5,270 matches
-
templu. Nu există nicio pasăre, niciun semn de viață în acest peisaj mai degrabă mental decât real. Böcklin "construiește" o arhitectonică sepulcrală, necropolitană, accentuând construcția pe verticală a tabloului, la care se adaugă un efect de focalizare pe care circul funerar îl amplifică. Însăși toposul insular induce această centralizare expusă în tablou. Silueta înveșmântată în alb, printr-o simetrie de factură speculară, se regăsește în fața verticalei chiparoșilor. Insula este dispusă ca un amfiteatru al cărui centru a fost invadat de arbori
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de mici sau rafinamentul gustului care-i trebuie pentru a ridica obiectul cel mai uzual la rangul frumuseții"113. Leon Bachelin reconsideră "Artele minore" prin exemple prestigioase precum Burne-Jones angajat la școala lui William Morris, pentru a face de la plăci funerare, cartoane de tapiserie și vitralii, la obiecte decorative, Walter Crane, continuator al lui William Morris în Anglia, Eugène Grasset în Franța, Mikoulasch Alesch (Mikulas Ales) în Boemia, ultimul, un artist complet, decorator de cărți de joc, calendare, efemeride, ilustrații de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este reinvestit estetic ca mistică difuză. În articolul "Din operile sculptorului Storck", publicat în martie 1908 în Viața Românească, Tzigara-Samurcaș remarca sarcofagul de bronz expus de Storck în rotonda Ateneului Român. Criticul sesiza influențe bizantine în câteva cazuri de monumente funerare concepute pentru familiile boierești. "În primul rând se impun capelele născocite într-un stil particular, cu reminiscențe bizantine de către d. Mincu, precum și acele ale talentatului arhitect Clavel"197. În ceea ce privește statuile celor patru evangheliști destinate capelei lui Evloghie Gheorghief din cimitirul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
liniștită cu ondul neted, pe care se desprind medalioanele de pe sarcofag (...) Caracteristică este și stilizarea figurilor din medalioane"200. Un al caz exemplar de valorificare a tradiției bizatine în spiritul modernității îl oferă sculptura paciuriană Madona Stolojan (bronz, 1912), sculptură funerară cu tema Adormirii Maicii Domnului, aflată în cimitirul Bellu (figura 55), executată pentru cavoul familiei Stolojan. Atanase Stolojan îndeplinise numeroase funcții administrative, primar al Craiovei, Deputat, Ministru de Justiție în 1879, Ministru al Domeniilor Publice în 1885, al Internelor în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al Craiovei, Deputat, Ministru de Justiție în 1879, Ministru al Domeniilor Publice în 1885, al Internelor în 1896 etc. Ca un apel la memoria culturală, fotograful Paul Filip a realizat un important album, Bellu Panteon Național 201 cu principalele monumente funerare care se regăsesc în cel mai mare cimitir al capitalei, multe purtând semnături celebre. A. Jeanjaquet relua în 1912 elogiul exponențial al acestei sculpturi funerare cu ocazia celei de-a XX-a Expoziții de Pictură și Sculptură din cadrul Salonului de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fotograful Paul Filip a realizat un important album, Bellu Panteon Național 201 cu principalele monumente funerare care se regăsesc în cel mai mare cimitir al capitalei, multe purtând semnături celebre. A. Jeanjaquet relua în 1912 elogiul exponențial al acestei sculpturi funerare cu ocazia celei de-a XX-a Expoziții de Pictură și Sculptură din cadrul Salonului de Primăvară al Tinerimei artistice "După mine, opera care reprezintă realizarea cea mai inteligentă, cea mai mare, a unui adevărat talent nu pot cere geniu de la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pătrașcu, Verona, D. Aricescu, D.Basarab, Cecilia Cuțescu-Stork, Artachino, Șt. Popescu, Paciurea cu Beethoven și Brâncuși cu Pasărea Măiastră. Cum se poate vedea, Paciurea apelează la mitologia figurilor culturale emblematice precum Beethoven, în timp ce Brâncuși cu Pasărea măiastră valorificând un simbol funerar românesc, "pasărea sufletului"215, depășește orizontul simbolist-rodinian prin sublimarea elementului folcloric și a formelor ancestrale în arta modernă. Panoul decorativ al lui Loghi introduce în scenă o parte dintre personajele basmelor românești, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, cu recuzita aferentă. Din basm
