2,730 matches
-
era un reprezentant clar al renascentismului și umanismului. Cunoștea greaca, latina, polona, germana, italiana etc., fiind nu numai astronom, ci și jurist, medic, administrator, om de stat, specialist în probleme monetare și tehnician. Pe baza planurilor sale s-au construit fortificații și instalații de alimentare cu apă. Concepția copernicană, impunea renunțarea la teza conform căreia Pământul era în centrul lumii și i s-a atribuit această poziție - Soarelui. Cu ajutorul unor raționamente geometrice complexe, a izbutit să calculeze aproximativ și distanțele dintre
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg India și Occidentul, Demetrio Marin Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea, Christophe Charle Istoria balcanilor, (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1 5), Adrian Nicolescu Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1 5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866 1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prin săpături arheologice sistematice. Un alt grup de așezări fortificate este situat în Transilvania și Banat, cele mai bine investigate fiind cele de la Dăbâca, Moldovenești, Biharea, Vladimirescu, Cluj-Mănăștur, Cladova, Morești, Ortelec sau Zarand. Remarcăm și faptul că apariția unor asemenea fortificații este documentată cu deosebire tocmai în zonele care au cunoscut și o mare densitate de locuire. După părerea noastră, în microzonele unde cercetările arheologice au atestat o densitate de locuire mai mare, nu este exclus să avem de-a face
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
comun a unor resurse naturale, cum ar fi depozitele de minereuri, sarea, eventual surse de petrol, dar și rațiunile de ordin organizatoric și administrativ de a realiza în comun lucrări de interes obștesc, precum construirea de diguri, defrișări, construirea de fortificații etc., dar mai ales amenințările invaziilor unor migratori au fost cauzele reale care au putut facilita confederarea unor sate în uniuni de obști, organizare administrativă și militară care s-a perpetuat apoi ca o formă de apărare colectivă. Toate acestea
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
recentă o denumea ca fiind „noțiune ce desemnează totalitatea elementelor care compun cadrul social, material și spiritual, creat de om în decursul istoriei... ea include în egală măsură bunuri materiale (unelte și ustensile casnice, îmbrăcăminte, locuințe și așezări, arme și fortificații) valori spirituale (morala, filosofia, știința, arta, religia) și elemente de organizare socială (relații economico-sociale, cutume, legi, instituții)”. Termenul de cultură materială (arheologică) provine și de la fragilitatea materialelor din care sunt lucrate multe dintre obiecte. Totodată, se admite că o cultură
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punctele Arcaci și Zahareasca). În majoritatea punctelor menționate, a fost semnalată prezența unor situri medievale timpurii, iar în câteva dintre ele au fost efectuate săpături sistematice (Oncești - Bacău; Gârbovăț - Galați), care au confirmat existența unor așezări deschise, fără elemente de fortificație. De altfel, pentru stațiunile din intervalul veacurilor VI-XI, situate pe văile afluenților râului Bârlad, nu avem argumente în privința utilizării unor metode de întărire, fapt explicat probabil printr-o coabitare pașnică cu grupurile de migratori sau poate prin relieful zonal
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
însă în restul teritoriului est-carpatic, mai exact în nordul Moldovei, apar spre finalul secolului VIII așezările întărite, care ating apogeul în intervalul secolelor IX-XI. Spre deosebire de spațiul bazinului, pe teritoriul actual al județului Botoșani, s-au identificat așezări cu elemente de fortificații, ale căror incinte au fost descoperite la Hudești, Ibănești, Cobâla, Dersca, Horodiștea, Orofteana, Tudora, Fundu Herții, întinse pe suprafețe de 1,5 sau 3-4 ha, la care se adaugă și sistemul exterior, constituit din șanțuri, valuri și palisade, totul cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aceștia V. Spinei) sunt de părere că nu puteau avea un asemenea scop, atât timp cât pe culoarul de pătrundere (via gentium), din zona meridională, nu s-au găsit astfel de „horodiști”. Indiferent de rolul lor, trebuie să remarcăm prezența elementelor de fortificație care le diferențiază de celelalte așezări medievale timpurii și ne indică rezistența la pericole. Așezările deschise aveau ca tip preponderent de adăpost locuința, cu cele două variante: parțial adâncită și adâncită. Atât în perioada precedentă, cât și în cea premergătoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
