5,879 matches
-
COLINDĂ, specie folclorică alcătuită din piese ce se cântă de către un grup sau se recită cu ocazia obiceiurilor de iarnă, mai rar la alte sărbători din cursul anului. C., denumită și colind, aparține genului liric prin caracterul de urare, celui epic - prin narațiune
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Orăscu, D. Teleor, M. Gregoriady de Bonacchi, foarte adesea G. Coșbuc și, la începutul carierei literare, viitorul nuvelist I. Al. Brătescu-Voinești. D. Teleor și D. R. Rosetti-Max erau prezenți cu schițe și nuvele umoristice, iar G. I. Pitiș cu material folcloric. Se reproduc și basmele populare ale lui Petre Ispirescu. Din 1892, Nicolae Petrașcu a redactat o cronică literară, accidental intră în sumar și N. Iorga, cu o recenzie despre Al. Vlahuță, și deseori, spre sfârșitul secolului, se manifestă cu o
CONSTITUŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
de „semn al codului poetic”, de „marcă cu funcții multiple”. Rețin atenția, de asemenea, considerațiile privind relațiile rimei cu accentul și prezentarea unor tipuri de rime, ca „rima minus” și „rima zero”, a căror frecvență vădește „primatul acordat de estetica folclorică sensului”. În Lectura textului folcloric (1986), autorul face mereu trimitere, prin opoziție, la textul literar cult, pentru a demonstra că poezia folclorică își are un mod propriu de existență, un statut diferențiat, aparținând unui tip de cultură „puternic semiotizată”, ale
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
de „marcă cu funcții multiple”. Rețin atenția, de asemenea, considerațiile privind relațiile rimei cu accentul și prezentarea unor tipuri de rime, ca „rima minus” și „rima zero”, a căror frecvență vădește „primatul acordat de estetica folclorică sensului”. În Lectura textului folcloric (1986), autorul face mereu trimitere, prin opoziție, la textul literar cult, pentru a demonstra că poezia folclorică își are un mod propriu de existență, un statut diferențiat, aparținând unui tip de cultură „puternic semiotizată”, ale cărei note caracteristice (tradiționalitate, oralitate
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
unor tipuri de rime, ca „rima minus” și „rima zero”, a căror frecvență vădește „primatul acordat de estetica folclorică sensului”. În Lectura textului folcloric (1986), autorul face mereu trimitere, prin opoziție, la textul literar cult, pentru a demonstra că poezia folclorică își are un mod propriu de existență, un statut diferențiat, aparținând unui tip de cultură „puternic semiotizată”, ale cărei note caracteristice (tradiționalitate, oralitate, variabilitate, anonimat) fac din ea o „formă specifică” de creație sincretică, rezultantă a mai multor limbaje. În
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
are un mod propriu de existență, un statut diferențiat, aparținând unui tip de cultură „puternic semiotizată”, ale cărei note caracteristice (tradiționalitate, oralitate, variabilitate, anonimat) fac din ea o „formă specifică” de creație sincretică, rezultantă a mai multor limbaje. În creația folclorică formalizarea atinge toate nivelurile operei. Cartea reușește să fie ceea ce și-a propus: o lectură „din interior”, prin „asumarea codului legităților, particularităților faptului literar folcloric izvorâte din modul său propriu de existență”. Este - așa cum a recunoscut critica de specialitate - o
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
din ea o „formă specifică” de creație sincretică, rezultantă a mai multor limbaje. În creația folclorică formalizarea atinge toate nivelurile operei. Cartea reușește să fie ceea ce și-a propus: o lectură „din interior”, prin „asumarea codului legităților, particularităților faptului literar folcloric izvorâte din modul său propriu de existență”. Este - așa cum a recunoscut critica de specialitate - o „carte incitantă, care invită la reflecție”, care „face posibilă discutarea și regândirea textului folcloric ca realitate etnoculturală prin mijlocirea unei viziuni împrospătate a câștigurilor științelor
