7,518 matches
-
pentru un public fie clasic, fie provenit din noile evoluții economice (schimbarea rutei de formare, pregătire complementară, polivalentă etc.); noi structuri instituționale, agreate de societate, concretizate în formule de pregătire la distanță, autoformare, educație a adulților, universități virtuale, mult mai flexibile și personalizate decât instituțiile tradiționale și mult mai permeabile la evoluțiile pieței muncii. Dacă prima direcție are în vedere crearea de competențe pentru utilizarea noilor tehnologii pentru a accede la informații și funcționează ca un complement al învățământului tradițional, cea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Munca în echipa virtuală presupune și anumite dependențe (ralierea la anumite obiective, respectarea unui program de activități, consensualitatea asupra unor criterii de reușită etc.), dar și suficientă libertate de inserare în ordinea stabilită a lucrurilor. Structura activităților se menține suplă, flexibilă, deschisă. Parcursurile individuale de explorare și de contribuție efectivă se fac și refac, în funcție de posibilitățile personale, chiar de accidentele (fericite!) ce pot surveni pe traseu. Sistemul de educație deschis și la distanță, precum și formulele derivate de instrucție virtuală fac loc
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
formare (inclusiv didactice), în care schemele clasice de relaționare la cunoaștere și la experiențe să fie puse în chestiune. Unitatea de loc, de timp și de conținut acreditată de pedagogia tradițională, trebuie să facă loc și altor principii mult mai flexibile față de reperele menționate. Integrarea NTIC în formarea și pregătirea profesorilor a devenit o exigență a parcursurilor pedagogice contemporane. Atât formarea inițială, de bază, cât și cea continuă, permanentă, trebuie să vizeze și utilizarea noilor tehnologii în procesele instructiv-educative. Curriculumul formării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
corespondența textuală pe suport scris; 2. activitățile multimedia integrând textul scris, casetele audio și video, activitățile pe calculator și videointeractivitatea purtată de CD-uri; 3. teleînvățarea, ce implică audioconferința, videoconferința, difuzările televizate sau de tip radio; 4. activitățile de învățare flexibile on-line, care îmbogățesc contextul învățării pe bază de multimedia interactivă „în linie”, accesul la internet, la diferite resurse depozitate pe pagini Web; 5. activitățile flexibile on-line, dar inteligente, care oferă luarea sub control automatizat a utilizatorilor prin sisteme ce includ
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
teleînvățarea, ce implică audioconferința, videoconferința, difuzările televizate sau de tip radio; 4. activitățile de învățare flexibile on-line, care îmbogățesc contextul învățării pe bază de multimedia interactivă „în linie”, accesul la internet, la diferite resurse depozitate pe pagini Web; 5. activitățile flexibile on-line, dar inteligente, care oferă luarea sub control automatizat a utilizatorilor prin sisteme ce includ portaluri bogate în noi instrumente inteligente, ce îndrumă și clarifică. E-learning-ul asamblează și compatibilizează principii ce vin dinspre psihopedagogie, teoria informației, teoria comunicării, managementul cunoașterii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
priză de conștiință a ceea ce au făcut sau urmează să facă în continuare. 5.2. M-learning-ul - o variantă „îmbunătățită” a e-learning-ului În ultima vreme, se vorbește din ce în ce mai mult despre instrucția mobilă (m-learning), ca despre o etapă post e-learning, mult mai flexibilă și mai adaptată nevoilor formării contemporane, dar care schimbă multe date privind rolurile educaționale, conținutul curricular, strategiile de învățare. Ce este m-learning-ul? Este acea situație de învățare în care sunt integrate instrumente de conexiune mobile, fără fir, și care creează
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
care se livrează în mod tradițional. După cum putem observa în figurile de mai jos, componentele instruirii tradiționale își schimbă înfățișarea și funcționalitatea în situația „instruirii mobile”. Mediul tradițional de învățare Mediul m-learning Arhitectura serviciilor educaționale, în cazul m-learning-ului, este deosebit de flexibilă, antrenând gesticulații oarecum neluate în seamă de dispozitivele clasice de educație, semănând, multe dintre ele, cu aspecte legate de educația informală, difuză, eterogenă, secvențială, fluctuantă, realizată prin intermediul mass-media. Pe lângă faptul că aceste servicii sunt determinate și permisive la noile dispozitive
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
autonome la unul și același curs). Oferta nu este unică, la fel pentru toți, fiecare având posibilitatea de a-și compune un traseu urmând propriile interese și direcționându-se după bunul plac. 3. O altă caracteristică a conținuturilor constă în dimensionarea flexibilă a acestora, pe „măsura” educaților, în concordanță cu individualitățile și particularitățile multiple. Individualizarea presupune o configurare multietajată a conținuturilor astfel încât fiecare subiect să găsească în oferta pusă la dispoziție elemente convenabile, care să-l intereseze și pe care să le
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
