3,241 matches
-
urmat cursurile învățământului preuniversitar la Liceul de Muzică din Brașov (1964-1976). Studiile universitare le-a efectuat între anii 1976-1982 la Conservatorul „George Enescu“ din Iași, secția Canto, sub îndrumarea unor renumiți profesori ca: Ella Urmă (canto), Dumitru Chiriac și Elena Gâscă (teorie și solfegiu), Anton Zeman (armonie), Ionuț Huști (contrapunct), Dimitrie Tăbăcaru, Corneliu Calistru și Gheorghe Victor Dumănescu (clasa de operă), Gabriela Ocneanu și Mihai Cozmei (istoria muzicii universale și românești). Și-a perfecționat pregătirea de specialitate la Seminarul Internațional de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
o apă minerală. În timp ce își bea cafeaua, Nicole își dăduse drumul la imaginația unei fericiri pe care spera să o împartă toată viața cu Alin. Își aduse aminte de o anumită perioadă din viața ei când se simțise ca o gâscă rătăcită de cârdul ei iar acum se întorcea unde îi era locul. Anândoi fuseseră luați de valurile vieții, căutând un sprijin unul în celălalt. De acum încolo se puteau număra printre învingători și nu printre învinși. Vântul adia prin arburști
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
noi? - Cea mai sublimă stare e când realizezi ce ai visat și ai obținut cu adevărat, mai adăugă Jean. - Ai dreptate. Mă gândeam că toți murim o dată și-o dată dar nu toți trăiesc cu adevărat. Alții trec prin viață ca gâsca prin apă iar alții cu ochii închiși. Mulți stau degeaba. Se uită la soare de când răsare și până când apune. - Dar când realizezi ceva e ca atunci când faci baie și te simți bine în mirosul tău. Nu-i așa?, adăugă Nicky
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și puși să reconstituie bătaia dintre ei în fața unei echipe de filmare ce trebuie să facă un spot educativ ; filmarea propriu-zisă rudimentară și destul de amatoricească este întreruptă de accidente de tot soiul (lumina insuficientă, o bătrână care-și caută o gâscă etc.), dar, la sfârșit, unul dintre tineri moare în urma încăierării tot mai ”veridice”. Adresa contestatară a poveștii era evidentă, fapt care a atras după sine scoaterea filmului de pe ecrane și transformarea Reconstituirii (tot) într-un ”film-cult”, cel mai cunoscut exemplu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
babil a plecat la țară; nu pot să știu de ce nu va fi telefonat azi, când așa rămăsese convenit. Poate de când cu chestiunea Curti nu mai vrea să vină? Îl așteptam la masă cu pateu de ficat și friptură de gâscă (Slatina). Mi-a lipsit mult, în momentele grele din săptămâna trecută, mai bine zis de acum două săptămâni, o prezență sigură de simpatie și ajutor. Acum, acalmie. Draga mea, iubită mică și dulce, mă gândesc mereu la tine, obsedant, cum
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pat; e ora 8 dimineața; astăzi e joi și sper să n am ore sâmbătă. M-am sculat din pat să mă duc la bucătărie; am pregătit pentru prânz: budincă cu brânză și smântână, adusă de la Slatina, și friptură de gâscă înfundată, brânză și struguri Slatina, aici kg. e acum 58 de lei, vin Slatina. În cinstea lui Mihai. Dacă aș putea să-ți trimit carne de gâscă în untură!!... Dacă găsești vreo cale, sugerează-mi-o. Moïca, draga mea dragă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pentru prânz: budincă cu brânză și smântână, adusă de la Slatina, și friptură de gâscă înfundată, brânză și struguri Slatina, aici kg. e acum 58 de lei, vin Slatina. În cinstea lui Mihai. Dacă aș putea să-ți trimit carne de gâscă în untură!!... Dacă găsești vreo cale, sugerează-mi-o. Moïca, draga mea dragă, nu mă gândesc decât la tine. E drept că luna asta e greu de trecut și poate și noiembrie va fi la fel, dar sper, scumpa mea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