teritoriile învecinate, la formarea primelor state medievale românești (secolul XIV). 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În secolele X-XI așezările bazinului continuă să fie de tipul siliște/seliște, deschise, nefortificate, în timp ce altele din nordul Moldovei au elemente de fortificație, probabil ca răspuns la pericolul extern. Conținutul culturii materiale, de tip Dridu, reflectă nu doar nivelul avansat de dezvoltare social-economică al societății locale, ci surprinde și perioada de noi frământări politice marcată de pătrunderea grupurilor migratoare (îndeosebi pecenegi și uzi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
autohtonă. Condițiile fizico-geografice ale bazinului bârlădean au fost improprii pentru apariția așezărilor întărite, acele „horodiști” descoperite în nordul Moldovei, pe teritoriul actual al județului Botoșani (Hudești, Ibănești, Cobâla, Dersca, Horodiștea, Orofteana, Tudora, Fundu Herții) și care prezintă certe elemente de fortificație (valuri de pământ, șanțuri și palisade din lemn), specifice secolelor VIII-XI, perioada când acest tip de așezare se generalizează în multe regiuni ale Europei. Ca urmare, în intervalul secolelor VI-VII, în arealul bazinului, așezările erau deschise, de tipul siliștilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cercetare Gh. Coman, 1972. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 87; Teodor 1997c, p. 55. 19. Bozieni (comuna Bozieni), județul Neamț a) Vatra satului: la 500m est de școală, în interiorul unei posibile fortificații de pământ („horodiște”), s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare N. Zaharia și Em. Bold, 1958. Materialul se găsește la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 315; Teodor 1997c, p. 57
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pretoriul, locuințe și parte din sistemul stradal. Necropola romano-bizantină ocupa zona locuită anterior (sec. I a.Chr. - IV p.Chr.), din afara sistemului defensiv. În fața cetății, la circa 2,5 km est, pe insula Bisericuța, se pot vedea ruinele unei alte fortificații romano-bizantine și urme de locuire din epoca medievală timpurie. Între 1926-1932 s-au efectuat unele cercetări și săpături arheologice în promontoriul Dolojmanului, situat între localitățile Jurilovca și Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a amplasamentului necropolei romano-bizantine și degajarea unui tronson din incinta greacă clasică. Săpăturile arheologice au continuat și între 1975-1999 prin redegajarea monumentelor identificate în timpul săpăturilor interbelice (Poarta de Vest, Poarta Mică și Poarta cu turn de pe latura de sud a fortificației romano-bizantine, bazilica „mică“), tinzând, simultan, spre cercetarea zonelor din preajma acestora și ducând la conturarea unor insulae din perioadele greacă, romană și romano-bizantină ale locuirii în acest centru urban antic. În 1990 s-a inițiat un program de cercetare a necropolei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Dinogeția (Bisericuța / Garvăn, jud. Tulcea) Este situată la 4 km, în aval de satul Garvăn, pe o mică insulă (popină) numită de localnici Bisericuța. Cercetările au dus la dezvelirea unei părți din cetate și identificarea aproximativă a evoluției sale. Astfel, fortificația romană - probabil un castellum unde erau cantonate formațiuni militare din Legio V Macedonica, cohors I Mattiacorum, Legio I Italica, cohors I Cillicum și Classis Flavia Moesica - a fost ridicată peste o așezare getică, de la care a preluat inclusiv numele de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
969-976). În 1865, consulul general al Franței la Belgrad, M. Engelhard, interesat de arheologie paleocreștină, vizita localitatea Dinogeția, la sugestia lui A. Baudry. Peste puțin timp, publicația francezului Jean Victor Duruy (1811-1894), Istoria monumentală a romanilor (1885) vorbea despre planul fortificației Dinogeția (în vol. V). Informația istoricului francez a trezit atenția călugărului elvețian Raymond Netzhammer, istoric și arheolog, care, fiind numit câțiva ani mai târziu arhiepiscop romano-catolic de București (1905-1924) a vizitat localitatea tulceană în 1921, putând identifica la fața locului
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cunoscută în antichitate sub numele de Halmyris, situată în extremitatea Sciției, în descrierea lui Procopius din Caesarea. Cetatea romană Halmyris a fost întemeiată într-o zonă cu urme de locuire din secolele VI-I a.Chr. A cunoscut diferite etape: fortificație romană de pământ (ultimul sfert al sec. I p.Chr.), castru de piatră - sediu al vexilației legiunilor I Italica și XI Claudia Pia Fidelis și stație a flotei Classis Flavia Moesica - (începutul secolului II până în al treilea sfert al secolului
