58,483 matches
-
sau din Dragon. Nu sunt deloc mulțumite. După câteva ore de plimbat, plecăm și din Castani. Credeam că am scăpat. Ei bine, nu. La ieșire, ne întâmpină o capotă plină de produse pentru mașini. Din nou aceleași reduceri. Fake-uri, odorizante, flori, banane, țigări, tricouri Adidas, biciclete, piulițe, aparate de masaj. De toate găsești în Piața Sudului.
BIG Berceni, paradisul contrabandei din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/22142_a_23467]
-
reforme postbelice. Dar așa, desuet și fals, cugeta eroul romanului Alexe Comnen, în perfectă consonanță cu întregul său trai de moșier obosit, plictisit și vlăguit de tot ceea ce îi era dat să contemple. Se dăruia, ca botanist și grădinar, studierii florilor (în sere moderne) și creerii parfumurilor. Apoi, delăsător prin temperament, abandonă și aceste îndeletniciri, dăruindu-se vieții sale aglomerate de visuri, halucinații și mizantropie, interogîndu-se mereu ce caută aici, în palatul strămoșesc. Firește, nu iubise niciodată în cei 25 de
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
poeme gen "Cu 10.004", "Vilegiatura", "Apologia", ș.a. Cităm din ultimul, două secvențe, semnificative pentru modul de a opera al poetului, între procesul-verbal al cotidianității și procesarea acesteia, ridicarea biograficului și anecdoticului la puterea alegoriei filosofice: "Pahare, discuri, furculițe, șervețele, flori, casete/ foi de salată reflectorizante/ toate ne-așteaptă în perfectă ordine,/ gata să ne umilească/ iar conversația sare direct/ la noile cupluri printre cunoștințele comune/ prietena mea ia o poziție/ prin care să reproducă o pictură celebră/ iar lumina și-
Horoscop baroc by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16682_a_18007]
-
că poetul i-a trimis odată amicei sale Monique Saint-Helier un buchet de trandafiri aproape ofiliți, rugînd-o să-i păstreze în camera ei, pentru ca treptata scuturare a petalelor să-i amintească de plecarea lui. Firește, nu analogia dintre despărțire și flori ofilite îi atrage atenția lui Gass, ci felul în care izbutește Rilke să tranforme o floare anume în motiv universal, veșnic interpretabil altfel în funcție contextul liric: trandafirul-moarte, tradafirul-simbol falic, trandafirul-ochi, trandafirul-singurătate, trandafirul-univers. În treacăt, Gass sugerează că s-ar
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
rugînd-o să-i păstreze în camera ei, pentru ca treptata scuturare a petalelor să-i amintească de plecarea lui. Firește, nu analogia dintre despărțire și flori ofilite îi atrage atenția lui Gass, ci felul în care izbutește Rilke să tranforme o floare anume în motiv universal, veșnic interpretabil altfel în funcție contextul liric: trandafirul-moarte, tradafirul-simbol falic, trandafirul-ochi, trandafirul-singurătate, trandafirul-univers. În treacăt, Gass sugerează că s-ar putea scrie o biografie a lui Rilke pornind de la cîteva teme lirice: trandafirul, marioneta, inorogul, fîntîna
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
băltoacă de sînge/ Pe care presară cenușă Domnul?" (Tumul). O existență lîncedă își boltește asupra poetului cerul derizoriu. Pomposul ritual poetic e dat la o parte pentru a face loc ritualului neliniștitor al lucrurilor înseși. Inocența se rezumă la o floare ivită din mlaștina degradării unanime: În clipa cînd ieșeam să cumpăr/ ceva pîine ceva unt ceva detergent/ am vrut să opresc radioul/ dar mi-am zis lasă și lucrurile/ în absența noastră au plăceri estetice/ și pe drum mi s-
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
caracter etnic și cu caracter ideologic. Primele contacte dintre Basarabia și patria-mamă au prezentat un aspect sentimental, într-un cadru în care a predominat festivismul, manieră comodă de-a amîna ori de-a evita abordarea chestiunilor de fond. "Podurile de flori", expresii ale efuziunii populare, regizate, totuși, pînă la un punct, ca și întîlnirile scriitoricești la care s-ar fi pretins o luciditate activă, au rămas în atmosfera unei factice "sărbătoriri", a unui "picnic" folcloric: "Festivismul rămîne (...) la moldoveni nu doar
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
Miguel Cervantes. Un loc neîngrijit, plin de gunoaie. Nu am intenția să critic municipalitatea madrilenă. Ca bucureștean, cunosc... Amănuntul îl reținusem dintr-un cu totul alt motiv. Mă gîndisem, în general, la dejecțiile umane ale planetei. Și cum acestea, în loc de flori, în acea zi, împodobeau monumentul Autorului Tristei figuri. Nu vedea, oare, Personajul lui Cervantes peste tot în lume, partea idealistă a existenței? Prinți și prințese, în loc de hangii ori hangițe?... De ce să nu fi luat în ziua aceea gunoaiele drept orhideele