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de sensibilitate decadentă. Aceste chipuri cu pleoapele pe jumătate închise, fapt corespunzător unui rapel către abisul propriei interiorități, semicecitate a unei somnolențe magnetice, stau sub semnul agoniei și al declinului. Cu titlul Suferința (1928), sculptorul va realiza și un monument funerar aflat la cimitirul Bellu din București, monument dedicat Sofiei Alexandrescu, decedată prematur. Bustul de bronz înfățișează o tânără cu un chip emaciat care, cu ochii închiși, semn al unei interiorizări profunde, încearcă să-și întoarcă fața de la o imagine angoasantă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bustul lasă să se întrevadă contururile unui corp tânăr, virginal, accentuând prin contrast expresia dureroasă a chipului mortificat. Această morbiditate spiritualizată de factură decadento-simbolistă este prezentă și la alți simboliști europeni, precum sculptorul polonez Biegas Boleslaw cu Chopin (1902), Marșul funerar al lui Chopin (1902), Spirit posedat (1902), Lumea (1902), Tragedia vieții (1910), Melancolia. Un anumit primitivism totemic combinat cu un macabru erotizat, aproape de sensibilitatea decadentă a sculpturii lui Biegas Boleslaw, le vom regăsi în câteva din sculpturile lui Teodor Burcă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1903), Nud culcat (1904), Dormind (1904), Femeie pe gânduri (1905), Pe gânduri (1905), Dragostea pământească și dragostea spirituală (1906) temă care corespunde și preocupărilor artistice ale soției sale, Cecilia Cuțescu-Storck, Întristare (Cahgrin) (1907-1908), Femeia cu pisica (1907-1908), Proiect de monument funerar (Amintiri Triste) (1914-1916), Femeie plângând (1915), Dănțuitoarele (1916), Durere (1917), Spre infinit (1924), Mister (1926): Pentru ea, care se înconjura în palatul ei, cu operile lor, au lucrat ei cu toții. Pentru ea Spaethe lucra o Sfîntă Byzantină, o Florentină sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
strecurat deja o anumită severitate, iar gesticulația reflexivă reclamă o altă dominantă posturală cu o notă meditativă. Sculptorul explorează stările difuze de tristețe, nostalgie, remușcare, accentuând însă liniile nudului, ca în Întristare (Chagrin), Pocăința, Femeie plângând sau Proiect de monument funerar (Amintiri triste), unde chipul femeii este ascuns de faldurile părului despletit, cu sugestia erotică pe care o comportă acesta. În același timp, podoaba capilară susține sugestia unei fluidizări a compoziției și relația cu Secession-ul și ale sale reprezentări feminine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictată, intitulată Arta. Medalionul înfățișează un înger cu aspect de femeie, cu aripile desfășurate asemeni aripilor unui fluture sau ca elitrele unei libelule, pentru a putea urmări geometria nervurilor fine. Figura alegorică, Înger-Artă-Femeie, are brațele încrucișate, dar nu în genul funerar tipic atitudinii de devot la gisanți sau oranți. Partea de jos a corpului înveșmântată, casca-coroană extrem de sofisticată pe care o poartă, ca și întreaga alură a personajului dobândește forma unui sarcofag egiptean. Sânii sunt acoperiți de un fel de corset
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
scena fantasmală. Întors cu fața spre privitor, Ulise vede cu ochii minții, în imaginație, tabloul pe care spectatorul îl poate sesiza peste umărul lui. Frederic (Fritz) Storck realizează două sculpturi de valență simbolistă pe tema melancoliei, un Proiect de monument funerar (Amintiri triste) (ronde-bosse în marmură, 24 x 20,5 x 9,5 cm, semnat lateral dreapta cu monograma FS, nedatat, inventar 915231, 1914-1916) și Întristare (Chagrin) (ronde-Bosse în bronz, 16 x 8 x 9 cm, semnat pe postament spate: Fr.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cm, semnat lateral dreapta cu monograma FS, nedatat, inventar 915231, 1914-1916) și Întristare (Chagrin) (ronde-Bosse în bronz, 16 x 8 x 9 cm, semnat pe postament spate: Fr. Storck nedatat, inventar 915185, 1907-1908), la care mai putem adăuga un monument funerar care se află acum în cimitirul Bellu, și la care s-a păstrat o Schiță de monument funerar (ronde- bosse în ghips, 32 x 30,5 x 21 cm, nesemnat, nedatat, inventar 916184). Primele două sculpturi, dintre care una în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
x 8 x 9 cm, semnat pe postament spate: Fr. Storck nedatat, inventar 915185, 1907-1908), la care mai putem adăuga un monument funerar care se află acum în cimitirul Bellu, și la care s-a păstrat o Schiță de monument funerar (ronde- bosse în ghips, 32 x 30,5 x 21 cm, nesemnat, nedatat, inventar 916184). Primele două sculpturi, dintre care una în mod cert cu destinație funerară, au câteva trăsături în comun, femeia care întruchipează tristețea își ascunde chipul lipindu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în cimitirul Bellu, și la care s-a păstrat o Schiță de monument funerar (ronde- bosse în ghips, 32 x 30,5 x 21 cm, nesemnat, nedatat, inventar 916184). Primele două sculpturi, dintre care una în mod cert cu destinație funerară, au câteva trăsături în comun, femeia care întruchipează tristețea își ascunde chipul lipindu-l de postamentul de marmură sau de un bloc de piatră. Efectul stă tocmai în această ascundere a chipului, asociată ascunderii plânsului sau a tristeții, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
