3,537 matches
-
în piuă inima după iubire cum se lasă cerul deasupră-ne tot mai aproape cum dispar zorile iar nopțile devin albe apropo cândva îmi descriai Calea Lactee ca pe o cană plină de lapte știu. eram copiii tuturor mamelor cu sânii dezgoliți flămânzi ne aninam de toate punctele și ne hrăneam cândva am ridicat o sferă până la geamul icoanei a căzut s-a spart. defineam iubirea noi vechi vini ridicăm plângem apăsăm pedala fugii orga rămâne în urmă. ne poartă dorurile în fuga
CUM ŞI MAI ALES DE CE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374262_a_375591]
-
Reprezentarea abstracțiilor în formă concretă are ca efect plăsmuirea unui univers poetic original, cu un imaginar propriu, inedit: „Cum să mușc din acest lătrat de câine ce veșnic scâncește în inima ta?”; „Mut ca un pește în apa păcatului sunt, flămând ca un câine a cărui credință descrește ... ”, „Și vaca, și măgarul, și coțofana, și câinele, și cormoranul, cu toții vor veni la festinul din noi!”; „Nu mă învrăjbiți nici cu soarele, nici cu luna! Nici cu alba hermină, nici cu hipopotamul
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
drum. Hotărăște-te acum! Un creștin bun vrei să fii, să ajungi în veșnicii, Sau preferi întâietate, cât trăiești să ai de toate, S-o duci bine pe pământ, fără Dumnezeul Sfânt, Sa te uiți doar la nevoi? Sunt bolnavi, flămânzi și goi, Care n-au decât durere, nu au bani, nu au avere, Dar în schimb au bucurie și nădejdea lor e vie, Cred în cer, au un Stăpân și fideli mereu rămân, Nu se-apleacă după vânt, au făcut
NU MAI RĂTĂCI, VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362265_a_363594]
-
tine deschisă!... De ce eu sunt Ana-ntre pietre și scânduri, Lumina se stinge și visele mor, Iar umbra valsează scriind printre rânduri Sonata uitării pe-aripi de condor. Te-oprește o clipă, privește spre soare, Cu palmele pline de lutul flămând, Așează-mă-n cântec, chemări de cucoare Și strigătul meu va fi un descânt!... Referință Bibliografică: Descânt / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile
DESCÂNT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362281_a_363610]
-
aur, prețios. Ca să cuprindă mult a lăsat pruncul jos Voind s-adune totul, dar fără de folos... Când îngerul cel bun îi strigă ca să iasă Ea uită de copil, luă comoar-aleasă. Nici nu băgă de seamă că nu sunt semne bune Flămânda-i lăcomie avea să se răzbune... Lângă un sac cu aur, bietul suflet de mamă Strigă un nume drag și cu ardoare-l cheamă. Zadarnic îl așteaptă, stând într-un colțișor, Iar brațele-amândouă le-ntinde cu mult dor Cu sufletul
GREȘEALA UNEI MAME de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362273_a_363602]
-
pofte ca-ntr-un fum. Când te sărut pe buzele încinse, Pe plete și pe umerii tăi goi, Îți ții sub pleoape flăcările-nchise, Să nu ne mistuiască pe-amândoi. Iar când, în fine, mi te dărui toată Și când, flămând de pofte, te primesc, Eu știu prea bine: tu ești vinovată Că nu mai pot pe alta să iubesc. Referință Bibliografică: CÂND... / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1763, Anul V, 29 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
CÂND... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378657_a_379986]
-
palmelor goale... Privește...încă lucrez în trupu-ți cu mâna zidirea! Umile lacrimi nu pot opri sărutul lui Iuda; Mă întreb:-De jertfa supremă,mi-e vrednică ruga? Atunci Sfântul Graal îmi șoptește:"Ia aminte!"..de vrei.. Ferește-te de lupii flămânzi și de șarpele Evei!... Referință Bibliografică: Cuvânt / Geanina Nicoleta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2274, Anul VII, 23 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Geanina Nicoleta : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CUVÂNT de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378689_a_380018]
-
Articolele Autorului De ce, o , Doamne , Dumnezeul meu, Sunt asaltat în valuri de rele și-ncercări?! Oare m-ai părăsit?- Am pasul tot mai greu, Lovit sunt de furtuni și multe provocări. Din ceața se-arată alți lupi, în haită mare, Flămânzi și fără milă mi-atacă gândul bun, Devin pradă ușoară pe propria-mi cărare, Căci toți mă sfătuiesc fărădelegi s-adun. Mi-ai spus de-atâtea ori pe unde să pășesc, Dar ochii sunt închiși și urechile astupate Mesaje de la
OARE M-AI PĂRĂSIT?! de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378722_a_380051]
-
