7,943 matches
-
stat legitime. În opinia sa, sterilizarea era, Înainte de toate, „una dintre căile unanim indicate de către eugeniști”82. În tratarea acestui subiect, Făcăoaru nu menționează criticile formulate de alți eugeniști români; el a preferat să susțină solitar și cu Încăpățânare sterilizarea forțată 83. Metoda sterilizării forțate urma să fie folosită ca mijloc principal de excludere a populațiilor disgenice, Însă alte metode includeau certificatul de sănătate prenupțial, cu corolarul său, dosarul eugenic personal, care urma să fie alcătuit pentru fiecare persoană, la naștere
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sa, sterilizarea era, Înainte de toate, „una dintre căile unanim indicate de către eugeniști”82. În tratarea acestui subiect, Făcăoaru nu menționează criticile formulate de alți eugeniști români; el a preferat să susțină solitar și cu Încăpățânare sterilizarea forțată 83. Metoda sterilizării forțate urma să fie folosită ca mijloc principal de excludere a populațiilor disgenice, Însă alte metode includeau certificatul de sănătate prenupțial, cu corolarul său, dosarul eugenic personal, care urma să fie alcătuit pentru fiecare persoană, la naștere, și În care trebuiau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
războiului. Făcăoaru și-a menținut funcția Înaltă de consilier pe probleme de sănătate publică, Însă noul regim era mai puțin interesat de eugenie și, În consecință, acorda mai puțin sprijin financiar unor astfel de inițiative, așa Încât orice planuri de sterilizare forțată sau de impunere a certificatelor prenupțiale au avut un impact minim. Cu toate acestea, faptul că Făcăoaru profesa, de la Înălțimea poziției sale academice, o critică dură la adresa democrației liberale, În paralel cu elogierea Germaniei ca model, pare să fi avut
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
continuumul dintre extrema dreaptă și centru și de aceea este dificil să localizăm fiecare individ Într-o poziție foarte clară. Cu toate acestea, putem observa că eugeniștii români erau reținuți În a pleda agresiv pentru măsuri eugenice restrictive precum sterilizarea forțată și nu Își exprimau sprijinul pentru folosirea de către stat a forței ca mijloc legitim de asigurare a sănătății națiunii viitoare. De-a lungul perioadei interbelice, eugeniștii au evitat, În cea mai mare parte, discuțiile deschise despre problema evreilor, dintr-o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dreaptă) au preluat o astfel de abordare. Regimul comunist a fost cel care, În cele din urmă, a reușit să controleze toate aspectele vieții private, prin măsuri ce se apropiau de cele propuse de eugeniști, precum dosarele genealogice individuale, divorțurile forțate și criminalizarea avortului. Politizarea sferei private părea să Însemne, În primul rând, un control sporit asupra vieții femeilor și, În consecință, mai multe limitări impuse rolurilor pe care și le puteau asuma, dar și autorității la care puteau aspira În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai eficientă pentru corpul sănătos al națiunii, deoarece excluderea permanentă a acestor indivizi ar fi Însemnat costuri mult mai mari pentru societate. Eugeniștii români nu erau la fel de fermi ca cei din Germania În susținerea unor măsuri drastice de tipul sterilizării forțate sau al izolării În lagăre de muncă. Într-o manieră mult mai puțin agresivă, eugeniștii români considerau că responsabilitatea față de comunitatea de indivizi sănătoși includea și grija față de potențialii excluși ai societății. Făcăoaru a fost singurul care a Încercat În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aspect al mișcării eugeniste din România. Așa cum voi arăta, faptul că eugeniștii și-au concentrat argumentele și eforturile În direcția reformei educației și a capacității de a convinge indivizii să Își schimbe comportamentul, și nu către măsuri coercitive, precum sterilizarea forțată, reprezintă o interpretare unică a teoriilor eugeniste, specifică mișcării românești și diferită de cele susținute de mișcările din Germania, Marea Britanie sau Statele Unite. Până nu demult, cei mai mulți istorici ai României au interpretat dezbaterile despre forma educației În România Mare ca fiind
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sănătatea națiunii 56. Numeroși alți adepți ai eugeniei au Încercat să decidă Între alternativa de a le permite medicilor să folosească măsuri coercitive, În principal sterilizarea, și cea În care medicii puteau apela doar la măsuri corective precum avortul (nu forțat, ci doar ca opțiune legală) pentru a asigura calitatea progeniturilor. Majoritatea membrilor mișcării eugeniste din România erau Însă sensibili la implicațiile intrusive ale sterilizării și la măsura În care o astfel de procedură reprezenta o pierdere completă a autonomiei individuale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la măsura În care o astfel de procedură reprezenta o pierdere completă a autonomiei individuale. Chiar dacă Banu a Încercat să minimizeze astfel de implicații, prezentând sterilizarea ca pe o „operație chirurgicală inofensivă”, nici măcar el nu era pregătit să susțină implementarea forțată a metodei. Mai degrabă, Banu sugera că „sterilizarea trebuia să fie voluntară, liber consimțită”57. În opinia eugeniștilor români, educația și propaganda preventivă, difuzată prin birourile de consiliere prenupțială și cu ajutorul certificatelor, erau politici mai eficiente și mai adecvate decât