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
o lectură „din interior”, prin „asumarea codului legităților, particularităților faptului literar folcloric izvorâte din modul său propriu de existență”. Este - așa cum a recunoscut critica de specialitate - o „carte incitantă, care invită la reflecție”, care „face posibilă discutarea și regândirea textului folcloric ca realitate etnoculturală prin mijlocirea unei viziuni împrospătate a câștigurilor științelor contemporane, avansând unghiuri de vedere insolite, eliberate de sub rutina unor opinii, poate prea degrabă clasicizate” (Ion Șeuleanu). D. Caracostea, în propunerea de tipologizare a folclorului românesc, acordase mare atenție
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
studii de prezentare științifică, totodată accesibilă, a totalității culturii populare românești în marile ei articulații. Cu deosebire preocupat de exegeza folclorului, C. n-a neglijat cercetarea de teren, Sub zare de soare (1973) fiind una dintre cele mai bune cercetări folclorice contemporane, aplicate la specificul unui sat (Oltina). Ea conține 121 de cântece lirice, balade, jurnale orale, poezia obiceiurilor tradiționale și jocuri de copii. Interesantă este aici prezența cântecelor tradiționale de iarnă în forme mult apropiate de cele înregistrate în Dobrogea
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
tradiționale și jocuri de copii. Interesantă este aici prezența cântecelor tradiționale de iarnă în forme mult apropiate de cele înregistrate în Dobrogea de T.T. Burada în secolul al XIX-lea. SCRIERI: Rima în poezia populară românească, București, 1973; Lectura textului folcloric, București, 1986; Relațiile de rudenie în societățile tradiționale. Reflexe în folclorul românesc, București, 1987; Romanian Folk- Culture. An Introduction, București,1999; Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie, București, 2000. Culegeri: Sub zare de soare. Folclor poetic din comuna Oltina, Constanța
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
Nicolae Constantinescu, „Rima în poezia populară românească”, „Demos” (Berlin), 1974, 1; Nicolae Bot, „Rima în poezia populară românească”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1975, 189-191; Sabina Ispas, „Rima în poezia populară românească”, REF, 1975, 2; Pavel Ruxăndoiu, Nicolae Constantinescu, „Lectura textului folcloric”, REF, 1986, 2; Mihai Coman, Un nou „val” în etnologia românească, SLAST, 1986, 29; Stanca Ciobanu, „Lectura textului folcloric”, LL, 1986; Ion Șeuleanu, „Lectura textului folcloric”, AAF, 1987; Mihai Coman, Structuri ale satului tradițional, SLAST, 1987, 24; Stanca Ciobanu, Nicolae
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
für Volksliedforschung” (Berlin), 1975, 189-191; Sabina Ispas, „Rima în poezia populară românească”, REF, 1975, 2; Pavel Ruxăndoiu, Nicolae Constantinescu, „Lectura textului folcloric”, REF, 1986, 2; Mihai Coman, Un nou „val” în etnologia românească, SLAST, 1986, 29; Stanca Ciobanu, „Lectura textului folcloric”, LL, 1986; Ion Șeuleanu, „Lectura textului folcloric”, AAF, 1987; Mihai Coman, Structuri ale satului tradițional, SLAST, 1987, 24; Stanca Ciobanu, Nicolae Constantinescu, „Relațiile de rudenie în societățile tradiționale”, REF, 1988, 4; Margaret Hiebert Beissinger, Nicolae Constantinescu, „Lectura textului folcloric”, „Journal
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
Rima în poezia populară românească”, REF, 1975, 2; Pavel Ruxăndoiu, Nicolae Constantinescu, „Lectura textului folcloric”, REF, 1986, 2; Mihai Coman, Un nou „val” în etnologia românească, SLAST, 1986, 29; Stanca Ciobanu, „Lectura textului folcloric”, LL, 1986; Ion Șeuleanu, „Lectura textului folcloric”, AAF, 1987; Mihai Coman, Structuri ale satului tradițional, SLAST, 1987, 24; Stanca Ciobanu, Nicolae Constantinescu, „Relațiile de rudenie în societățile tradiționale”, REF, 1988, 4; Margaret Hiebert Beissinger, Nicolae Constantinescu, „Lectura textului folcloric”, „Journal of American Folklore”, 1988, 401; Marian Vasile