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
pe care cetatea Madridului le-ar fi așternut în calea glorioasă a Nobilului Hidalgo?... Parcă îl aud pe Sancho Pança observînd cu bunul său simț, în timp ce-și grăbește asinul lovindu-l cu amîndouă călcîiele: - Stăpîne, da' nu e flori, e gunoaie, murdărie, stăpîne, pă ochii mei! După Heine, - Shakespeare și Cervantes sînt primii doi mari poeți ai lumii, dacă îl lăsăm de-o parte pe Homer... Pe lîngă Divina Comedie și Comedia umană, - cealaltă Comedie, a Himerelor luate drept
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
poruncitor brațul, chiar cu o anumită violență în gestul ce trebuia să fie blînd ori amabil; și asta rînjind într-un fel foarte neplăcut și cu o siguranță ostentativă de bărbat protector. Dmitri mai zicea că mexicanul fusese văzut oferind flori unor fete frumoase; dar grecii mai exagerează... Amîndoi vorbeam destul de prost englezește, mexicanul și cu mine. Ceea ce nu li se prea potrivea unor inși puși mereu pe harță și care, urmînd un curs intensiv de învățare a limbii engleze, țineau
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
volum, dezvoltă aceeași stranie seducție născută, ca la Ion Barbu, din întîlnirea livrescului, a cerebralului, cu o amețitoare lume mediteraneană: "drum la cordoba prin cretă/ și izvoare vii sub moarte/ nu țipa cînd apa-n tine/ se strecoară de departe:/ flori de portocal îți smulge/ vie moartea ți-o împarte/ și-ajunăm avînd uitarea-n/ ceașca sînilor o noapte:/ ay ce drumuri ni se-mbie/ către cordoba din vale:/ trupul tău e fluier frunză/ subțiat de drum în boare/ verde-n
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
Elena Zottoviceanu În inima Alpilor, fericita îngemănare a naturii grandioase cu o arhitectură elegantă îndulcită de picturalitatea profuziunii de flori, rod al pământului binecuvântat al Tirolului împlinit de hărnicia și firea prietenoasă a locuitorilor, Innsbruck-ul este un loc miraculos în care te învăluie tihna orașului de provincie dar și animația tinerească a unui centru universitar. Pe lângă atracții sportive și turistice
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
al lui Blaga de la Lancrăm. Petöffi a venit dinspre Cristur unde cu o seară în urmă recitase în casa unor domnișoare poezia care i-a prezis moartea. Biserica Albă 1440, - călugări franciscani. Stau de vorbă cu Bartha Gyula, Albești, strada Florilor nr. 14, Mureș. Pe monumentul poetului îngropat de viu de antirevoluționari scrie: Trinkwasklarist, - beat ce este limpede... - spune ce-i adevărat... Liebwastreuist, - trăiește cu fidelitate...
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
cu uriașe premii de stat, editarea operelor legate în piele sau pînză, cu literă de aur pe copertă, excursii în patria sovietică și în întreg lagărul socialist și nu numai și multe alte avantaje și facilități. În tot acest timp, floarea intelectualității românești era închisă în temnițele comuniste și supusă la un regim de exterminare și spălare a creierelor. Dacă în pușcării spălarea creierelor era în sarcina călăilor de partid și de stat, în viața civilă (observați că evit să scriu
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
goi, ca ăilalți de la oraș. Stau amîndoi la capătul plajei. Cît mai departe de dunga țărmului. Stau pe un fel de dîmb, el cu pălăria lui neagră pe cap albită de forța soarelui, ea cu o basma, tot neagră, cu flori roșii pe margine și cu... (nu se înțelege, scris decolorat). Stanciu Tănase, responsabilul cazanului de țuică îmi relatează mândru cum îi spusese el neveste-si să-și aleagă și ea, d-acolo dă pă plajă, un om, care-o fi
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
prozator, Dominic Stanca se desparte de tradiționalismul ardelenesc, de așa-zisa proză a "rădăcinilor", întorcîndu-se către modernism, recuperînd o paradigmă literară și de sensibilitate foarte actuală, "urmele" cum spune inspirat în poemul Un ceas de hîrtie. În volumele O sălbatică floare, dar, mai ales, în Strada care urcă la cer e un fin eminescianism distilat prin filtre bacoviene; iată, de pildă, Exordiu, unde aceste conexiuni se deslușesc limpede, unde Dominic Stanca e poet cu adevărat, inventînd, dacă se poate spune așa
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
