3,538 matches
-
Mintea Îmi era Încețoșată, Însă simțurile Îmi erau mai treze ca niciodată. Muzica Îmi dicta mișcările, iar eu ascultam, În timp ce sala se cufunda Într-un ocean de farmece. În lumea aceea nu mai eram eu, ci o balerina fascinant de frumoasă care reprezenta esența pură a vieții. Îmi reflectam emoțiile cu rafinament, transformându-le În artă. Am dansat așa vreo două minute, sub privirea atentă a Angelei. Când am deschis ochii am simțit cum magia dansului s-a risipit și m-
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
și tot poporul”. Cred că amândoi vorbim de... - încerc eu să precizez - dar întrebarea bătrânului mă ia din scurt: De cine, fiule? Nu-i altul decât Petru Șchiopu voievod. Și dacă tot am pomenit de el, se știe că mănăstirea Frumoasa a purtat - la început - numele de Galata de Gios, deși nu este ctitoria lui. Poate îmi tălmăcești mai limpede spusele tale? Apoi Petru Șchiopu voievod, ctitorul Galatei din Vale, care s-a risipit, și apoi al Galatei din Deal, pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îmi tălmăcești mai limpede spusele tale? Apoi Petru Șchiopu voievod, ctitorul Galatei din Vale, care s-a risipit, și apoi al Galatei din Deal, pe care o vedem și astăzi, a dăruit locul pe care Melentie Balica a ridicat mănăstirea Frumoasa. În virtutea acestui fapt, Frumoasa a purtat - o vreme - numele de Galata de Gios, nume întâlnit în hrisoavele domnești. Frumoasa i s-a spus după 1723, an în care un călugăr îl însemnează - în grecește - pe o Evanghelie a mănăstirii. Între
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spusele tale? Apoi Petru Șchiopu voievod, ctitorul Galatei din Vale, care s-a risipit, și apoi al Galatei din Deal, pe care o vedem și astăzi, a dăruit locul pe care Melentie Balica a ridicat mănăstirea Frumoasa. În virtutea acestui fapt, Frumoasa a purtat - o vreme - numele de Galata de Gios, nume întâlnit în hrisoavele domnești. Frumoasa i s-a spus după 1723, an în care un călugăr îl însemnează - în grecește - pe o Evanghelie a mănăstirii. Între timp însă mănăstirea a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
apoi al Galatei din Deal, pe care o vedem și astăzi, a dăruit locul pe care Melentie Balica a ridicat mănăstirea Frumoasa. În virtutea acestui fapt, Frumoasa a purtat - o vreme - numele de Galata de Gios, nume întâlnit în hrisoavele domnești. Frumoasa i s-a spus după 1723, an în care un călugăr îl însemnează - în grecește - pe o Evanghelie a mănăstirii. Între timp însă mănăstirea a purtat și numele de Balica, după numele ctitorului. Aș mai spune că și mănăstirea Dealul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se spunea Galata de Sus. Și zice mai departe vodă: „din ispisoc de danie... ce ne-au arătat de la Dumitrașco Cantacuzino voievod, de un loc de moară de la capul iazului cestui domnesc din gios, în gârla ce vine despre Balica (Frumoasa), și cu o bucată de loc din șes, din hotarul târgului Iașilor, și cu o bucată de loc din locul gălătenilor, socotindu ca să le fie de treaba iazului morii... dacă am văzut acel adevărat zapis de danie crezutu-l-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și aplicată și astăzi! Iarăși vin și spun că poruncile domnești nu erau băgate în seamă de toți supușii. Bănuiesc că ai în vedere anume fapte când vorbești așa. Întocmai, părinte. Spuneam eu mai devreme că abuzul călugărilor de la Balica (Frumoasa) asupra celor de la Galata nu s-a stins nici după 14 ani - adică între 1678-1692 - dar nici după 74 de ani. Între timp, cei de la Balica au mai găsit un „Cui al lui Pepelea”. Adicătelea cum vine asta? Sfințiile lor fețe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
atâta plângere a lor, domnia mea m-am milostivit și... am dat și am întărit mai sus zisei sfinte mănăstiri acest loc”. Hrisovul mai confirmă faptul că locul mănăstirii Balica sau Galata din Gios, cum îi zicea, iar mai târziu Frumoasa, a fost dăruit de Petru Șchiopu voievod și apoi că el se întindea „De la mănăstire în jos până la fântână, la capătul grădinii lui Nicoară, iar de acolo în sus până la drumul mare al Scânteii în dreptul pârâului Galata și în dreptul morii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pârcălăbia târgușorului; asta însemnând un venit rotunjor! Dar acest „locu mănăstirescu călcându-să de gloata strânsurii iarmaroacilor și socotindu domniia mea că iaste cu strâmbătate mănăstiriloru,... din vinitul pârcălăbiei să de pe anu câte o sută de lei mănăstirii lui Sfetei Arhanghelu (Frumoasa), făcându