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
metodei. Mai degrabă, Banu sugera că „sterilizarea trebuia să fie voluntară, liber consimțită”57. În opinia eugeniștilor români, educația și propaganda preventivă, difuzată prin birourile de consiliere prenupțială și cu ajutorul certificatelor, erau politici mai eficiente și mai adecvate decât sterilizarea forțată. Promovând o soluție aparent moderată de constrângere a libertăților individuale asupra alegerilor maritale și reproductive, eugeniștii români Încercau să găsească un echilibru În ecuația fragilă dintre control social și mobilizare, În efortul lor general de a implica cetățenii În crearea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lege ca fiind pericole pentru sănătatea familiilor inocente și În special a copiilor acestora 110. Într-un astfel de context, nu este surprinzător că adepții eugeniei au privit cu Încredere politica oficială, până În 1948. Schimbarea radicală a regimului, după abdicarea forțată a Regelui Mihai, În decembrie 1947, a privat eugeniștii de toate șansele pe care le crezuseră obținute. Moldovan a fost forțat să se pensioneze și la puțin timp trimis În Închisoarea de la Sighet, unde a fost deținut șase ani sub
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
operând schimbări masive de personal, care aveau ca scop Înlocuirea tehnocraților „burghezi” cu aparatciki credincioși. Chiar și În aceste condiții, unele dintre politicile noului regim, În special cele care acordau o finanțare semnificativă programelor de medicină preventivă și care introduceau forțat practica medicală la sate, Împlineau, de fapt, aspirații eugeniste, cu toate că scopurile lor erau foarte diferite. În timpul celei de-a doua jumătăți a secolului, politicile din sistemul de sănătate au avut ca obiectiv mai degrabă creșterea cantității serviciilor oferite decât a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru cultura românească În general, doar unul dintre ei și-a Îndreptat atenția În mod particular asupra acestui aspect al organizației În perioada interbelică. Totuși, acest istoric a ales o abordare care prezintă eugenia ca ideologie ce a fost impusă forțat de către Moldovan și nu acceptată În mod democratic de către majoritatea membrilor Astrei. Nu există Însă nimic care să sugereze că majoritatea membrilor Astrei Îl considerau pe Moldovan un conducător autoritar sau că dezaprobau politica acestuia de a direcționa fondurile Astrei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de dedesubt. Felul de a părăsi posturile de răspundere exercită de asemenea un rol asupra modalității de exercitare a funcțiilor. În această privință, putem distinge sisteme cu risc scăzut și altele cu risc ridicat. În sistemele cu risc scăzut, sfârșitul (forțat sau nu) al unui mandat politic poate fi compensat prin atribuirea unui post de răspundere într-un alt domeniu de activitate, uneori, la fel de important. În sistemele cu risc ridicat, pierderea puterii poate antrena moartea socială, chiar și execuția. Bineînțeles, o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cuiva combativitatea excesivă În susținerea opiniilor personale, dar nu ne putem reprima recunoașterea invidioasă a faptului că această combativitate stă la baza succeselor sale sociale; complimentul la adresa eleganței pe care o pretinde cineva, dar care, de fapt, este o eleganță forțată, sau de prost gust). * „Schimbarea este singurul lucru constant.” (A. Schopenhauer) Fără Îndoială totul e mișcare/procesualitate, o schimbare pregătind pe alta, Însă „nimic nu piere, ci totul se transformă” (Heraclit). Trebuie observat Însă că „noul” rezultat din schimbare nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unei bibliografii extinse și înțelegerea ei sedimentată și filtrată de timp duc la concluzia că genul sau teoriile feministe își au rostul lor numai atunci când sunt scrise și receptate ca parte a domeniului relațiilor internaționale, nicidecum în cazul alăturării stranii, forțate, a două domenii distincte precum feminismul (de obicei deloc sau prost înțeles, ca termen) și relațiile internaționale. A doua observație este că, atunci când discutăm despre feminism în relațiile internaționale, dacă dorim să respectăm rigoarea științifică, trebuie să tratăm de fapt