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sincretist prin cultul eroilor (vechi tradiții locale păgâne) și îndeosebi prin cultul cavalerului trac (secolul IV). 12.2. Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea) Cetatea este descrisă pentru prima dată de geograful Pamfil Polonic în anul 1897 ca o centură de fortificații cu ziduri groase, cu 33 de turnuri și 3 porți. Situată pe Valea Slavei, identificată în 1911 de V. Pârvan drept Ibida (Polis Ibida), cetatea a fost evocată de Procopius din Caesarea, De aedificiis, IV, 7, printre cetățile refăcute de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Ibida (Polis Ibida), cetatea a fost evocată de Procopius din Caesarea, De aedificiis, IV, 7, printre cetățile refăcute de Iustinian (527-565), menționată și de istoricul bizantin Theophylactus Simocata (secol VII). Cu o suprafață de 24 de ha, o centură de fortificații desfășurată pe o lungime de 2000 m, 24 de turnuri și 3 porți este cea mai mare cetate din Dobrogea. În forma păstrată din epoca tetrarhiei și cu refaceri în timpurile lui Iustinian, așezarea a fost dublată de o fortificație
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fortificații desfășurată pe o lungime de 2000 m, 24 de turnuri și 3 porți este cea mai mare cetate din Dobrogea. În forma păstrată din epoca tetrarhiei și cu refaceri în timpurile lui Iustinian, așezarea a fost dublată de o fortificație cu suprafață de aproximativ 3 ha situată pe dealul Harada, a cărei latură de nord e comună cu cea a cetății. La altitudinea de 158 m, pe o altă culme, situată în prelungirea dealului Harada, se află un fort de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de sud a cetății. Cetatea târzie, din secolele IV-VII p.Chr., a funcționat inițial ca sediu al flotei dunărene, Classis Ripae Scythicae, și sediu al Legio I Iovia Scythica din secolul IV. Săpăturile arheologice efectuate între anii 1955-1956, în vederea păstrării fortificației romane, au dus la identificarea unei părți a zidurilor și a construcțiilor laturii de nord-est a cetății, distruse în cea mai bună parte de apele Dunării. Tot în acest perimetru au fost descoperite și ruinele unei bazilici creștine cu absida
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
inventar. În afara zonei locuite s-a descoperit spre nord, la circa 500 m de fortăreață, în punctul numit La Cișmea, un apeduct, al cărei traiect (descoperit în campania din 1994) trecea la numai 30-35 m de cortina de vest a fortificației. În această ultimă campanie a fost identificată o groapă - un mormânt colectiv, situat chiar pe buza apeductului, din care s-au recuperat 12 cranii și scheletul fragmentar al unui adolescent. Reînhumarea acestor cranii (dintre care trei purtau răni la tâmplă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sediul legiunii V Macedonica până în 167 p.Chr., apoi al legiuni II Herculia fiind concomitent și stație a flotei dunărene. În secolul V p.Chr. se afla pe lista celor 14 sedii episcopale din Dobrogea. Sunt vizibile și astăzi două fortificații din epoca romană târzie (aflate pe înălțimi apropiate), care nu au funcționat în aceeași perioadă, și o întinsă așezare civilă ridicată la rangul de municipium în secolul II p.Chr. Cetatea de vest a fost cercetată arheologic încă de la mijlocul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sale din nord-vest, dar mai ales de a proteja mai bine Leningrad și Murmansk, si considerînd c... Protocolul secret din august 1939 Îi d... min... liber... În Finlanda, URSS Îi cere acesteia, la 29 noiembrie, s...-si demilitarizeze frontieră (distrugerea fortificațiilor numite linia Mannerheim din istmul Karelia), s-o retrag... de la 35 la 70 km de Leningrad, s...-i cedeze baza Hanko și cea din insulele Åaland În schimbul unor teritorii din nord. Cum guvernul finlandez refuz..., Molotov ordon... Armatei Roșii, la
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
prin intermediul mașinilor 69. În istoria mondială a formelor, "arta" ocupă un loc fugitiv și redus: efemer și cantonal interstițiu între Egipt și America, ca să prescurtăm. Precum Landschaft-ul german sau, pentru a crea o imagine, precum Parisul antebelic prins între timpul fortificațiilor și cel al cartierului Front-de-Seine*, opera de artă a fost un suspin, o pauză într-o lungă partitură. Nu că dorința de artă și peisaje ar fi capitulat. Dimpotrivă, ea este mai puternică decât oricând, pe măsura nostalgiilor. Și aici
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
peste altcineva și să îți încrucișezi privirea cu una care deranjează. Din fericire, vizualul funcționează pe principiul plăcerii, pe când imaginea funcționa pe principiul realității. Cel dintâi închide satul între zidurile lui, în timp ce cea de-a doua pătrundea prin efracție în fortificațiile noastre. Se opun unul alteia precum informația, care aduce o cunoaștere, comunicării, care întreține o conivență. Atenție însă: nebunia amenință pe oricine care, individ sau societate, devine propria sa realitate. Să vezi sudul planetei prin ochelarii nordului, ce poate fi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]