spre câmpul de instrucție; știi că îi spuneam „garda reginei“ în cinstea ta, fiindcă te trezeau la ora 7½ dimineața. S-au oprit și fac instrucție pe sub ferestrele tale; mi se face pielea de găină când aud iar „pasul de gâscă“, acela care anunța războiul și ocupația germană. Ce vremuri cumplite am trăit; te las să compari vremurile acelea cu nobila năzuință actuală spre libertate, acea libertate pe care în sfârșit am dobândit-o, prin câtă umilință și teroare din trecut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sărăcia și mizeria care domneau În unele comunități evreiești est-europene, supraaglomerarea ghetourilor, condițiile igienice precare În stetl-uri, consumarea din belșug a usturoiului și a cepei În dieta tradițională evreiască, folosirea la gătit a seului de vacă sau a grăsimii de gâscă, și nu a unturii de porc <endnote id="(739)"/>, au Întărit clișeul deja existent al „jidanului murdar și Împuțit”. „Întrucât ghetoul nu putea crește ca proporții - observă justificat Arthur Koestler -, locuințele erau Înalte și Înghesuite, iar suprapopularea permanentă ducea la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Luați-ne ovreii de la sate... ori plecăm noi !”, se scria cu litere mari În ziarul Porunca Vremii, la sfârșitul anilor ’30. În Bucovina și În Maramureș, evreii nu s-au ocupat doar de agricultură și de creșterea animalelor (oi, cai, gâște etc.), ci și de exploatarea cvasi- industrială a pădurilor. Unii dintre ei aveau În proprietate loturi de pădure, alții le luau În arendă. Activitățile lor erau cele tradiționale : alegerea și tăierea copacilor, transportarea buștenilor cu cotiuga, tăierea cu joagărul și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regiuni ale României, evreii au fost crescători de ani male, mai ales de oi, de vaci și de păsări : „Dacă În timpul verii, de pildă - scria Tache Papahagi În 1924 despre satele maramureșene -, vezi cârduri de rațe, dar mai ales de gâște Înălbind livezile la păscut, poți fi de la Început sigur de existența elementului evreiesc În satul respectiv” <endnote id="(13, p. 86)"/>. Gâște creșteau evreii și În curțile marilor orașe, chiar și În cartierul bucureștean Dudești-Văcărești. „Nu auzi În tot cartierul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de pildă - scria Tache Papahagi În 1924 despre satele maramureșene -, vezi cârduri de rațe, dar mai ales de gâște Înălbind livezile la păscut, poți fi de la Început sigur de existența elementului evreiesc În satul respectiv” <endnote id="(13, p. 86)"/>. Gâște creșteau evreii și În curțile marilor orașe, chiar și În cartierul bucureștean Dudești-Văcărești. „Nu auzi În tot cartierul [evreiesc] lătrat de câine - scria cu ironie Henri Stahl În 1910 -, dar nu e curte În care să nu răsune armonios gârâitul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și În curțile marilor orașe, chiar și În cartierul bucureștean Dudești-Văcărești. „Nu auzi În tot cartierul [evreiesc] lătrat de câine - scria cu ironie Henri Stahl În 1910 -, dar nu e curte În care să nu răsune armonios gârâitul simpatic al gâștelor, animal sacru la romani și la evrei” <endnote id="(843, p. 122)"/>. Până În primele decenii ale secolului XX - constată istoricul Victor Neumann -, păstoritul evreiesc din Maramureș și Bucovina „se transformă Într-o realitate economică imposibil de neglijat”. „Nemaiîntâlnit la scara
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
obicei cu totul analog - notează același istoric - există la comunitatea israelită din Presburg [= Bratislava]. Acest obicei mai continuă și astăzi [= 1888] și constă În aceea că comunitatea [evreiască] prezentează În ziua de Sf. Martin [= 11 noiembrie] Împăratului la Viena patru [gâște], iar Împărătesei, prințului moștenitor și principesei câte două gâște Îndopate, frumos jumulite și legate cu panglici de colorile naționale ungurești, printr-o delegațiune din cei mai notabili membri Împreună cu președintele [comunității evreiești]” <endnote id="(232, p. 194)"/>. Credința magică În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comunitatea israelită din Presburg [= Bratislava]. Acest obicei mai continuă și astăzi [= 1888] și constă În aceea că comunitatea [evreiască] prezentează În ziua de Sf. Martin [= 11 noiembrie] Împăratului la Viena patru [gâște], iar Împărătesei, prințului moștenitor și principesei câte două gâște Îndopate, frumos jumulite și legate cu panglici de colorile naționale ungurești, printr-o delegațiune din cei mai notabili membri Împreună cu președintele [comunității evreiești]” <endnote id="(232, p. 194)"/>. Credința magică În polaznic și datina din jurul ei sunt foarte răspândite la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noroc, Îți merge ca din apă, da când ț-a intra unul fără noroc, sărăcești și flămânzești” <endnote id=" (259, p. 223)"/>. În anul 1880, pictorul Nicolae Grigorescu a expus la Expoziția oficială de la Paris o pictură intitulată Evreul cu gâsca. Suflul proaspăt al lucrării și realismul ei frust i-au impresionat pe criticii de artă ai timpului. Evident, nu era prima lucrare cu această temă a pictorului. Mai multe picturi și desene reprezentând evrei din Moldova sau din Galiția sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
