2,125 matches
-
-și abandoneze camionul - el îi spunea „unitate“ - pe la poalele dealului, în apropierea unui teren de golf. Îl invitasem să stea cu mine la masă și ăsta fusese primul lucru pe care mi-l spusese. Apoi - Peninii. Era un om al frânturilor. Discursul lui nu era deloc închegat și nu avea ritm; totul era izolat și disparat. Pe deasupra, avea în el ceva păsăresc, hotărâsem; Golașul Dean Rush, corbul de mlaștină. Scoase dintre rămășițele sendvișului său o fâșie subțire și albă de grăsime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
m-am convins să rămân la hotelul Willows, însă existau și alte câteva motive mai obscure. Străbătusem trei sferturi din drum urmând traseul pe care îl parcursese primul Eric și descoperisem atât de puține lucruri - în cel mai bun caz, frânturi inexplicabile dintr-un drum de cărămidă galbenă de mult abandonat; în cel mai rău caz, absolut nimic. Curând, textul becului avea să fie decodat și, nu la mult timp după aceea, aveam să ajung la Blackpool, iar odată cu asta, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fără control, cu mâinile întinse în față iar laptopul a alunecat pe dalele de gresie ca o piatră bine șlefuită. Cu mâinile și picioarele așchiate și aproape sufocat, m-am întors să văd peste ce căzusem. Unul dintre dictafoane. O frântură de secundă - timp insuficient pentru a gândi, ci doar pentru a acționa impulsiv - mintea mea trase în două direcții. M-am uitat înainte ca să văd silueta vagă a fetei trăgând de jaluzelele de la geam, încercând să le rupă. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
eu încercam să mă agăț de orice urmă de logică în vreme ce lumea gonea pe lângă mine în dungi colorate. — Rahat. Fata se uită înapoi, spre spital. I-am urmărit privirea de-a lungul peluzei. O ploaie noroioasă de impresii de-o frântură de secundă - meciuri de fotbal în zile ploioase, cizme galbene călcând cu hotărâre, instructori alunecând - un milion de fragmente infinitezimale erau aruncate în lături din iarba udă într-o dungă rapidă de presiune care se apropia de noi pe peluză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
a împiedica țigara să-mi arunce scântei portocalii în ochi. Geanta lui Nimeni țopăia incomod la îndoitura brațului meu. — Mai e acolo? M-am întors. La mai puțin de cincizeci de metri în spatele nostru și ținând pasul, idei, gânduri, fragmente, frânturi de poveste, vise, amintiri țâșneau din iarbă într-o aversă rapidă. Sub ochii mei, aversa se intensifică. Însuși conceptul de iarbă începu să se ridice și să vălurească într-un V lung. Pe creasta valului, ceva se ivea din spumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în limbile franceză și germană, cu litere grecești și rusești greu de înțeles, cu o engleză străveche, cu f-uri alungite în loc de s-uri și pictograme chinezești sau japoneze. Mai erau și formule, numere, abrevieri matematice și complicate aranjamente vizuale. Frânturile de engleză pe care le-am văzut erau fie pasaje complexe, fie incomplete, fie fără sens: ... Simultana considerație a două variabile conjugate (cum ar fi implicația persuasivă și deficiența de livrare sau apexul noțiunii de lumen și timp pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cu pixul. Bizar, improbabil, absurd de cronofag și periculos, dar, da, posibil. Punând cartea de telefon deoparte, mi-am desfăcut sendvișul. Ce importanță are o zi, douăzeci și patru de ore mici. Uitându-mă și eu în gol, mestecând, am surprins această frântură diafană de gând ridicându-mi-se dintr-un ungher al minții. Mă făcu să meditez la faptul că, în locurile întunecate ale eului tău, mașini gânditoare, pe care niciodată nu apuci să le vezi de aproape ecranează constant lucrurile și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
minții. Mă făcu să meditez la faptul că, în locurile întunecate ale eului tău, mașini gânditoare, pe care niciodată nu apuci să le vezi de aproape ecranează constant lucrurile și-și rulează singure propriile programe de secretizare. Poate întrezărești o frântură din ce se întâmplă acolo, precum fragmentul acesta dintr-un cântec care-și croiește drum la lumină sau un pasaj sau o imagine sau poate doar o stare, o revărsare a conținutului sau o scurgere neplăcută de culoare care-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
