KorAP: Find »[drukola/base=frustrare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...78 79 80 ...213 >

5,324 matches

Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590

de obiecte, valori etc., până la dăruirea de sine. Darul este dezinteresat, el este o punte de legătură Între persoane, dar și o completare reciprocă. Tendințele de evitare a unei persoane față de ceilalți sunt atitudini psiho-morale care au la originea lor frustrări, complexe de culpabilitate și inferioritate, o anumită imaturitate psiho-morală a Eului, un Supra-Eu slab, nesiguranța de sine, incapacitatea de a se afirma și de a lupta În viață pe căi directe. Cei care prin atitudinile lor Îi evită pe ceilalți

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
Senne distinge următoarele elemente care o compun: sentimentele morale, intențiile și ideile morale, voințele morale. Le vom analiza În continuare. a. Sentimentele morale Când un sentiment natural se transformă Într-un sentiment moral, intervine o piedică, un obstacol sau o frustrare cu caracter de dificultate, Întrerupând eliberarea continuă și ușoară a energiei mintale pe calea instinctelor și incitând la producerea unui sentiment mai complex, prin mobilizarea acestei energii către un scop anumit. Sentimentele morale pot fi de două feluri: - sentimente negative

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
noi, ca o stare vag tensională, de cele mai multe ori greu sau chiar imposibil de definit sau de descris, gândirea reflexivă o va formula și explica, făcând-o În felul acesta inteligibilă. Din aceste considerente, cele două procese sunt inseparabile. Orice frustrare sau tensiune sufletească interioară va fi formulată de gândire ca unui enunț. Conștiința morală reflectă actele noastre, pe când gândirea reflexivă le denumește. Trebuie să vedem În aceasta o dublă funcție: conștiința morală simte și surprinde actul, pe care-l raportează

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
nesiguranță, un fel imprevizibil de a fi al Eului persoanei respective. Conștiința pervertită, a Răului, este caracteristică fie unor tipuri degenerate de indivizi, cu grave tulburări caracteriale, de natură constituțional-genetică, fie unor tipuri nevrotice de indivizi, cu carențe educaționale, afective, frustrări, lipsiți de modele sau formați sub influența unor modele negative etc. În sensul acesta, conștiința pervertită este expresia unei naturi deviante sau pur patologice a persoanei umane, cea care te Împiedică de „a-fi-tu-Însuți”. Este o stare care te invalidează, dând

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
sensul de Eu Înclinat către intenții și acțiuni negative, imorale. Un Eu al Răului: mala mens. Acesta este un Eu neliniștit, frământat de patimi, un Eu frustrat care nu-și mai poate găsi liniștea și Împlinirea decât proiectând propriile sale frustrări asupra celorlalți. Asemenea exemple ne sunt oferite de nesfârșita galerie de personaje literare: lady Macbeth, Yago, Polonius, Raskolnikow, Dimitri Karamazow etc. Toate aceste personaje personifică Răul, atât În intenție, cât și În act. Din punct de vedere psihologic și moral

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
dezechilibrat și al conștiinței pervertite. Eul pervers și conștiința pervertită sunt potențial structurate pentru inadaptare și conflict. Fiind rezultatul interiorizării unor modele negative din punct de vedere moral și al unui lung șir de carențe afective și educaționale, a unor frustrări, aceste persoane Își vor proiecta propriile probleme asupra celorlalți. În situațiile de Întâlnire cu Binele, Eul pervers va avea sentimentul inferiorității sale, care se va manifesta prin invidie, ură, conflicte etc. Acest gen de sentimente psiho-morale vor genera atitudini de

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
care În mod real nu le merită sau pe care, avându-le, nu le pot nici justifica și nici menține. Intențiile rele au o gamă destul de variată de forme, dar toate indică În fapt o anumită imaturitate a caracterului persoanei, frustrări și complexe, În special de inferioritate, nerezolvate, incapacitatea de a se impune, de a se face remarcat, pe căi cinstite, ca valoare personală. De regulă, relele intenții apar ulterior, după ce ele se manifestă prin conduitele și acțiunile persoanelor respective, În

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
acestora să elimine celelalte persoane, să și le subordoneze sau cel puțin să le manipuleze În conformitate cu voința și interesele sale. Ca și În cazul celorlalte forme ale conștiinței perverse, acțiunile imorale sunt dovada unui caracter slab, a unor consecințe ale frustrărilor, complexe de inferioritate, carențe de educație și cultură, la care se mai adaugă o inteligență malefică care gândește și Împinge individul către Rău. Acțiunile perverse ale unui individ se pot manifesta În forme diferite, dictate fie de Înclinațiile imorale ale