noștri cresc printre dureri și spini Departe de iubire și brațul cald de mamă, Robiți vor fi de oameni nemilostivi, haini Și vom privi cu jale cum neamul se destramă. Trezește-ne, Mărite, din somn și dezbinare, Căci lupii cei flămânzi pândesc să ne mănânce, Adună-ne din lume, nu-i vreme de-amânare, Unește-ne degrabă sub tricolor și cruce! Referință Bibliografică: Unește-ne sub tricolor și cruce / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09
UNEŞTE-NE SUB TRICOLOR ŞI CRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378721_a_380050]
-
poată-n veci să ne rânjească-n față. Aș vrea ca prin minune să-nvie toți haiducii, Să mazilească-ndată pe cei ce sunt ciocoi, Iar Domnul să ne-ajute pe drumul greu al crucii Să nu ajungem sclavi, umblând flămânzi și goi. Trezește-te române, în vremea de pe urmă Și fii ca Avram Iancu ori Gruia lui Novac, Noi nu suntem argați nici animale-n turmă, Ci un popor destoinic cu-o inimă de dac. Referință Bibliografică: Decembrie / Rodica Constantinescu
DECEMBRIE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378720_a_380049]
-
strig, Căci ce-ți ofer din ram îți pare vis steril. În lumea din cocon mă-ntorc fără putere Aici n-ajunge dorul nici veșnica osândă, Un înger mă așteaptă în colțu-i de tăcere Să îmi hrănească visul și inima flămândă. Referință Bibliografică: Lumea din cocon / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2334, Anul VII, 22 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Rodica Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LUMEA DIN COCON de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378737_a_380066]
-
Articolele Autorului De ce, o , Doamne , Dumnezeul meu, Sunt asaltat în valuri de rele și-ncercări?! Oare, m-ai părăsit?!- Am pasul tot mai greu, Lovit sunt de furtuni și multe provocări. Din ceața se-arată alți lupi, în haită mare, Flămânzi și fără milă mi-atacă gândul bun, Devin pradă ușoară pe propria-mi cărare, Căci toți mă sfătuiesc fărădelegi s-adun. Mi-ai spus de-atâtea ori pe unde să pășesc, Dar ochii sunt închiși, urechile astupate Mesaje de la Îngeri
OARE, M-AI PĂRĂSIT? de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378740_a_380069]
-
sobor Cu-asfințituri ce plâng peste suflete stânci. Când voi ști că din scrum nu pot cerne scântei Doar iluzii în ploi și nefaste izbânzi, Că din piatră și lut nu răsar ghiocei Și nici iarbă de leac pentru ochii flămânzi. Când voi vrea să-nteleg că speranțele sunt Doar lumini ce se-aprind când căderile dor, Voi afla în sfârșit că-nălțările mint Și-n arene pustii nu pot fi matador. Învăța-voi atunci că în palme de foc Nu pot
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
apel într-un jalnic soborCu-asfințituri ce plâng peste suflete stânci. Când voi ști că din scrum nu pot cerne scânteiDoar iluzii în ploi și nefaste izbânzi,Că din piatră și lut nu răsar ghioceiși nici iarbă de leac pentru ochii flămânzi. Când voi vrea să-nteleg că speranțele suntDoar lumini ce se-aprind când căderile dor, Voi afla în sfârșit că-nălțările mintși-n arene pustii nu pot fi matador.Învăța-voi atunci că în palme de focNu pot strânge ninsori dintr-un
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ți mai lipsește,E atâta frig în mine,Parcă-n suflet viscolește.... IX. MARIA FILIPOIU DESPRE POEZIA ANGELINEI NĂDEJDE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2066 din 27 august 2016. „Suflet la ofertă"-„grămezi de suflet" plăpând pentru cititorul flămând Când am intrat în posesia acestui prețios dar sufletesc-un mănunchi de gânduri dintr-un „Suflet la ofertă", pe care autoarea Angelina Nădejde le oferă celor dragi și prietenilor îndrăgostiți de universul poetic, în cartea cu „grămezi de suflet", scrise
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
geam. Și eu adorm când luna plină Dansează-n rochia de voal Cu pași mărunți de balerină, În cânt de greieri... ce regal! Acum, ce-aud? Marșuri funebre, Convoi de frunze tremurânde Hălăduind printre tenebre Cu dor de viață sunt flămânde. De ce te-or fi iubind poeții Și te vor muză-n poezie? Tu n-ai nimic din duhul vieții, Ești anotimp în agonie. Eu nu-s poet, dar daca-aș fi, ... Citește mai mult Mă iartă, toamnă, că nu potSă
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ce-mi surâde-n geam.Și eu adorm când luna plinăDansează-n rochia de voalCu pași mărunți de balerină,În cânt de greieri... ce regal!Acum, ce-aud? Marșuri funebre,Convoi de frunze tremurândeHălăduind printre tenebreCu dor de viață sunt flămânde. De ce te-or fi iubind poețiiși te vor muză-n poezie? Tu n-ai nimic din duhul vieții,Ești anotimp în agonie.Eu nu-s poet, dar daca-aș fi,... XXIV. CASA CU VERANDA ÎNDOLIATĂ, de Angelina Nădejde, publicat în
