70,946 matches
-
regăsesc în miezul olimpismului, concept definit în Carta Olimpică. „Scopul olimpismului este de a considera sportul peste tot ca serviciu al dezvoltării armonioase a omului, îndreptat spre încurajarea stabilității unei societăți pacifiste, concentrată spre ocrotirea demnității umane” (Carta Olimpică, Principii fundamentale, paragraful 3). Comisiile CIO și eforturile Mișcării Olimpice Organizarea Jocurilor Olimpice și conducerea unei organizații cum este CIO este un proces complicat. Prin urmare, CIO a desemnat mai multe comisii și asociații, fiecare expertizând în domeniile lor specifice, care să ghideze
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
marca/imaginea olimpică. Cercetarea a fost efectuată înainte, în timpul și după momentul crizei olimpice, punând în evidență faptul că publicul continuă să aprecieze JO, sportivii olimpici și idealurile olimpice la un înalt nivel de considerație. Filosofia de bază și principiile fundamentale ale CIO sunt, în concordanță cu cercetarea globală a imaginii olimpice, caracteristicile cele mai identificabile public ale Mișcării Olimpice. Cercetarea din 1998 a ilustrat pe lângă aceasta o diferențiere puternică în mintea publicului despre marca/imaginea olimpică în comparație cu alte mărci. Cercetarea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
similar statului. Politica nu implică luptă, implică conflict, dar în timp ce în politica internă conflictele sunt supuse limitelor și coercițiunii care derivă din existența statului, conflictele de pe scena internațională nu se izbesc de asemenea limite și coercițiuni. În aceasta rezidă caracteristica fundamentală a politicii internaționale.38 Conflictele politice în plan internațional au fost transferate și în plan sportiv. „Desemnarea Berlinului drept gazdă a Jocurilor Olimpice din 1936 a fost urmată de proteste ale forțelor progresiste și antirăzboinice care au sesizat încă de la început
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
o parte universalitatea, principiu exprimat încă de la înființare în 1894 de către Pierre de Coubertin aplicabil tuturor națiunilor, chiar dacă la început numai pentru țările dezvoltate, iar pe de altă parte, mai puțin vizibil, asigurarea supraviețuirii și perenității instituției olimpice. Conform principiilor fundamentale ale Cartei Olimpice, organizarea Jocurilor Olimpice constituie cel mai mare festival al sporturilor, o sărbătoare cu fasturi inimaginabile, care reunește sportivi din toată lumea, motiv de înțelegere mutuală între națiuni. Mai mult, CIO se dorește a deveni singurul element de legătură între
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
își mențin valabilitatea istorică. Spre deosebire de putere, care mizează și pe constrângere, autoritatea se întemeiază pe consensul unei majorități față de obiectivele conducerii, adică pe legitimitate și decurge nu din ierarhie, ci din reglementările normative, inclusiv cele morale, care sunt expresia valorilor fundamentale.”48 Eficiența și modul de exercitare a autorității depind de organizarea socială, de statutul și normele acesteia, ca și de însușirile particulare, subiective ale indivizilor. Expresia autorității politice o constituie legitimitatea puterii, deosebindu-se de aceasta prin aceea că puterea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
dictatoriale sau totalitare. Dacă cele două forme de mai sus sunt impersonale, autoritatea charismatică derivă din calitățile personale ale conducătorului ce inspiră angajament și insuflă ascultare. V. Măgureanu consideră că în problematica sistemului politic trebuie evaluat și rolul unor elemente fundamentale care pot contura sau anihila dimensiunea de autoritate a faptelor puterii. Este vorba despre regimul politic, consensul, prestigiul și personalitatea politică (liderul). În teoria politică, „consensul exprimă o stare de consimțământ general cu privire la o anumită problemă, astfel că, dacă la
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
virtuale de opinii în ceea ce privește poziția și modul de acțiune pe care trebuie să-l adopte organismul politic în cazul consensului politic. Consensul se poate realiza pe o scară largă, între mai multe organisme politice, într-un stat asupra unor probleme fundamentale ale vieții politice. Într-o altă accepțiune, prin consens se realizează integrarea diferitelor interese sub egida unor partide politice.”52 V. Măgureanu distinge trei tipuri de consens: „consens de bază, vizează legitimitatea existenței comune în cadrul unei societăți; se constituie prin
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Londra șeful delegației franceze, J. Periya, a declarat că „UNESCO tinde să controleze întregul sport mondial, să-i dicteze condițiile sale. Dacă, totuși, dorește ceva, atunci săși joace rolul de bunic bogat, undeva în Asia sau 64 Duculescu, V. - Tendințe fundamentale ale vieții internaționale contemporane, Editura Politică, București, 1984, p. 32. 65 Encyclopedia Britanica, vol. 21, Chicago, Chicago University Press, 1957, p.210 în Pașcu, I.M. - Sferele de influență - ipostază a politicii puterii în Măgureanu, V. (coord.) - Puterea politică și sistemul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