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
Este un act de dominare captativă prin care sunt atrase alte persoane În situații Închise, de eșec. dă Răzbunarea este acțiunea perversă, imorală, de agresivitate, orientată către o altă persoană, sau către un grup de persoane, În scopul descărcării unor frustrări sau complexe de inferioaritate ale unui individ care se consideră prejudiciat fizic, sufletește, moral sau social. Răzbunarea este acțiunea imorală care are la baza ei ura și invidia unei persoane cu probleme psihologice cu un caracter agresiv. Ea are de

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
prim tip de identitate conformă cu modelele parentale pe care le imită și cu stilul de viață al familiei respective. Importanța vieții În familie de la naștere până la intrarea În școală este esențială pentru formarea Supra-Eului. Conflictele din familie, carențele emoționale, frustrările, carențele educative vor influența negativ formarea personalității copilului. O situație specială este creată de creșterea copilului În condiții instituționalizate, adopția În alte familii sau, forma cea mai gravă, abandonul copiilor și dezvoltarea lor În medii de promiscuitate sau grupuri marginale

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
unor alterări psihopatologice ale persoanei respective, datorită unor afecțiuni psihice diferite ca formă și gravitate, fie sunt rezultatul unor deficiențe sau insuficiențe legate de formarea Supra-Eului moral, datorate unor defecte de educație, influenței unor antimodele, carențe de educație sau afective, frustrări, conflicte, traume emoționale etc. Rezultatul acestor acțiuni duce, În ambele situații, la o gravă alterare imagologică a Eului, cu consecințe negative pentru persoană, fapt remarcat de ceilalți, care-i izolează sau Îi refuză. Vom prezenta În continuare cele două grupe

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
alterare a personalității, ci o formă de Eu de tip deviant, ale cărei cauze sunt În primul rând de ordin psihologic și moral, prin insuficiențe sau deficiențe În formarea și maturizarea Supra-Eului moral al persoanei respective. Carențele educaționale și afective, frustrările, complexele, abandonul, vagabondajul, absența modelelor pozitive etc. sunt numai câțiva dintre factorii care contribuie la configurarea unor imagini de tip deviant ale Eului acestei categorii de indivizi. În acest grup imagologic negativ sunt incluse imaginile prostituției, imaginile delicvenței antisociale, imaginile

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
vieții individului care, din punct de vedere longitudinal-temporal, are aceeași semnificație cu cea a imaginii Eului În plan transversal-temporal. Elementele care sunt constant modificate În contextul mitografic al persoanei sunt originea Eului și destinul acestuia. Sunt eliminate situațiile incomode, ca frustrări, carențe educaționale sau afective, originea obscură sau incertă, traumatismele vieții cotidiene, fiind subliniate valoarea individului, o extracție familială deosebită, acțiuni de viață exemplare etc. În felul acesta, treptat, Eul va Înceta să mai reprezinte persoana reală, devenind un fel de

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
propriei sale culpabilități etc. Doliul este tot un act reparator cu caracter simbolic și ritualizat. El este legat de pierderea unei persoane apropiate, a despărțirii mele de celălalt, care Îmi este apropiat. Orice despărțire este un act castrator, sau o frustrare, o pierdere. Doliul este simbolul durerii, al suferinței date de despărțirea mea de celălalt cu care eram Într-o relație de comunicare sau de intimitate. Moartea acestuia ne-a despărțit, dar prin doliu eu Îl readuc În prezent, anulând sau

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
aspecte, somatic și psihic, durerea morală este acel sentiment penibil care rezultă din nesatisfacerea tendințelor sau a dorințelor individuale, chiar În absența unei dureri fizice sau sufletești. Este chinul eșecului, al neîmplinirii. Durerea fizică este, În sfera somatică, ceea ce este frustrarea În planul sufletesc și eșecul În planul conștiinței morale. Orice durere, ca suferință, este Însoțită de un sentiment al Înfrângerii. Se poate deduce din cele de mai sus că durerea este o stare complexă a persoanei umane, care, deși prezentă

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
Omul se va simți atins În vitalitatea sa nu numai din punct de vedere corporal, ci În totalitate. Se mai discută și aspectul nevrotic al durerii. Orice durere apare ca Însoțind dorințele refulate ale unei persoane. Ea este legată de frustrări sau de traume emoționale. În cazul durerii, al stărilor de epuizare emoțională, omul se simte singur și părăsit. Existența i se pare a fi lipsită de sens. El renunță cu ușurință la oricare altă experiență vitală, considerând-o inutilă. Experiența

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
de vedere cauzal. Dispariția limitelor impuse persoanei Îi redau acesteia libertatea și posibilitatea de a se afirma, Într-o manieră plenară, liberă. Cu toate acestea, situațiile-limită vor marca persoana pentru tot restul vieții sale. Trecerea prin situații-limită va lăsa urme: frustrări, situații castratoare, complexe. Ieșirea dintr-o situație Închisă nu Înseamnă reîntoarcerea la condiția anterioară. Persoana se eliberează de constrângeri, dar nu și de memoria acestora. Ea va rămâne marcată pentru tot restul vieții. Aceste experiențe pot slăbi sau, dimpotrivă, pot