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
textului folcloric”, LL, 1986; Ion Șeuleanu, „Lectura textului folcloric”, AAF, 1987; Mihai Coman, Structuri ale satului tradițional, SLAST, 1987, 24; Stanca Ciobanu, Nicolae Constantinescu, „Relațiile de rudenie în societățile tradiționale”, REF, 1988, 4; Margaret Hiebert Beissinger, Nicolae Constantinescu, „Lectura textului folcloric”, „Journal of American Folklore”, 1988, 401; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1990, 3-4; Antoaneta Olteanu, O mult așteptată introducere în cultura populară românească, ALA, 1999, 485; Ioana-Ruxandra Fruntelată, Nicolae Constantinescu, „Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
1987; Mihai Coman, Structuri ale satului tradițional, SLAST, 1987, 24; Stanca Ciobanu, Nicolae Constantinescu, „Relațiile de rudenie în societățile tradiționale”, REF, 1988, 4; Margaret Hiebert Beissinger, Nicolae Constantinescu, „Lectura textului folcloric”, „Journal of American Folklore”, 1988, 401; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1990, 3-4; Antoaneta Olteanu, O mult așteptată introducere în cultura populară românească, ALA, 1999, 485; Ioana-Ruxandra Fruntelată, Nicolae Constantinescu, „Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie”, „Examene”, 2001, 6; Rodica Zane, Un nou gust pentru rudenie
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
Fericirea Mărioarei (1951, în colaborare cu E. Gherken) și Covorul Ilenei (1953), piesele Peste Dunărea albastră și Izvorul frăției (1956), comedia Umbra dragostei (1957), în care colportează slogane bolșevice. O permanență a activității sale a fost culegerea și publicarea creației folclorice: Cântece norodnice moldovenești (1939), Proverbe, cimilituri și expresii norodnice moldovenești (1952) ș.a. SCRIERI: Versuri felurite, Tiraspol, 1930; Tiraspolul, Tiraspol, 1932; Avânturi, Tiraspol, 1933; Pionierii în țeh, Tiraspol-Balta, 1934; Lumini și umbre, Tiraspol, 1935; Cântece și poezii, Tiraspol, 1939; Din Valea
CORNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286423_a_287752]
-
dans verbal Balet aerian, muzicala Impresie de răsărit), lirismul suav al poeziilor de dragoste, tendința spre simplificare și abstractizare a limbajului mai ales în poemele filosofice (Ascensiune în munți), dedublarea eului poetic (Arlechin). Originală este Cavalcada gerului ( După un motiv folcloric), poezie ce dezvoltă motivul șarpelui într-o construcție halucinantă, de o muzicalitate incantatorie. Timpul și moartea, „taina” trecerii, iluzia, dualitatea omului, a poetului și a poeziei sunt temele din Elementul „lume” (1978). Volumul Satiră duhurilor mele... (Parodii și nu prea
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
lumii fiind pierdute; doar orbirea (tema centrală a volumului) ar putea recupera „augusta lumină” pierdută. Scrisori (1988) și Uite viața, nu e viața! Poezii de lume (1992) se concentrează în jurul încercării de definire a cuvântului, în arte poetice de inspirație folclorică (Elegia șarpelui) sau optzecistă (Problema poeziei). Trebuie remarcat eclectismul acestor volume: elemente livrești, ludice, intertextualism, o sintaxă elaborată (paranteze, explicații retorice etc.) apar alături de poezii de dragoste simple, melodioase, unele de inspirație folclorică, altele cu parfum arghezian. Romanele La Răspântii
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
a cuvântului, în arte poetice de inspirație folclorică (Elegia șarpelui) sau optzecistă (Problema poeziei). Trebuie remarcat eclectismul acestor volume: elemente livrești, ludice, intertextualism, o sintaxă elaborată (paranteze, explicații retorice etc.) apar alături de poezii de dragoste simple, melodioase, unele de inspirație folclorică, altele cu parfum arghezian. Romanele La Răspântii (1979), Arșița (1981), O anume fericire (1989) abordează aceleași teme: orbirea, necredința urmată de pedeapsă (personajul principal se numește Toma Toma), ratarea, boala, nebunia, înglobând și tema socială. La Răspântii și Arșița, continuarea