și cu mănăstire Galata... milă,... i-am dăruit toată mortasipia Târgușorului,” (taxă pe vânzarea vitelor). S-a întâmplat însă ca acest Poroțchie să moară și atunci toate atribuțiile lui au fost date în seama „rugătoriului nostru Filaretu egumenul de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dări, dar i-a pus să dea câte doi galbeni pe an. Am mai aflat că acel Poroțchie a pornit o biserică pe care n-a terminat-o însă. Cei care au sfârșit-o au pus-o sub ascultarea mănăstirii Frumoasa, cu tot cu viile lăsate de Poroțchie, despre care vodă spune că „i-am iertatu pogonăritul acelor vii și vedritul pe vinul ce va ieși din-trânsele, nici un ban să nu de, să fie... pentru ceară și untu de lemnu și tămâie la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se vede, călugărița Natalia este „maica lui Costandinachi”, deci a fost măritată și abia la bătrânețe s-a călugărit. Apoi ea vorbește și de „Sfânta Vineri din Iași”. Asta ar cam însemna că mănăstirea Sfânta Vineri era sub ascultarea mănăstirii Frumoasa, de vreme ce călugărița spune: „cărțile domnești... le-am datu... la mâna sfinții sale, părintelui Filaretu egumenul”. Să fi căutat cu lumânarea și n-aș fi dat peste un hrisov care să-mi amărască sufletul. Dar când necazul te paște n-ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
peste un hrisov care să-mi amărască sufletul. Dar când necazul te paște n-ai nici o șansă. Așa se face că am dat peste hrisovul de la 5 iunie 1741 (7249) al lui Grigorie Ghica voievod, din care aflu că mănăstirea Frumoasa a fost „prădată și jăfuită de toate bucatele ei de nepriiatinii puternicii împărății, moscalie, ce-au vinit cu sabiia asupra acestui pământu”... M-aș fi mirat să fi fost altfel! Când au venit moscoviții la noi cu gând și faptă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fi mirat să fi fost altfel! Când au venit moscoviții la noi cu gând și faptă bună? Niciodată! Pe lângă acestea mai aflu că „Gheorghie Ursachie jicniciiariul”, din recunoștință față de vodă, îi dăruiește acestuia satul Borăuți. Dar... vodă îl dăruiește mănăstirii Frumoasa, motivând că: „văzând slăbiciunea aceștii sfinti a noastri mănăstiri,... am dat... acestu sat danie sfintii mănăstiri”. Am băgat de seamă cu plăcere însă că vodă recunoaște precum acel sat l-a primit în dar de la Gheorghie Ursachi jicnicerul, spunând: „Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Arhangheli și un iaz și mori în Bahlui la satul Ulmi din ținutul Hârlăului”. La 4 august 1753 (7261) însă Matei Ghica voievod hotărăște: „Dacă am văzut hrisovul... părintelui domnii mele de miluire ce au făcut cu aceste svinte mănăstiri (Frumoasa și Sinai de la Muntele Athos)... am întărit... pe venitul acestei pârcălăbii ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti să cerci acel venit a pârcălăbii să-l strângă pe obiceiul vechiu”. În timp ce mă luptam cu acest hrisov, s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
tău... În scurtă vreme, a venit lângă mine: Hai să ne așezăm colea pe iarbă verde și să ne continuăm vorba pornită dimineață. Ne-am așezat. Prima mea grijă a fost să-l întreb cum devine treaba cu reconstruirea bisericii Frumoasa de către Grigorie Ghica voievod. Păi biserica zidită de Melentie Balica hatmanul a fost desăvârșită de neamul Movileștilor. Vine apoi Grigorie al II-lea Ghica voievod, care reconstruiește biserica între anii 17271733, când zidește și Palatul Domnițelor, pe malul lacului Frumoasa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Frumoasa de către Grigorie Ghica voievod. Păi biserica zidită de Melentie Balica hatmanul a fost desăvârșită de neamul Movileștilor. Vine apoi Grigorie al II-lea Ghica voievod, care reconstruiește biserica între anii 17271733, când zidește și Palatul Domnițelor, pe malul lacului Frumoasa. După această reconstrucție, a mai suferit vreo modificare? După 103 ani, egumenul Ioasaf Voinescu o rezidește din temelii, dându-i forma actuală. Ei, ești mulțumit, dragule? Mulțumit, sfințite. Atunci să încercăm să ne îndepărtăm oleacă de istorie și să mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pas cu pas - pe Podul Gunoaielor, care mai târziu s-a numit al Spâzurătorilor, și, în sfârșit, Podul Roșu, cum a purtat numele un timp actuala Stradă Palat. Până la urmă, spânzurătorile au fost duse pe „Movila Sarandei”, din vecinătatea mănăstirii Frumoasa, în fața Iarmarocului târgului... Demnă de luat în seamă este și dania făcută de „Lascarache vel căminar, ginerele lui Iacomi ce-au fostu