întâmplă foarte repede. Un pocnet-bubuit-huruit sub noi - a ieșit sub barcă - și apoi cușca legănându-se departe de noi - bum. Bule și stropi de apă. Orpheus gemând, înclinându-se și mai tare. Brr, brr. Bule și stropi de apă și frânturi dintr-o uriașă formă cenușie în apa albă, înspumată. Eu ridicând sulița și nefiind în stare să văd, decât cenușiul din apa albă, strigând ceva. Jeturi, cortine de apă lovindu-mă pe mine și puntea, ceva agitând marea calmă, înspumând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de cale ferată, căci altă adresă nu cunoștea. Se pare că mi-am pierdut memoria În timpul unui bombardament aerian, urmă el și arătă cicatricea de pe frunte. M-am pomenit la sanatoriul acela fără să-mi amintesc de nimic - În afară de cîteva frînturi din copilărie. Mi s-a spus că mă cheamă Richard Digby. La Început nu mi-am recunoscut nici măcar chipul din fotografie. Știți, din pricina bărbii acesteia... — Acum, Însă, nădăjduiesc că ți-ai recăpătat memoria! Îl Întrerupse omulețul, cu o undă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
viguroși. Își purta solemn cușma de nori pufoși și fredona, parcă, o baladă din spuma undelor zdrumicate pe pietrele lucioase. Când am înaintat pe cursul apei cristaline, o uliță îngustă își deschise brațele spre mine. Atunci am deslușit într adevăr frânturi de baladă: vioara lui Ciprian Porumbescu răsuna în desișul munților, care ascultau cucernici. Ecourile muzicii s-au topit încet și tainic. Liniștea domnea peste împărația naturii. Deodată, dangătul clopotelor de la biserica mânăstirii săltă peste portativul pădurii, unduindu-se în depărtări
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
Totul e bine? Pari tulburată. — Femeia care tocmai a ieșit... cine era? Parc-o cunosc. — Greu de crezut, Joséphine. Nu sunt nici trei luni de când ai făcut o resetare completă a memoriei. Totuși, e posi bil să fi rămas câteva frânturi prin hipocampus. Se-ntâmplă. La sfârșitul ședinței, te programez pentru o nouă procedură. — Cum o cheamă? E de-aici, din Lyon? — Știi că nu-ți pot răspunde la nici o Întrebare legată de ceilalți pacienți, la fel cum nu-ți pot
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
despărțită doar de peretele subțire, improvizat, și care mai doarme încă liniștită și încrezătoare. O împușcă pe Anna în cap, de la mică distanță, zdrobindu‑i osul frontal și cufundând‑o într‑o inconștiență care se instalează cât ai clipi. Câteva frânturi din op. 33 a de Schönberg precum și din sonata de Berg, învățată pe de rost abia pe jumătate, se ciocnesc șocate în creierul Annei, apoi dispar șovăind și fără tragere de inimă, dar pentru totdeauna. S‑a zis definitiv cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
știută. Bâjbâie, reușește să găsească pastila, cafeaua ; închide ochii, soarbe repede. Cât costă o sorbitură când cafea se găsește doar la piața subterană cu preț înzecit ? Se află cu toții la ora cafelei. Ceștile peste tot, aburind. Se răsfoiesc ziarele, deslușește frânturi din evenimente familiale, mondiale, surprinde obișnuitele știri despre piață și aprovizionare, despre programul televiziunii, despre meciuri și rația lunară de benzină, divorțuri și denunțuri. Așadar : ziua îl recuperează din fundul pâclos, să-și regăsească liniștea astmatică, gâfâitoare, maniile, disperarea îmblânzită
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Nu răspunse. Se Înroși la față precum racul, dar nu-l ținu mult. - Ți-am zis că cel mai mult Îmi place să mă uit În jurul meu, izbucni el deodată. În plus, tu te gândești prea mult, iar eu prind frânturi din cuvintele alea ale tale molcome și unduitoare. Mai pricep și eu câte ceva, Krog. M-am oprit În loc. - Și ce ai priceput, Enkim? - l-am Întrebat cu vocea din minte, cu cuvintele cele grele care Îl făcură să se facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
nu pentru un mincinos ca tine, a ținut el să-mi sufle de cum m-a văzut. Apoi, s-a dus printre tovarășii lui și au Început iarăși să dea din gură cu vorbe de neînțeles. Când și când, le prindeam frânturi de gând - sporovăiau despre verzi și uscate, de parcă nu le-ar fi păsat de nimic. Numai că mă iscodeau cu atâta luare aminte, Încât i-am simțit că puneau la cale o blestemăție și că vorbeau așa doar ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