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ISD gravitează continuu în jurul unui criteriu de primă importanță: profitul. Pentru controlul acestuia, într-un spațiu concurențial, apare nevoia unui optim de amplasament al capitalului ca investiții: de la ISD, la achiziția de acțiuni la bursă, luarea în considerare a evenimentelor forțate (lichidare, faliment, scădere eficiență, concurență etc.), precum și posibilitatea ca investitorul să-și „mute” fabrica, operație numită „relocare” într-o zonă cu o conjunctură economică, financiară, socială, politică sau militară mai favorabilă. Evident că efectele pentru fosta gazdă a ISD sunt
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cultură de bloc comunist”? Cultura de bloc este acel fond cultural comun tuturor țărilor central și est-europene dobândit în mai bine de patru decenii de regim socialist. Ea a apărut ca un rezultat al încercărilor vechilor regimuri socialiste de modernizare forțată a societății, concomitent cu păstrarea unor elemente tradiționale premoderne. Valorile dominante ale acestei culturi de bloc comunist, care reprezintă deci efectele culturale ale socialismului real asupra societăților central și est-europene, se caracterizează prin: orientare predominantă către sfera vieții private în defavoarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a putut înșela și pe unii intelectuali adevărați (la noi, de pildă, E. Lovinescu și Mihail Sebastian). Cam tot pe vremea aceea, prin hazardul bolii și singurătății, o femeie complet străină de viața literară a scris, ca să-și întrebuințeze răgazurile forțate, un roman de mari proporții: Pe aripile vântului. Această carte a avut norocul să devină un best-seller; s-a tras în milioane de exemplare, s-a tradus în nenumărate limbi și s-a făcut după ea un film cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
moment neplăcut, dar din care e cu putință să ieși basma curată fără efort, cu un strop de delicatețe, schimbând, de exemplu, subiectul conversației. Însă ne putem imagina că situația asta se poate transforma Într-un coșmar și că persoana forțată să vorbească despre despre o carte pe care nu a citit-o este În centrul atenției unui Întreg public care Îi pândește cu nerăbdare reacțiile. Acest caz amintește de ceea ce Freud numește „visul despre examen” - În care cel care visează
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Era Într-adevăr tatăl mort al lui Hamlet. Era ceea ce noi numim o „fantomă”.Ă Oricât de surprinzător ar putea să pară, tribul Tiv nu credea În fantome, care nouă ne sunt familiare, dar În cultura lor nu există. Eram forțată să folosesc cuvântul englezesc ghost, căci, spre deosebire de multe triburi vecine, acești oameni nu credeau În nici un fel În existența unei persoane după moarte. «Ce e o „fantomă”? O apariție? Ă «Nu, o „fantomă” este cineva care e mort dar care
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
decât În măsura În care-l vom dori.) „Acțiunea consolează. E dușmana gândurilor deșarte și a iluziilor măgulitoare. Numai În Înfăptuirea hotărârilor noastre avem senzația că suntem stăpâni pe soartă.” (J. Conrad) Urciorul nu merge de multe ori la apă. (Norocul nu trebuie forțat. În plan psihologic, efectele negative ale supralicitării se constată atunci când activitatea, desfășurată mereu prin aceleași procedee, devine cu timpul monotonă, plată, lipsită de creativitate, ceea ce determină abandonarea ei.) Mai degrabă pierzi un prieten dacă-i ceri, decât dacă-l refuzi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
serie din calitățile noastre, ne Întristăm. Μ Orice sarcină primită la un moment dat trebuie să o personalizăm: să o impregnăm Îndeajuns cu gândurile, așteptările și emoțiile noastre, adică să o facem să devină a noastră. Altfel, o vom executa forțat, mecanic și nu vom câștiga nimic spiritual de pe urma Îndeplinirii ei. Μ Cum se explică faptul că un pianist cântă cu aceeași dăruire, indiferent că În sală sunt auditori cultivați sau mai puțin avizați? Să fie de vină numai respectul față de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
s-o definesc, dar de care sunt sigur că e cea mai violentă și mai totalitară din câte au existat vreodată: ea preschimbă natura oamenilor, pătrunde la nivelul cel mai profund al conștiinței. Așadar, dedesubtul alegerilor conștiente există o alegere forțată, „comună deja tuturor italienilor”; iar aceasta din urmă nu poate decât să le deformeze pe primele. Cât despre celelalte intervenții din Espresso, cea a lui Facchinelli 1 îmi este de neînțeles. Oracolul a fost prea „încifrat”. La cea a lui
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
atât în afara schemelor puterii (mai mult chiar, dintr-o disperată opoziție față de acestea), cât și în afara schemelor populiste și umanitare. Era vorba despre o dragoste reală, înrădăcinată în felul meu de a fi. Am văzut deci „cu simțurile mele” comportamentul forțat al puterii consumului recreând și deformând conștiința poporului italian, până la o degradare ireversibilă. Lucru care nu s-a întâmplat în timpul regimului fascist, când comportamentul era complet disociat de conștiință. În zadar puterea „totalitară” își tot repeta obligațiile în materie de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]