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
se umple de duh sfânt, De mă citești nu simți cum se pogoară Lumina peste tine din cuvânt? Atunci când scriu sunt ca o pâine coaptă Și liber ca izvorul dintre stânci, Poemul meu nu știi că te așteaptă Cu dragoste flămândă să îl frângi? Cuvintele nu dor și nu te teme, Între-adevărul lor și curcubeu Atunci când scriu, mereu tot mai devreme, Se face dimineață-n cerul meu... Referință Bibliografică: Atunci când scriu... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1612
ATUNCI CÂND SCRIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377814_a_379143]
-
drept în capul copilului și să mi-l omoare! - Vai de mine, că bine zici fata mea. Și-ncepură, amândouă a-l boci ca niște smintite. Pe când se sluțeau ele, cum vă spun, iaca și tatăl copilului intră pe ușă, flămând și necăjit ca vai de el. - Ce este? Ce v-au găsit? Atunci ele, mai venindu-și puțin în fire, începură a-și șterge lacrămile și a-i povesti despre întîmplarea neîntîmplată... Omul, după ce le ascultă, zise: - Bre! mulți proști
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
liberali e contrarie adevărului istoric. Pardon. Nici noi n-am zis că nu există liberali în Moldova, ci că nu există roșii. Distinguendum est. Sub liberali înțelegem pe aceia cari vor realitatea sistemului parlamentar, sub roșii însă înțelegem acea demagogic flămândă și pretinsă liberală care, în opoziție fiind, înjură pe Vodă și pe miniștri, iar, băgați odată la stăpân, sânt cei mai târâtori, cele mai servile instrumente. Stâlpii de cafenele ai Bucureștilor, vânzători de bilete a cântărețelor de la Ionescu, directori de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lunei pline Își ridică discul splendid în imperiul de lumine, Mării mândre poleindu-i pânzăriile-i de-azur..." (Memento mori) Tablourile sunt desenate cu un "creion de lumină", atenția nu este îndreptată spre detalii, ci spre panorame. Ochiul poetului e flămând de imagini, privirea trece razant, neostoită de-a surprinde cât mai mult. Predilecția pentru tablouri apare clar într-o notă de manuscris: "Toată viața îi trecea în tablouri înaintea ochilor săi" (ms. 2255). Importantă ni se pare arta ieșirii din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
căror limbă iute, neiertătoare, ajungea, pe unde scurte, exact unde trebuia. Limbă pe cît de incomodă pentru manipulatorii cu ochi albaștri, pe atît de stenică pentru imensa masă de români, retrasă noaptea la un semnal în case, răsucind cu mînă flămîndă butonul aducător de speranță. Unde mai e brațul ăla spăimos? În ce dimensiune s-o fi convertit? Magistrul Dima, jovial cu măsură, îți întindea în scîrboșii ani staliniști -, cînd brațul îți era scuturat cu un "noroc, tovarășe!" o mînă boieresc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Doar pînă reintru în halucinantul șuvoi. S-aprind luminile la Ponte Rialto. Canal Grande e acum o magnifică înscenare: apa forfotește de ambarcațiuni mari și mici, strălucitoare cutii de sardele, terasele de pe chei, multe și elegante, gem de lume. Nu flămîndă, nicicum, ci doar cu chef. Un chef dezmățat, de omenire aflată parcă în ultimul ei ceas. Marele regizor neștiut poate fi mulțumit de bagheta-i luciferică. Rumoarea generală se rupe brusc: o canțonetă! Pe sub pod trec, grupate, cinci gondole auriu-negre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu-i convine ceva, dar unei persoane, dacă nu-i convine ceva, nu poate zice nimic, că altfel o ia gaia. La radio și televiziune se transmit episoade din răscoalele țărănești, arătând că țăranii erau apăsați greu, bătuți și ținuți flămânzi. Ăștia de acum fac la fel”. -GOGA NICOLAE, din comuna Vânători, fost membru al P.N.Ț., agricultor pensionar, a afirmat că „au dat decret să mănânci cu porția, dar te obligă să dai la contract găini, ouă, carne; până acum
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Mînia să-și reverse pe el însuși și pește Omul Veșnic. Deodată jos căzură ei cu toții în Spațiu neștiut, Adînc, oribil, fără Capăt, de Beula despărțit, departe dedesubt. 535 Chipul Omului a devenit nedeslușit, deschis durerii Într-un îngrozitor neant flămînd, și nimeni în ținuturile sale nu poate ca să meargă 48. Ierusalim, Emanația să, a devenit ruină, Micuții ei uciși sînt pe la colț de străzi 49, Si însăși ea captivă-i luată și în nedeslușire-i risipita. 540 Pune-ți la cingătoare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]