n. 1947) a devenit cunoscut iubitorilor de poezie în 1966, cînd a apărut pentru prima oară, în faimosul supliment al revistei Ramuri, intitulat Povestea vorbii, scos sub egida generosului animator literar care a fost Miron Radu Paraschivescu. Aci a debutat floarea avangardiștilor și oniricilor din acei ani de resurecție artistică: Dimov, Țepeneag, Mircea Ivănescu, Mazilescu, Oișteanu, Almosnino, Nora Iuga. Speriat de manifestarea acestui grup de insurgenți suavi, regimul a interzis suplimentul ce-o "luase razna", sub motivațiile doctrinare prezentate în Scînteia
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
câte unui neologism: "Miron Vodă, domn incert/ Cum pot somnul să ți-l iert/ După mirul Dumitale/ Au căzut trei carnavale/ După zvonul tău pierit/ Trei fanfare-au amuțit/ Dansatoare negre-n bumbi/ S-au ascuns pe sub porumbi/ Și-n flori albe de cucută/ Ochii duși ți-i mai sărută/ Lăutari cu dinții mari/ Te-au urcat pe armăsari/ Și ți-au pus în palma grea/ Inima de acadea." (închinare) Trebuie spus însă că și în aceste texte livrești răzbate un
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
Iuga se joacă de-a jucatul. în timp ce râde și-i antrenează pe cititori la o beție de literatură, sufletul ei se sfâșie de nostalgii niciodată stinse: "Șapte stoluri de comete/ îmi fac rană în perete/ Și mă-ntorc ca roata florii/ Să-mi asmut colindătorii/ Poate unul să-mi găsească/ Scoica inimii cerească." (întâia vestire de cocon) " Foaie verde trei cosași/ Peste munte duce-m-aș/ Peste codru cu răcori/ Să-mi dea cetina fiori/ Peste codru cu izvoară/ Să mă
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
religios, uitarea de sine, abandonul în voia Providenței. Dar i se atribuie, din pricina pistilului, și un înțeles sexual, fiind pus în relație cu Venus și cu Satyrii. Regii Franței l-au ales ca simbol al prosperității rasei. Fața senzuală a florii cîntate de poeți precum Baudelaire, Mallarmé, Macedonski a fost astfel fixată sub condeiul lui Huysmans: "parfumul său este contrariul absolut al unui miros cast; este un amestec de miere și piper, de ceva acru și dulceag, de palid și puternic
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
între inconștiența Cuvîntului revelator și o măgulitoare, decorativă devenire personală: Într-un lăuntru de rază/ un înger acum îmi visează/ cuvintele care mă spun/ Nu sînt/ Mai țin de o bură/ și tot descîntul/ ce-mi este făptură/ se face floare de prun" (Într-un lăuntru). Și același echivoc între înfățișările sale palpabile și spiritualitatea sa, bineînțeles "adorată" de absolut: "Nu știu ce numeni mă duc/ dacă mai sînt/ boare beată/ cîntare sau iarbă/ Mă simt adorat din văzduh" (Nu știu). E drept
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
Un drum în vecii/ s-a închis/ O rugă din moarte/ se-ndură" (Doamne). La modul subiectiv, poetul apare hotărît a nu se mai întoarce în natura-i somatică, simțindu-se particulă umil-privilegiată a Dumnezeirii: "Trec. Sînt o umbră de floare./ Vărsat ca o apă-n țărînă/ n-am să mă-ntorc niciodată/ în nici un atom/ al trupului meu/ Dar ce se transmută-n/ adîncul ființei/ privind-o trecînd pe sub ramuri/ e un monad migrînd/ ca o globulă de sînge/ în
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
Atotputernicului: "O, adierea vieții ei/ lăuntrul/ acestei adieri/ ce-mbată totul/ pînă-n istovul lacrimilor -/ dacă nu e/ lumirii noastre/ respirarea însuși/ a Domnului pe ape -/ n-a fost nimeni/ la vămile durerii/ și-ale morții/ n-a stat nimeni/ sub floare și-ndurare/ totu-i noapte/ și nu mai este/ nimeni pe pămînt" (O, adierea vieții ei). Consecința desprinderii de materie este deverbalizarea. Graiul uman se topește în perfecțiune indicibilă a Logosului primordial - laolaltă gînd și Cuvînt demiurgic: În seara lină
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
ființă ultimă). Scufundat într-un uragan al beției de sine, soarbe vampiric sîngele lui Crist și constată că-n făptura-i demonizată s-au spart arterele lui Iahve: "Văzduh! Văzduh!/ Sînt beat în trei văzduhuri/ inund/ mă sparg/ pulsez în flori de prun -/ cu tot ce-i transă-n/ spații mă cunun/ sorb sîngele lui Crist/ mă-ncoronez cu duhuri!/ Nu vreau/ nu mă mai vrea/ nici o măsură/ mă scald vuind în vinul,/ supremei învieri -/ pe-arterele lui Iahve/ rupte-n
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
copie a slavei divine: "Ca să văd acești pruni înfloriți/ fiecare celulă-mi/ devine văzduh/ un nalt mă insuflă -/ o slavă mă duce/ o bucurie legiuiește în tunet/ galacticul pentateuh!/ Ascensiune de temple-n delir!/ În sîngele-mi zeii-s în/ apoteoză -/ floarea de prun/ este singura gnoză/ și suma întregii vădiri!" (Ca să văd). Uneori e atinsă nota unui materialism franc: "Domin din toate spațiile!/ Nu mai/ e pulbere-n mine/ nu mai e duh -/ suflarea mea/ e-acum apoteoză/ ființelor întregului văzduh
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]