să folosească activități sau tehnici de abordare a temelor diferite. Adaptabilitatea Suportul curricular permite extinderi, reduceri, adaptări în sensul reducerii gradului de dificultate sau al creșterii caracterului provocator/stimulativ în raport cu diferite scopuri ale învățării. Conținutul este suficient de deschis și flexibil ca să permită unui anumit elev să aprofundeze în mod special o temă sau sarcina particulară ce îl interesează. 6. Caracterul deschis/generativ Se referă la caracteristica suportului curricular de a facilita dezvoltarea cognitivă și transferul a ceea ce s-a învățat
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
foarte multe ori se ajunge la situația în care blocjul este depășit, iar jucătorii din apărare nu au timpul necesar pentru a ajunge, în condiții optime, la locul de impact cu mingea. Această situație reclamă utilizarea unor sisteme de apărare flexibile, care să răspundă cât mai bine necesităților din teren.Dispozitivele de apărare pot fi optimizate prin utilizarea modelului matematic și a calculatorului, oferind soluții care să permită apărării să se organizeze în condiții bune, sporind astfel procentul acțiunilor reușite. Modelul
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
revoluții științifice apare când paradigma existentă se dovedește incapabilă să depășească ceea ce se numește o situație anomalistică. (Trigg, 1996, p. 26) Feyerabend spune că raționalismul este doar o tradiție de gândire, un pattern printre multe altele. Standardele de științificitate sunt flexibile, iar conformarea la ele este un act voluntar, prin care se acceptă o structură, un anumit model. Apar astfel forme consistente ale curentului relativist clasic, fundamentate pe distincția metodologilor pe care Feyerabend îi numește tradiționali: între demersul cercetătorului din științele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fiind fragmentar, istoric și situațional, nu se poate conforma decât unei „logici locale”. Principala idee este că orice tip de cunoaștere poate fi analizat și înțeles numai în contextul care îl caracterizează. Valabilitatea cunoașterii va merge mai degrabă până la limitele flexibile ale unui orizont apropiat. Putem vorbi despre o complicitate locală, despre o comunitate (cel puțin discursivă) care generează cunoaștere și poate fi cunoscută. Această teorie a contribuit la o mutație importantă: schimbarea raportului dintre global și local în cunoașterea științifică
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pe datele calitative „de ieșire” (rezultate, performanțe). Scade importanța statisticilor și a cifrelor absolute care dau seamă de produsele școlii (număr de absolvenți, număr de clase, cantitatea de cunoștințe acumulate etc.) și crește semnificația calității proceselor (construirea de structuri mentale flexibile, capacitatea de a rezolva probleme etc.); - combaterea ierarhizărilor disciplinare, cât se poate de vizibile în modul de concepere a curriculumului. Este vorba despre ceea ce precizam și mai devreme: întărirea statutului științelor despre om și societate; - prăbușirea idealului educațional iluminist și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
realitate susținută în primul rând de diversificarea și multiplicarea ofertei în concordanță cu cererea. b) Transdisciplinaritatea nu înseamnă atât reunirea unor grupuri de specialiști din diverse domenii pentru a lucra asupra unei anumite probleme, cât integrarea competențelor într-un cadru flexibil de acțiune, stabilit ca urmare a consensului asupra unor practici cognitive și sociale. Aceste scheme-cadru și practici nu se transformă în canoane academice, ci își manifestă validitatea doar în legătură cu contextul aplicării. Astfel, soluția unei probleme va trece dincolo de cadrele formale
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
succesiune de contexte problematice (Gibbons, 1999, p. 5). c) Eterogenitatea și diversitatea organizațională se referă la experiențele și istoriile personale diverse pe care membrii unei echipe de cercetare/rezolvare de probleme le aduc cu ei și la caracterul dinamic și flexibil al echipei, care își poate modifica oricând configurația, în funcție de cerințele problemei și profilul de competențe solicitat. Modificările nu sunt dictate de vreun organism central, ci de evoluția în îndeplinirea sarcinii de lucru. Se multiplică astfel locațiile posibile în care cunoașterea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o realitate, „una ale cărei activități centrale, strategice, incluzând inovația, finanțele și managementul corporatist, funcționează la scară planetară în timp real” (cf. Carnoy, în Sahlberg, 2003). A apărut astfel conceptul de economie bazată pe cunoaștere, condusă și reglementată de specializarea flexibilă și relațiile de muncă postfordiste (Brown, Lauder, 1996), bazate pe încredere, competență și valoare adăugată. Este evident că aceste repere creează cadrul unui profil pentru „muncitorul” angajat în noua economie. Specializarea flexibilă, adaptabilitatea și capacitatea de a învăța permanent sunt
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
bazată pe cunoaștere, condusă și reglementată de specializarea flexibilă și relațiile de muncă postfordiste (Brown, Lauder, 1996), bazate pe încredere, competență și valoare adăugată. Este evident că aceste repere creează cadrul unui profil pentru „muncitorul” angajat în noua economie. Specializarea flexibilă, adaptabilitatea și capacitatea de a învăța permanent sunt caracteristici ale noului „jucător” pe piața muncii, iar implicațiile educaționale ale acestui profil sunt dramatice. Pentru a nu lăsa suspendat conceptul de economie bazată pe cunoaștere, prezentăm succint cei patru piloni ai
