3,189 matches
-
lui, erau Împănate cu fel de fel de rămășite ale vieții moderne, prea dezinvolt abandonate. Or fi văzut și alții asta, mai Înainte, de vreme ce afișul simpozionului Înfățișa un copac, de fapt un personaj lămurit de o inscripție, ca ’n vechile fresce românești: Natura. Numai că trunchiul lui era acoperit, Înnăbușit, de ceea ce vedem peste tot, pe copaci dar și pe zidurile vechilor monumente istorice: nume, date, declarații de iubire veșnică, inimi, evident de piatră, adică caracteristice omului mediu, nu prea responsabil
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
isihast de tip palamit, „legiferat” de sinodul de la Constantinopol care s-a ținut în 1341 în biserica din Vlaherne - model de credință râvnit de domnitor pentru neamul său, cât și în dimensiunea soteriologică proprie. Este vorba de două fragmente de frescă , exponate ale Muzeului Național de Artă al României, bucăți decapate din turnul clopotniță care a străjuit celebra mănăstire Curtea de Argeș și acareturile până la 1885, când Andre Lecomte du Nouy, restauratorul angajat de regele Carol I, a decis dărâmarea aceluia. Una înfățișează
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
așa cum o vădește stema de piatră, centrul luptei cruciate împotriva expansiunii otomane”. Necropolă domnească, acest monument este celebru prin pictura în stilul bizantin paleolog din vremea lui Vlaicu Vodă ( 1364 -1366), căreia se adaugă alte două stadii de refacere a frescelor, cu adăugarea unor tablouri votive și prin zidăria aparentă care decorează exteriorul, alternând cărămida și patra de râu. Despre biserica epicopală se știe că a fost ctitorită de către Neagoe Basarab, între 1512 și 1517, când a fost târnosită cu mare
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
româneaști. Ultimul refugiu al educației și al protecției sufletului copiilor a rămas familia, în cadrul celor „șapte ani de acasă”. Și aici însă, nu întotdeauna familia a rămas credincioasă tradiției pure românești. La Vatican, în Capela Sixtina, în mijlocul tavanului, e o frescă celebră executată de Michelangelo Buonarroti, care înfățișază momentul în care Dumnezeu dăruiește viață creației sale supreme, omului Adam. Când Papa Juliu al II-lea, după îndelungate așteptări a ajuns să vadă prima dată această scenă, l-a întrebat pe pictor
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fost una dintre cele mai frumoase mănăstiri din țară, mănăstirea Voroneț. Aceasta este situată la sud de orașul Gura Humorului din județul Suceava, pe valea râului Voroneț. Aici am aflat că mănăstirea este supranumită „Capela Sixtină a Orientului” pentru marea frescă de pe fațada de vest, numită „Judecata de apoi”. Ajunși la poarta mănăstirii am remarcat minunatele picturi din exteriorul mănăstirii, care sunt pictate pe un fond albastru, unic în lume, numit albastru de Voroneț. Toată priveliștea ne-a liniștit sufletul așa încât
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Călătorii ceilalți ajunseseră acum toți afară pe peron, hala gării era înaltă, largă și pustie, mirosea a praf de purici și a clor. Mi-am proptit geanta de voiaj între picioare, am stat și m-am uitat în sus la frescele socialiste cu batoze și țărănci cu zâmbet infantil, ale căror pulpe aduceau cu castraveții groși și galbeni care, la sfârșit de toamnă, zac neculeși prin grădini, fiindcă au gustul prea amar. Iar alături o frescă industrială: în pâcla matinală roșietică
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
am uitat în sus la frescele socialiste cu batoze și țărănci cu zâmbet infantil, ale căror pulpe aduceau cu castraveții groși și galbeni care, la sfârșit de toamnă, zac neculeși prin grădini, fiindcă au gustul prea amar. Iar alături o frescă industrială: în pâcla matinală roșietică a furnalelor, proletari cu vătraie lungi și cu fețele cu osatură geometrizată, cu bărbia înțepenită atât de infam într-un triunghi, încât toate aceste creaturi păreau să îndrepte spre privitor boturi de câine. Mi-am
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
lor. Autoritățile cantonale le acordă o subvenție anuală de peste două milioane de franci elvețieni, plus ce mai vine de la centru, de la Berna, pentru creație. Care creație? In afară de pereți desenați cu spray-ul (street-art, cum le place lor să spună) reprezentând fresce apocaliptice sau dansatori de rap, nu prea-i văd capabili să "creeze" altceva. Am recitit pasajul anterior cu multă atenție. Recunosc, după standardele occidentale în vigoare sunt un intolerant, un incapabil de a înțelege "arta contemporană" sau cel puțin unele