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
mă pot recunoaște și mă identific cu persoane care adesea au aceleași probleme psihologice și morale ca și mine sau de altă natură. Această atracție este dată de nevoia unei compensări reciproce a problemelor noastre similare (traumatisme afective, carențe emoționale, frustrări, eșecuri etcă. O asemenea preferință interpersonală are un caracter predominant nevrotic și ea nu poate dura În timp, ci, d Dimpotrivă, va duce destul de rapid la situații conflictuale Între cei doi parteneri, sfârșind prin separarea acestora. Situația prometeică pozitivă se

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
aspecte: aă originile individului - familia, părinții, mediul social și cultural din care vine acesta, precum și felul În care este privită persoana respectivă pe parcursul vieții sale, din acest punct de vedere; bă copilăria individului, părinții și familia de origine, carențele educative, frustrările, traumele emoționale, modul de formare a identității și rezolvarea situației oedipiene, rangul În fratrie etc.; că adolescența individului, conduite, atitudini, studii, pasiuni, interese, asocierea și prieteniile acestuia, idealurile de viață etc. Trebuie avute În vedere carențele, frustrările, conduitele deviante, Începutul

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
origine, carențele educative, frustrările, traumele emoționale, modul de formare a identității și rezolvarea situației oedipiene, rangul În fratrie etc.; că adolescența individului, conduite, atitudini, studii, pasiuni, interese, asocierea și prieteniile acestuia, idealurile de viață etc. Trebuie avute În vedere carențele, frustrările, conduitele deviante, Începutul vieții sexuale etc.; dă modelele acceptate sau refuzate de individ au un rol esențial În formarea sa. Se discută rolul modelelor alese, motivele care stau la baza acestor alegeri. În egală măsură se are În vedere imitarea

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
format, educat și instruit pentru viață, Așa cum s-a dezvoltat În raport cu modelele care i-au fost oferite și pe care și le-a interiorizat. Factorii formator-modelatori ai persoanei și ai vieții acesteia, atât negativi (eșecuri, suferințe cronice, somatice sau psihice, frustrări, situații castratoare, culpabilizări, situații de inferioritate etc.Ă, cât și factorii pozitivi (educație și cultură, instrucție, contactul cu modele pozitive, exemplare, succesul, interiorizarea unor valori morale și cultural-spiritualeă contribuie În mod decisiv la configurarea unei anumite forme de existență a

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
o singură comunitate pe toți cetățenii săi. Ea le impune legi, le conferă drepturi și datorii. Acest sistem este din punct de vedere formal un act normativ-securizant, dar din punct de vedere psihologic frustrează natura primară a individului. Ocolirea acestei frustrări psihologice și morale este realizată, Într-o manieră sublimată, de existența acceptată a ierarhiilor sociale. Masa de cetățeni are un caracter anonim, de egalizare a acestora. Față de această situație, individul caută prin toate mijloacele de care dispune să se desprindă

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
de ea. În aceasta constă și problema exilului. Exilul este criza identității sufletești, morale, spirituale, religioase, culturale și sociale a omului cetățean. Din punct de vedere psihologic, exilul este o traumă afectivă și morală, intelectuală și culturală. El reprezintă o frustrare sau chiar o situație castratoare a personalității, resimțită la nivelul supraeului său, considerat din punct de vedere psihanalitic. Orice persoană care se autoexilează sau care este exilată suferă sau va suferi. Aceasta pentru că exilul este, indiferent de forma și natura

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
aceasta și-l propune de a-l realiza. În același timp, ea este și o relație psihologică, cu substrat moral, Între persoana mea și persoana celuilalt sau a celorlalți de diferite forme (apropiere, ajutor, Încurajare, consolare sau, dimpotrivă, respingere, defăimare, frustrare, conflict, ură, intrigă etc.Ă. În felul acesta, Între „intenție” și „necesitate” se va stabili o relație particulară. La originea intențiilor stau fie nevoile și dorințele eului, fie proiectele acestuia. Toate constituie motivații psihomorale, care capătă forma concretă, coerentă, a

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
imorale care frustrează, rănesc și provoacă durere celor angajați În această legătură reciprocă. Să ne oprim un moment asupra lor. Refuzul dăruirii este un act grav, ofensator. El are, din punct de vedere psihologic și moral, semnificația unui act de frustrare. Este expresia cinismului, a desconsiderării celuilalt, a incapacității de a Înțelege persoana aflată În impas și suferință, Într-o situație Închisă. Dar mai ales incapacitatea de a te putea apropia și de a Înțelege pe semenul tău. Furtul este la fel de

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]