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a muncii aflată în mișcare. Ridicarea nivelului de calificare, atât în termeni cantitativi, cât și calitativi, reprezintă o prioritate importantă a politicilor educaționale actuale la nivel european. Nevoia de a avea o calificare superioară este însoțită de cerința unei pregătiri flexibile. Riscul incumbat de opțiunea școlilor pentru specializare îngustă este evident în condițiile pieței actuale. De menționat este și tendința unei reponderări în ceea ce privește formarea profesională între competențele profesionale propriu-zise (tehnice) și cele personale și sociale. Acestea din urmă câștigă în importanță
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
deja de istorie. Provocarea principală la care educația trebuie să răspundă din acest punct de vedere este următoarea: cum se pot forma în același timp profesioniști cu o pregătire solidă în specializarea în care vor lucra, dar și suficient de flexibilă și adaptabilă pentru a permite reconversia, recalificarea, specializarea ulterioară. Este de așteptat așadar ca, pe termen mediu și lung, să crească semnificativ nivelul de educație și formare profesională, dar, în același timp, să se înregistreze o creștere a ponderii laturii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
eventual „nucleu” identitar, mai greu de atins și de transformat direct, se petrec la fel ca în jocul cu un caleidoscop: articulări și rearticulări succesive, în funcție de momentul în care identitatea „se oglindește” sau „se reflectă”. Caracterul compozit, multicultural, integrat și flexibil al identității pare să constituie o condiție a succesului în satul global. c) Creșterea accesului la educație, dar și a costurilor educației. Este evident că economia și societatea bazate pe cunoaștere și, cum vom vedea mai târziu, pe învățare aduc
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
organizațional al școlii s-a schimbat semnificativ în două direcții: structurală și funcțională. Din perspectivă structurală, vorbim despre un nou tip de management, cunoscut deseori sub denumirea de NPM (engl., the new public management), despre o nouă organizare internă, mai flexibilă și în măsură să răspundă nevoilor sociale și economice. Diversificarea funcțiilor și a serviciilor, împreună cu schimbările structurale implicate conduc la configurarea unei noi culturi organizaționale a instituțiilor educaționale, la noi roluri și responsabilități ale acestora (cf. Potolea, Ciolan, 2003). Astfel
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
trebuie să crească, la fel ca și ratele de absolvire a învățământului secundar superior și participarea la învățământul postsecundar. În anumite țări din EAC, anii de școlaritate absolviți sunt în scădere. • Schimbarea de perspectivă de la producția de masă către cea flexibilă solicită abilități și cunoștințe mai largi decât cele furnizate de specializările anterioare. Unele țări din EAC au eliminat specializarea timpurie imediat după educația de bază, unele nu au făcut acest lucru, iar altele au introdus această specializare mai devreme. • Diferențele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
posibilele medii de adopție. • Evoluțiile economice și politice din plan european și mondial, caracterizate de globalizare și integrare, solicită învățarea permanentă, atât pentru viața personală, cât și pentru cea socială sau profesională. Cetățeanul european și profesionistul actual sunt personaje dinamice, flexibile, capabile de autoperfecționare, de adaptare la schimbări bruște și de anvergură, de valorificare a oportunităților diverse de învățare în orice moment și context al vieții. Se poate sesiza, atât la nivel de discurs, cât și la nivelul practicilor educaționale efective
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
susținută de competențele profesionale angajate; - este individualizată și greu de imitat de către potențialii competitori; - aduce valoare adăugată din perspectiva beneficiarilor; - valorizează feedbackul și gradul de satisfacție a celor implicați direct sau indirect; - se centrează pe inovație. • Gestionarea timpului școlar: - este flexibilă și adaptată nevoilor celor implicați, și nu constrânsă de canoanele clasice (de exemplu, ora de curs de 50 de minute); - timpul școlar/alocat învățării este gestionat integral, în interiorul și în afara școlii, în cadrul experiențelor formale și nonformale/informale de educație; - există
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
învățare; - proiectarea învățării se face în funcție de rezultatele așteptate; - timpul este perceput în primul rând ca o resursă, și nu ca o constrângere. • Curriculumul/programele de instruire: - au relevanță maximă pentru dezvoltarea personală, socială și profesională a celor care învață; - sunt flexibile și adaptabile la nevoile interne și externe; - acordă spațiu pentru dezvoltarea comună, participativă; - se centrează mai degrabă pe formarea de capacități și competențe decât pe transmiterea de conținuturi; - se bazează pe o comunitate de discurs și urmăresc să contribuie la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]