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de precizie la sala de sport. Am 33 de ani, 1.81 înălțime, 78 kg și 77 de grame. Nu știu de ce scriu toate acestea. Ca și cum ți-ai scrijeli numele cu un briceag știrb pe scoarța unui arbore sau pe fresca unei mănăstiri. Ionel din Târgu Bujor a vizitat cu drag această mănăstire. Mănăstirea vârstei mele. În sală de lectură de la etajul doi la care locuiesc, găsesc abandonate pe masa de lucru, alături de fire de păr negru și creț aparținând africanilor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
bucata; în timp ce în Anglia un milion și jumătate de căsătorii sunt periclitate de sforăitul unuia dintre soți; în timp ce pe undeva prin Franța oameni simpli și în toată firea din departamentul Indre pregătesc o reconstituire a bătăliei de la Austerlitz și mărețe fresce animate ale secolului lui Talleyrand - în tot acest timp câțiva oameni, tot de pe lumea asta, își bat capul să afle cui i-a scris Beethoven la 6-7 iulie 1812, din Töplitz, scrisoarea - numită între specialiști - „către nemuritoarea iubită”. Nu se
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
a putut vedea de departe până în anul 1911 când datorită unui vânt puternic a fost smulsă și scoasă dela locul ei. Crucea aceea pe care e gravat «anul 1821», se află încă în podul bisericii. După cum atestă pisania scrisă în frescă pe zidul despărțitor deasupra ușii dintre pronaos și naos, «cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și zugrăvit aceeastă biserică, cu cheltuiala satului în1824 , august, zi 2», Ctitori au fost așadar toți credincioșii iobagi din parohie cu preotul lor. Biserica este
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ușii dintre pronaos și naos, «cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și zugrăvit aceeastă biserică, cu cheltuiala satului în1824 , august, zi 2», Ctitori au fost așadar toți credincioșii iobagi din parohie cu preotul lor. Biserica este zugrăvită în întregime cu frescă lucrată de meșteri zugravi din familia lui Nicolae Grecu din Săsăuși, terminată în 1824, în spiritul iconografiei bisericii ortodoxe. Pe piciorul Sfintei mese de deasupra Sfântului altar se găsește scris anul 1818. Biserica este zidită din piatră și cărămidă, iar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lemn ars. Biserica este înconjurată de cimitir. Construcția ei este din piatră și cărămidă cu var, acoperită cu țiglă, cu turnul de la intrare ridicat numai în 1846, în acelaș ton cu clădirea bisericii, în stil neo-bizantin. Interiorul este pictat în frescă de zugravi din familia Nicolae Grecu din Săsăuși (comuna Chirpăr). Întreaga pictură este realizată în spiritul iconografiei Bisericii ortodoxe. În exterior, pe zidul de la Sud, biserica are patru tablouri - deasemenea în frescă - Dreapta Judecată, Cumpăna Dreptății, Sfântul părinte Nicolae și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bisericii, în stil neo-bizantin. Interiorul este pictat în frescă de zugravi din familia Nicolae Grecu din Săsăuși (comuna Chirpăr). Întreaga pictură este realizată în spiritul iconografiei Bisericii ortodoxe. În exterior, pe zidul de la Sud, biserica are patru tablouri - deasemenea în frescă - Dreapta Judecată, Cumpăna Dreptății, Sfântul părinte Nicolae și Iisus Hristos. Deasupra ușii de la intrare există o pisanie: «Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și s-a zugrăvit această biserică...1809, iunie 28.». În septembrie 1916, în vremea primului război mondial
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cronica de casă a lui Constantin G. Folea din Streza Cârțișoara, din care cititorul poate ușor deduce cam care era condiția de viață a oamenilor satului nostru atunci imediat după ieșirea lor din jalnica stare de iobăgie. Completăm însă tabloul, fresca scrisă a acelei epoci în care nu numai Cârțoroșanul, ci aproape tot Transilvanul era în căutarea unei noi forme de viață în cadrul noului statut în care revoluția dela 1848, îl plasase. Și ca să fim convingători vom da cuvântul unui alt
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din înalt, Iar graiu-i scris pe straie și covoare. Cand naștem prunc, încins cu Tricolor, Sădim un pom sau ctitorim fântână, Dormim pe coasă, la capăt de ogor Și ne trezim în zori cu arma-n mâna. Cand veșnicim în frescă sau în lut, Ne vrem icoane sau ne vrem ulcioare; Orice sfârșit ni-e clipă de-nceput Și orice asfințit ni-e răsărit de soare. Ni-e chiotul în horă un hultan, Iar plânsul îl ascundem sub pleoape; Și înfruntăm
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by George L. Ostafi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93269]
-