vistiernic, și... Alexăndrache cămăraș, feciorul lui Iacomi”. Aceștia, prin zapisul din 3 decembrie 1669 (7178), dăruiesc mănăstirii Trei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o închină mănăstirii Cetățuia. Vodă a socotit că astfel întărește mănăstirea Cetățuia, ctitorie a tătâne-său. Tot Constantin Duca voievod dăruiește în 1703 mănăstirii Cetățuia „un vad de moară din jos de Balica”. Asta ar însemna la sud de mănăstirea Frumoasa. Dacă îți mai amintești, am mai vorbit noi despre unii care s-au călugărit târziu, după ce au avut familie și copii. Așa s-a întâmplat și cu cel care în mirenie s-a numit Necula grecul, iar în mănăstire Neofit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu trup și suflet lui Dumneze... te înșeli. De altfel, am mai întâlnit noi situații în care fețe bisericești au dovedit că au purtări mai urâte ca enoriașii de rând. Nu mai departe hărțuielile între viețuitorii mănăstirii Galata și ai Frumoasei, pentru acele vaduri de moară de pe pârâul Nicolinei... La aceștia tocmai mă gândeam și eu, părinte. Dar... pentru un păduche nu arunci cojocul în foc... Așa că hai să mergem mai departe. Mergem, părinte. Mergem, dar nu știu cum să spun să nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1755 (7264) de Iorga Mințea. Iar din hotărârea lui Grigorii Ioan Calimah voievod aflăm că iarmarocul ce se ținea la Sfântul Dumitru „În șăsul Frumoasăi” se va muta la Ciric - loc care aparținea mănăstirii Zlataust. Pe când iarmarocul se ținea la Frumoasa ,venitul era luat de această mănăstire. Acum însă vodă hotărăște ca: „vinitul acestui iarmaroc ce să va strânge după obicei să-l împartă în doo: giumătate să ia mănăstirea Sfântul Ioan și giumătate mănăstirea Frumoasa”. Mie mi se pare că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
după obicei să-l împartă în doo: giumătate să ia mănăstirea Sfântul Ioan și giumătate mănăstirea Frumoasa”. Mie mi se pare că hotărârea lui vodă este nedreaptă, părinte. Acest lucru se înțelege din faptul că pe când iarmarocul se ținea la Frumoasa tot venitul revenea acestei mănăstiri. Acum însă, când iarmarocul a fost mutat pe locul mănăstirii Zlataust, venitul trebuie să se împartă în două... Încurcate-s căile domnului, fiule. Așa că crede și nu cerceta... Am în față un hrisov al lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de lungă... Am ascultat porunca - dacă poruncă se poate numi spusa bătrânului - și în scurtă vreme gustam din laptele călduț adus de călugăr. Când îi fi gata, pornim către iaz, dragule. Nu uita să iei o mână de alune pentru frumoasele din poiană. I-am urmat întocmai sfatul și în scurtă vreme ne aflam în poiană... Unde mai pui că am avut cinstea ca una din neastâmpăratele veverițe să vină de-a dreptul la mine și să-mi ia o alună
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vezi nici două parale găurite! îi spuse Gaskell și mai bău niște votcă. — Mai întâi să te văd pe tine mort! exclamă Sally. Gaskell rânji. — Pe mine mort? Dacă e vorba să moară cineva pe-aici, atunci aia ești tu. Frumoasa țâțoasă e setoasă de sânge. — O să se calmeze ea. Chiar crezi ce spui? Atunci încearcă să deschizi ușa aia dacă ești așa de sigură. Haide, descui-o! Sally se îndepărtă de ușă și se așeză. — De data asta chiar c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
deja prea mult? Dida se roti din nou, lent, cu privirea spre fereastră, întorcând spatele martorului. Acceptase impostura maternității doar fiindcă iubitul voia copii. Într-adevăr, soțul acordase progeniturilor timp și importanță, sub privirea mereu uimită și ușor stânjenită a frumoasei care născuse fără chef trei copii, între care crescuse, ea însăși, ca un fel de a patra odraslă a domnului Marcu Vancea. Unde se afla Vancea? Unde se prăbușise și de ce? De unde ar putea fi rechemat? Cerul nu mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
uriașul șchiop și glumeț, Matus, misionarul sceptic, terorist și bețiv. Blând, dar neînduplecat în proiectele care amestecau metafore biblice cu o copleșitoare vitalitate laică, pragmatică. Amețeala puerilă și bărbătească si irezistibilă a pierdut-o pe vesela surioară, floarea familiei blestemate, frumoasa frumoaselor și îngerul gata să-și ardă aripile la focul veneticului. Farfurii de porțelan vechi, tacâmuri de argint, grele, pahare de cristal subțire. Decorul sfârșitului. Să-și aducă aminte mereu, cu toții, și nemțoaica proaspăt căsătorită cu fiul jidovului rătăcitor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]