propria interioritate. Ascunsă vederii și descifrării, melancolia se reflectă la nivelul posturii care preia întregul potențial de expresivitate pe care-l avea chipul. Absența chipului transferă posturii capacitatea de evocare a celor dispăruți, tensiunea afectului în cazul Proiectului de monument funerar (amintiri triste), sau frumuseții corpului, un nud. În cazul monumentului funerar de la cimitirul Bellu, o figură feminină aflată la picioarele unui postament pe care se află un bust al defunctului întinde mâna spre acesta. Chipul feminin poartă expresia durerii, a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
posturii care preia întregul potențial de expresivitate pe care-l avea chipul. Absența chipului transferă posturii capacitatea de evocare a celor dispăruți, tensiunea afectului în cazul Proiectului de monument funerar (amintiri triste), sau frumuseții corpului, un nud. În cazul monumentului funerar de la cimitirul Bellu, o figură feminină aflată la picioarele unui postament pe care se află un bust al defunctului întinde mâna spre acesta. Chipul feminin poartă expresia durerii, a tristeții irepresibile, posibil și o alegorie a morții sau o definiție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
maternal și nu senzual, ceea ce ține de luxura dansatoarei apare destul de palid detașat în decorațiunea florală a perdelei aflate în spatele său. Salomeea este redusă la numitorul comun al suferinței, vulnerabilă și umilă. Cecilia Cuțescu-Storck introduce personajul în anonimatul unei ritualități funerare, eliminând latura de senzualitate morbidă sau de perversitate proprie personajului tratat conform esteticii decadente. Asemeni unei țărănci care-și bocește soțul sau copilul mort, Salomeea se apleacă asupra capului Sfântului, căruia moartea și suferința i-au dizolvat trăsăturile într-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oase de ren. Într-o proporție redusă, Buda reprezintă un loc cult (... poate În credința că prin aceasta vânatul nu se va Împuțina sau animalul se va lăsa prins.” Dovezile de animism, simbolurile magicomitologice, talismane, zei de lut, altare, riturile funerare, un sistem de premituri totemice, toate acestea demonstrează vechimea practicilor magice și existența riturilor de inițiere A.D. Xenopol considera În lucrarea sa Istoria românilor din Dacia Traiană că Întreaga viață a getodacilor este dominată de religie. Despre divinatea principală a
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
nunții: năframa, smocul de busuioc și plosca de vin, și a le Înmâna miresei. Prezența lui este considerată de bun augur, și cu efect fertilizator. Un rol important Îl deține bradul și În mitologia vieții, dar de asemenea, În riturile funerare, pus la capătul mormântului, ajutând ca arbore psihopomp la Marea Trecere a sufletului peste „Apa sâmbetei” și servind ca arbore de pomană sau pom. În zona Bucovinei, În cazul În care moartea survenea În așa-zise „locuri neumblate”, când nu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu panglici cu flori albe de mire sau mireasă și sprijinit de casă. La ritualul Înmormântării era purtat În alai Înaintea mortului până la groapă, unde se Împlânta la capul mortului. Tot pe mormânt se mai implantau treptat și alte Însemne funerare, Între care: sulița sau săgeata bradului sau bradul simplu, care marchează consubstanțialitatea brad-om, destinul comun. Toate trei Însemnele sunt variante ale bradului funerar, care se pune la capul mormântului la toți tinerii, indiferent daca erau sau nu erau lumiți
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
unde se Împlânta la capul mortului. Tot pe mormânt se mai implantau treptat și alte Însemne funerare, Între care: sulița sau săgeata bradului sau bradul simplu, care marchează consubstanțialitatea brad-om, destinul comun. Toate trei Însemnele sunt variante ale bradului funerar, care se pune la capul mormântului la toți tinerii, indiferent daca erau sau nu erau lumiți. Semnificația acestei suliți sau săgeți de brad, reprezentând, de fapt, trei rânduri de ramuri Încetinate În vârf care au fost lăsate după ce copacul a
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
mitologice, după care această săgeată de brad „ar fi sulița cu care dacii trăgeau În nori În zeul intemperiilor care era și al morții; ar fi Însemnul războinic al dacilor, dar mai probabil sunt simulacre iconografice ale coloanei cerului.” Stâlpii funerari fac parte din una din cele douăsprezece categorii de stâlpi, simulacre ale coloanei cerului, cea mai răspândită Între monumentele mitice ale poporului român. Ei fac parte integrantă din piesele rituale ale Înmormântării care se așează pe mormânt. Un aspect inedit
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
smochinului. În general, acest arbore este legat de Ispas sau Înălțarea Domnului, zi În care sunt moșii de Ispas, când se Împart pomeni pentru sufletele răposaților. Faptul că frunzele de arțar se culeg În această zi este legat de ipostaza funerară a paltinului, de menirea de a fi „scară” pentru sufletele ce se Înalță la cer. Paltinul apare ca arbore funerar, mai ales În cântecele rituale de petrecere a mortului din Banat: „Paș Ioane paș/ când mi-o dajungea/ La mijloc
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]