astăzi spre vechea liniște de primăvară a lunei lui Mai ca să viseze supt teiul lui Eminescu, a cărui umbră desnădăjduită părea că mai colindă încă aleile cu vechii copaci plini de taine. El rătăcea prin împrejurimile unde vechile mănăstiri cu frescele cojite sau cu pereții înnegriți de lepra vremilor își plângeau între hoți, nebuni și bolnavi singurătatea clopotelor amuțite. El făcea versuri pe ritmurile iscodite de geniul poetului, până la cea din urmă strofă a căruia nu se ridică tot nomolul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Înțeleg pînă la capăt religia clasicismului, Îmi dau seama foarte bine că toată istoria rătăcirilor lui Ulise a fost spusă pentru a i se Întoarce spatele, pentru a descoperi ceea ce o neagă. După cum, singurul lucru care m-a deconcertat În frescele de pe plafonul Capelei sixtine a fost lipsa de ambianță. Trupurile nu se scaldă acolo În peisaj. N-au nevoie de atmosferă. SÎnt suspendate parcă În gol, atît de orgolioase, Încît trăiesc singure, ca statuile, În lumina iradiată de carnea lor
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
în cinemaul românesc (gen film de autor cu instalație ready made !). Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii al lui Cătălin Mitulescu a fost o dramedie nostalgică, recuperând nu doar atmosfera anilor de dinainte de 89, ci și ceva din ideea de frescă socială pe care comunismul o făcuse imposibilă în alți termeni decât cei strict parabolici. Hârtia va fi albastră (al doilea film al aceluiași Radu Muntean) a fost un thriller combinat cu o dramă una dintre cele mai reușite încercări de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fost urmarea unui capriciu al suveranului (sau al camarilei sale, așa cum lasă să se înțeleagă filmul). Oglinda consideră însă oportun să zăbovească asupra procesului Mareșalului. când Antonescu își rostește testamentul politic în sala tribunalului, filmat în contraplonjeu și proiectat pe fresca unui Iisus angelicat, devine clar pentru oricine că Oglinda este de fapt un monument ridicat Mareșalului. Această dezvăluire era, de altfel, anticipată de documentarul absolut devastator ca impact emoțional cu care se deschide filmul : după ce vezi un asemenea cinØ-veritØ, nu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
numească Oglinda lui Antonescu într-atât figura sa domină filmul, și ca metri de peliculă, și ca intensitate ; celelalte personaje sunt episodice, dau apă la moară vorbelor sale (vezi Maniu Ștefan Radof, convingător, la fel ca Șerban Ionescu Pătrășcanu). Falsă frescă istorică pentru reabilitarea unui personaj controversat, Oglinda îi lasă la pământ pe toți, în afară de Mareșal ; alla gloria militar... Un film urgent De două ori urgent : o dată pentru că trebuie văzut în secunda următoare, fiind cel mai bun film românesc din ultimii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
molecule de intrigă, până spre final, când se precipită din cauza evenimentelor din Decembrie. Fiecare moment este la locul lui, dar ansamblul suferă de lipsa unei structuri închegate și a unui ritm ceva mai alert. Mitulescu a ales să picteze o frescă făcută din bucăți, lăsând spectatorului sarcina de a le lipi. Cât de mult ai chef să o faci depinde de cât de mult îți place filmul. Revoluțica Pensionarul Pișcoci (ex-Moș Gerilă, actualmente Moș Crăciun într-un bloc amărât dintr-un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
zile, al doilea lungmetraj al lui Cristian Mungiu, nu este un film despre avort ! Dar despre ce ? Un răspuns tot atât de la îndemână ar fi că este despre comunism. Dar nici asta nu e adevărat : Mungiu nu și-a propus o frescă a epocii de aur (chit că filmul său este primul dintr-un ciclu care se cheamă chiar Amintiri din Epoca de aur). însăși ideea de frescă este improprie : trimite la o mulțime de oameni ce formează chipul Tovarășului pe un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
despre comunism. Dar nici asta nu e adevărat : Mungiu nu și-a propus o frescă a epocii de aur (chit că filmul său este primul dintr-un ciclu care se cheamă chiar Amintiri din Epoca de aur). însăși ideea de frescă este improprie : trimite la o mulțime de oameni ce formează chipul Tovarășului pe un stadion ; 4, 3, 2 este un film care se petrece în spații mici, în răstimp de circa 12 ore, iar conflictul propriu-zis nu implică mai mult
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Codreanu, 1997). Dar cine cunoaște urbea Hușilor așezată că într-un căuș de palmă unde tumultul molcom al orașului se pierde sub valurile dealurilor, va înțelege altfel eternizarea peisajelor în „clipă” furată din caruselul timpului. Regăsesc în plastică peisagista o frescă atemporala a mișcării naturii în „veșnică trecere”, cum ar spune poetul. „Orașul dintre vii” a rămas pentru Viorel Huși, tărâmul paradiziac al copilăriei, de aceea a simțit o tainica chemare spre „acasă”. Aici a fost fericit, ocrotit, sănătos. Îndată ce a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]