gîndeam că nu te-am văzut de cîtva timp. „O fi plecată“, mi-am zis. Și apoi, timp de cîteva clipe s-a lăsat tăcerea, a rămas doar cîntecul păsărilor tot mai slab, vocile din stradă, sunete stinse, strigăte și frînturi de chemări, și ceva uriaș Îndepărtat, ca un murmur pierdut În aerul serii. — Ei, și ce-a mai fost pe-aici de cînd am plecat? rosti glasul În tăcerea ce plutea În lumina tragică și blîndă. S-a mai Întîmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Oi fi fost plecată. Da. Cred că așa a fost. Oi fi fost plecată. Altfel aflam eu. Eram plecată. — Ei, rămas-bun, puiule... Pe curînd! — Rămas-bun! O fereastră s-a Închis și s-a lăsat liniștea; seară și zgomote Îndepărtate și frînturi de strigăte În Brooklyn, Brooklyn, În pustiul vieții fără formă, fără număr, măcinat de vreme. Și acum lumina roșiatică se stinge iute peste zidurile de cărămidă roșie, tocite de vreme, ale caselor; În aer plutesc glasuri și undeva muzică, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
culeagă de pe jos mărfurile risipite, cutiile, ceștile și farfuriile sparte, cioburile de sticlă, furculițele și cuțitele ieftine și, În cele din urmă, cutiile de tinichea cu spaghete și, să le Îngrămădească peste mormanul de sfărîmături. Spaghete, bucăți de creier și frînturi de craniu zăceau laolaltă pe trotuar amestecate Într-o baltă de sînge. Un polițist a privit-o o clipă, a atins-o ușor cu vîrful cizmei butucănoase, apoi s-a Întors, cu fața lui roșie, brutală, și a exclamat crispat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
avem, știm ceea ce știm, sîntem ceea ce sîntem. Dar ce sîntem? SÎntem niște oameni goi, sîntem niște americani rătăciți. Cerurile nesfîrșite și pustii se boltesc deasupra noastră, zece mii de oameni pășesc prin sîngele nostru. De unde vin toate - sentimentul necunoscutului, recunoașterea imediată, frînturile nelămurite de amintiri bîntuite de visuri? De unde vin toate - foamea permanentă și dorul sfîșietor? Și muzica sumbră și solemnă, serafică, magică răsunînd În pădure? Cum se face că băiatul acesta, care este american, și-a recunoscut țara necunoscută din clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
inflexiuni unduitoare și Îndepărtate, pătrunsese În singurătatea fermecată de vreme a dealurilor vrăjite ce ne Înconjurau, În licăririle singuratice, sălbatice și trecătoare, care se ivesc și trec peste marea verde a pustiului. Războiul era prezent În strigătele Îndepărtate și În frînturile de sunete și În clinchetul clopotelor vitelor purtat de palele de vînt și În bucuria și tristețea sălbatică, Îndepărtată, jalnică, a trenului ce gonea spre răsărit, spre mare, spre război, străbătînd văile sudice scăldate În vraja verde și În farmecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nocturne, dînd din cap Încet, doar pentru sine.) Iar acum, pe cînd oaspetele stă și bea de unul singur, fluturii de noapte se adună la capătul celălalt, prinși Într-o dispută aprinsă, din care se aud din cînd În cînd frînturi de șoapte contradictorii - păreri Înverșunate pro și contra, de genul acesta: — Nuuu!... Fugi de-aici!... Ce tot spui?!... Are mai mult... Fac prinsoare!... Nuuu! Nici gînd!... Are mai mult de doi metri!... Lasă-mă-n pace!... Fac prinsoare... Bine, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mă întrebați, de ce cheia franceză are clești pe ambele părți. Dracu știe, doar nu-s Mafalda să știu! Și iar vă rog, să nu mă întrebați cine a fost Mafalda, fiindcă nu-s Mafalda, să știu cine a fost Mafalda! Frântură de cântec... În decembrie 1989, când îl duceau spre locul de execuție, Ceaușescu a început să cânte Internaționala. De abia mai târziu, va afla acest popor nerecunoscător, de ce acel numit Boieriu, a început să tragă cu automatul în el, cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Era ora de vizită și infirmierele se agitau pe holuri. Însuși directorul spitalului venea să-și viziteze bolnavii. O infirmieră îi ordonă Sabinei să se ducă în salon. Eu trebuia să rămân în sala de așteptare, până după vizită. Din frânturile de conversație surprinse pe holuri, am înțeles că dispozițiile erau ca între pacienți să nu existe relații amoroase, să nu existe contacte fizice. Cabinetele de artterapie și meloterapie funcționau după un program fix - nu se admiteau abateri. Bolnavii se cuvenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ne-a arătat ce era liber și a insistat să negociem cu șeful ca să putem rămâne acolo. Așa am făcut și ne-am ales cu apartamentul de la parter. Din acel moment, Isabella a fost mereu în jurul nostru. A aflat din frânturi de discuții povestea noastră și nea înconjurat cu atâta atenție și iubire, încât am rămas impresionată. Pe masă aveam zilnic flori frumoase. Frigiderul era mereu plin cu tot ce se poate pentru noi și pentru copil. Până și rufele ni
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]