manifestare a relațiilor de putere, influența se exercită prin diferite mijloace 66 În Buletinul Informativ, nr. 276/1979, p. 4. 67 Vazquez, B.S. - Zones of Influence în The Yearbook of World Affairs, Londra, 1973, p. 306-307 în Duculescu, V. - Tendințe fundamentale ale vieții internaționale contemporane, Editura Politică, București, 1984, p. 35. 68 Wallace, I. Jr. - America in the World, A Guide to US Foreign Policy, published for the Foreign Policy Association by Praeger Publishers, N.Y., 1983, p.222 în Duculescu
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
nouă, permanentă. V.4. Probleme apărute datorită crizei CIO este încredințat să reexamineze și să îmbunătățească structura și operațiile de organizare în virtutea schimbării rapide mondiale a sportului, economiilor și comerțului. Aceste îmbunătățiri, așteptările CIO, vor întări baza filosofică și principiile fundamentale care au ghidat activitățile CIO pentru mai mult de 100 de ani. În ultimele două decade ale secolului XX, programele olimpice de marketing au jucat un rol important în posibilitatea Mișcării Olimpice de a învinge lipsa de unitate, disputa politică
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
POUND, (din Canada, vice-președinte al CIO, membru CIO 1996, finalist olimpic la înot în 1960). Scopul noii comisii a fost de a se asigura că activitățile de marketing ale Mișcării Olimpice sunt la zi cu piața modernă, pentru menținerea principiilor fundamentale al CIO. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 157 Departamentul Marketing al CIO implementează recomandările aprobate de noua Comisie de Marketing. Acest departament este brațul funcțional al activității de marketing și este condus de directorul marketing Gerhard
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de 300 milioane USD. V.5.7. Difuzarea olimpică Televiziunea este mașina care a condus la creșterea Mișcării Olimpice. Transmiterea globală a JO la o audiență incredibilă, le-a transformat în cel mai mare eveniment sportiv vizionat din lume. Politica fundamentală de televizare a CIO, specificată în Carta Olimpică, asigură prezentarea maximă a JO la audiența globală. În plus, drepturile de televizare principale ale JO sunt vândute numai transmițătorilor care pot garanta transmiterea pe teritoriile respective. Strategia pe termen lung a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
statistică, CORBucurești, Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 187 2004 15. Dabu, R.; Ielici, Brigitte Sociologia industrială, Editura de Vest, Timișoara, 1995. 16. Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997. 17. Duculescu, V. - Tendințe fundamentale ale vieții internaționale contemporane, Editura Politică, București, 1984. 18. Elisabeta Stănciulescu - Teorii sociologice educaționale, Editura Polirom, Iași, 1996. 19. Errais, B. - Planeta sportivă, în Buletin Informativ, AOR, nr. 11/1996. 20. Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de ani
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
planurile de învățământ, programele și manualele școlare sunt privite creativ. Programele claselor I - VIII au aceleași repere: obiective de referință, activități de învățare, conținuturi și standarde de performanță. Învățământul primar și gimnazial se orientează prin aceleași cicluri curriculare: - Ciclul achizițiilor fundamentale (de la 6 la 8 ani, respectiv de la clasa întâi la clasa a doua); - Ciclul de dezvoltare (de 9 la 12 ani, respectiv de la clasa a treia la clasa a patra); - Ciclul de observare și orientare (de la 13 la 15 ani
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de angajator în contextul mai larg al analizei tendințelor organizațiilor contemporane, tendințe radiografiate din perspectiva unor macroindicatori precum: globalizarea, cultura, sistemele sociale, identitatea, imaginea, responsabilitatea socială corporativă (RSC), piața etc. Concluzia noastră incipientă este că abordarea acestei teme este una fundamentală, de impact și de actualitate, cu o miză semnificativă pentru societatea contemporană românească. Capitolul 1 Brandul de angajator o nouă stratagemă de cucerire a încrederii? Marca și brandul dincolo de controverse O abordare a brandului implică o discuție depre natura relației
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
employer brandul. Este vorba în el despre două sisteme de management, întemeiate pe valori distincte. Modelul nipon de cultură managerială nu reprezintă o formă de capitalism cu față umană, ci o formulă de management care anticipează o parte dintre schimbările fundamentale care s-au petrecut în managementul resurselor umane, schimbări ce au favorizat orientarea brandingului spre angajatori și angajați. Istoric, există câteva momente de referință în managementul resurselor umane, care merită menționate din perspec-tiva interesului nostru. Anii '60 ai secolului trecut
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de bunuri (categorii privilegiate)/ muncă neproductivă și personal neproductiv (categorii discriminate) Resurse umane Modul de abordare a personalului de către manageri În mod global, ca masă de oameni capabili să muncească Ca individualități, cu personalități, nevoi, comportamente și vi-ziune specifice Principiul fundamental de sa-larizare În funcție de munca depusă În funcție de rezultatele obținute Activitatea de evaluare a per-formanțelor Nesemnificativă, formală Esențială Stimularea inițiativei salariaților Absentă; inițiativa salariaților este considerată o diminuare a autorității șefilor ierarhici Susținută și pro-movată prin recompense (pro-movare în func-ție, salarii mai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