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
1932 până la 15 august 1935, redactor responsabil fiind Gh. Nișoreanu. Poezia lui Aron Cotruș Către plugari ține loc de articol-program, el semnând și în al doilea număr poezia Maramureșul și apoi Pătru Opincă. Gh. Dăncuș este autor al unor Contribuții folclorice, iar din literatura italiană se reține un fragment tradus din romanul lui Ignazio Silone, Fontamara. Mai colaborează Toni Tomescu, M. Tăutu, Gh. Mălosu, D. Eliazar. Publicația reapare în 1991, tot la Sighet, director fiind Sabin Vancea și redactor Florentin Năsui
CRAINICUL MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286472_a_287801]
-
Oprișeni-Cernăuți), prozator, istoric literar și folclorist. După absolvirea Facultății de limbi străine a Universității din Cernăuți (1971), a fost șef de secție la ziarul „Zorile Bucovinei”, președinte al cercului Arboroasa și director al Institutului Obștesc de Istorie, Restituiri Literare și Folclorice „Dimitrie Onciul”. C. desfășoară o activitate intensă de valorificare a moștenirii culturale a românilor din nordul Bucovinei, editează analele „Țara Fagilor” (din 1992), revistele trimestriale „Miorița” (din 1992), „Codrul Cosminului” (din 1993), „Calendarul creștin ortodox al românilor bucovineni” ș.a. Este
COVALCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286460_a_287789]
-
absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1967). Lucrează ca reporter la Studioul de Radio Timișoara, ca asistent și apoi ca lector la Catedra de folclor a Universității din Timișoara. Obține titlul de doctor în litere cu lucrarea Ethosul folcloric, sistem deschis (1978). A condus cercul și arhiva de folclor a Universității din Timișoara, a îndrumat ansamblurile folclorice „Timișul”, „Doina Timișului”, „Datina” și a realizat numeroase filme etnologice. Debutează cu volumul Ethosul folcloric, sistem deschis (1980; Premiul pentru debut al
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
asistent și apoi ca lector la Catedra de folclor a Universității din Timișoara. Obține titlul de doctor în litere cu lucrarea Ethosul folcloric, sistem deschis (1978). A condus cercul și arhiva de folclor a Universității din Timișoara, a îndrumat ansamblurile folclorice „Timișul”, „Doina Timișului”, „Datina” și a realizat numeroase filme etnologice. Debutează cu volumul Ethosul folcloric, sistem deschis (1980; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Ca și în cursul universitar Folclor și etnologie. Conexiuni (1987) sau în volumul Existența ca întemeiere
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
de doctor în litere cu lucrarea Ethosul folcloric, sistem deschis (1978). A condus cercul și arhiva de folclor a Universității din Timișoara, a îndrumat ansamblurile folclorice „Timișul”, „Doina Timișului”, „Datina” și a realizat numeroase filme etnologice. Debutează cu volumul Ethosul folcloric, sistem deschis (1980; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Ca și în cursul universitar Folclor și etnologie. Conexiuni (1987) sau în volumul Existența ca întemeiere (1989), autorul dovedește interes pentru modalitățile noi de abordare a folclorului (structuralism etnologic, semiotica folclorului
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
fiecărui eveniment o explicație prin prisma etosului comunitar. În tentativa de a defini principiile fundamentale pe care se sprijină concepția populară asupra lumii, autorul se oprește îndeosebi asupra termenilor cu valoare metalingvistică: sămânță, țarină, vatră, nuntire, țesătură, rost. SCRIERI: Ethosul folcloric, sistem deschis, Timișoara, 1980; Folclor și etnologie. Conexiuni, Timișoara, 1987; Existența ca întemeiere, Timișoara, 1989. Repere bibliografice: Mihai Coman, Vasile Tudor Crețu, „Existența ca întemeiere”, REF, 1989, 4; Ivan Evseev, Vasile Tudor Crețu, REF, 1989, 6. A.C.
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]