determina oportunități de sporire a afacerilor cu clienții vechi sau atragerea unora noi, sau poate diminua capacitatea de satisfacere a necesităților clienților, prin nepotrivirea cererii cu oferta. "Cunoașterea caracteristicilor și a mutațiilor intervenite în structura mediului ambiant este o condiție fundamentală a satisfacerii unei anumite categorii de trebuințe de către organizație, necesități aflate în continuă creștere și diversificare, care trebuie să stea la baza elaborării unor strategii realiste, bine fundamentate științific. De asemenea, asigurarea resurselor materiale, financiare, informaționale și umane de care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și cultură și că fiecare dintre acestea aduce avantaje și dezavantaje, firești într-o lume atât de complexă. Aspecte culturale în cazul românesc În debutul Capitolului 4 al lucrării Strategiile competitive ale firmei, Ioan Ciobanu și Ruxandra Ciulu afirmă: Preocuparea fundamentală a societății românești în prezent este modernizarea stilului său cu privire la relațiile umane, modelele sale de autoritate, modalitățile de luare a deciziilor colective și de guvernare"129. Dincolo de identificarea celor mai potrivite modele și stiluri de conducere, de introducerea rețetelor de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
precum: competență, autoritate, management, leadership, delegare etc. Anecdotic, consemnăm aici că pe ușa managerului unei mari societăți pe acțiuni bucureștene scrie limpede: Director de management! Strategia se bazează pe cercetare, pe invenții și inovații. Există mai multe tipuri de cercetare: fundamentală costisitoare, uneori fără aport practic imediat, cercetarea aplicativă întâlnită în România anilor '80 și dezvoltarea experimentală caracteristică firmelor americane, japoneze și europene conștiente de beneficiile imediate ale investițiilor lor. În spațiul românesc, "diferența dintre câștigurile private și beneficiile sociale rezultate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
practic imediat, cercetarea aplicativă întâlnită în România anilor '80 și dezvoltarea experimentală caracteristică firmelor americane, japoneze și europene conștiente de beneficiile imediate ale investițiilor lor. În spațiul românesc, "diferența dintre câștigurile private și beneficiile sociale rezultate din investițiile în cercetarea fundamentală sunt considerate "eșecuri ale pieței", ceea ce face ca foarte puține persoane particulare să investească în asemenea activități. Acest argument al "eșecului pieței" este principala justificare a finanțării, în general publice, a cercetării fundamentale"130. Deficiențele învățământului superior managerial și tehnic
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
beneficiile sociale rezultate din investițiile în cercetarea fundamentală sunt considerate "eșecuri ale pieței", ceea ce face ca foarte puține persoane particulare să investească în asemenea activități. Acest argument al "eșecului pieței" este principala justificare a finanțării, în general publice, a cercetării fundamentale"130. Deficiențele învățământului superior managerial și tehnic se regăsesc în toate cele prezentate mai sus; universitățile nu-i învață decât arareori pe studenți să învețe, să cerceteze și să descopere. Aceștia se mulțumesc să reproducă date și fapte prezentate în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
hard, play hard se bazează pe valori precum risc scăzut, rezultate rapide, combinarea acțiunii cu plăcerea, perseverență și persistență, clientul este pe primul loc. Cultura bet your company admite un mare grad de risc, feedback lent, orientare spre viitor. Propoziția fundamentală este aceea că "ideile bune merită o șansă pentru a se dezvolta". Cultura proces presupune valori cu risc minim și feedback lent, centrare pe cum trebuie făcut, nu pe ce trebuie făcut 144. În aceste tipologii nu este inclusă cultura
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mai bine în condiții de omogenitate sau de eterogenitate?" De asemenea, pornind tot de la definția sa privind cultura organizațională, Schein a operaționalizat 11 categorii de sarcini interne și externe. Sarcinile de adaptare externă se referă la crearea consensului relativ la misiunea fundamentală, funcțiile și sarcinile primordiale; sarcinile specifice; mijloacele cele mai importante ce vor fi folosite pentru atingerea scopurilor; criteriile de măsurare a rezultatelor; strategiile de remediere a eșecului, în cazul în care obiectivele nu au fost atinse. Sarcinile de integrare internă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
coerente cu natura postului, abilitățile angajaților și competențele lor certificate, se oferă suport pentru lucrătorii care vor să realizeze activități colaterale postului, dar care fac parte din domeniul său de interes, fără consecințe negative asupra obiectivelor și performanței. Din competența fundamentală identificată și din scopul principal al companiei a luat naștere mesajul brandului Coca-Cola HBC România: "Pasiune pentru excelență". Acest slogan a ajutat-o să se poziționeze în topul companiilor de elită. Valorile atașate acestui mesaj sunt angajarea, spiritul de echipă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]