El a fost fascinat - scrie Cătălina Macovei - de acești «evrei galițieni», cu Înfățișarea și obiceiurile lor specifice. S-ar putea ca interesul său să fi fost trezit de evreii reprezentați de Rembrandt” <endnote id=" (717, p. 41)"/>. Pictura Evreul cu gâsca reprezintă un evreu est- european tipic (caftan negru, stramel, barbă, perciuni rituali etc.) ținând Într-o mână o cerere oficială și În cealaltă o gâscă vie <endnote id=" (717, pp. 41- 43)"/>. Titlul inițial al tabloului aduce unele lămuriri : Evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost trezit de evreii reprezentați de Rembrandt” <endnote id=" (717, p. 41)"/>. Pictura Evreul cu gâsca reprezintă un evreu est- european tipic (caftan negru, stramel, barbă, perciuni rituali etc.) ținând Într-o mână o cerere oficială și În cealaltă o gâscă vie <endnote id=" (717, pp. 41- 43)"/>. Titlul inițial al tabloului aduce unele lămuriri : Evreu din Moldova mergând la Parlamentul României pentru a-și cere naturalizarea. Oricât de explicit ar fi, acest subtitlu nu este suficient ca să ne facă să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acest sistem strict formal a Încurajat și corupția <endnote id="(125, pp. 212-213)"/>. În legătură cu ineficiența și corupția parlamentară În privința naturalizării evreilor, iată câteva remarci făcute de Adolphe Stern despre situația de la Începutul anilor 1880, când Grigorescu a pictat Evreul cu gâsca : „Cum se putea prevedea, naturalizările evreilor, la Început rare, aproape au Încetat. Parlamentul «trântește» pe mai toți evreii. [...] Ce calvar e această naturalizare individuală, rod nenorocit al Tratatului din Berlin ! Ce umilinți pentru candidat și ce mezat rușinos În parlament
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
41)"/>. Pornit dintr-un stetl din Moldova - „plin de colb și de evrei”, cum scria undeva M. Sadoveanu -, evreul din pictura lui Grigorescu merge la București să depună la Parlament o astfel de cerere, aducând cu el - ca plocon - o gâscă. Evreii din Moldova (ca și cei din Maramureș) erau mari crescători de gâște <endnote id="(13, p. 86)"/>. De asemenea, carnea și grăsimea de gâscă făceau parte din dieta tradițională evreiască <endnote id="(421, pp. 50-53 ; vezi și 739)"/>. Și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cum scria undeva M. Sadoveanu -, evreul din pictura lui Grigorescu merge la București să depună la Parlament o astfel de cerere, aducând cu el - ca plocon - o gâscă. Evreii din Moldova (ca și cei din Maramureș) erau mari crescători de gâște <endnote id="(13, p. 86)"/>. De asemenea, carnea și grăsimea de gâscă făceau parte din dieta tradițională evreiască <endnote id="(421, pp. 50-53 ; vezi și 739)"/>. Și asta nu numai În epoca modernă și nu numai În Europa Centrală și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
București să depună la Parlament o astfel de cerere, aducând cu el - ca plocon - o gâscă. Evreii din Moldova (ca și cei din Maramureș) erau mari crescători de gâște <endnote id="(13, p. 86)"/>. De asemenea, carnea și grăsimea de gâscă făceau parte din dieta tradițională evreiască <endnote id="(421, pp. 50-53 ; vezi și 739)"/>. Și asta nu numai În epoca modernă și nu numai În Europa Centrală și de Est. Faptul că „evreii sunt mari mâncători de carne de gâscă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gâscă făceau parte din dieta tradițională evreiască <endnote id="(421, pp. 50-53 ; vezi și 739)"/>. Și asta nu numai În epoca modernă și nu numai În Europa Centrală și de Est. Faptul că „evreii sunt mari mâncători de carne de gâscă” este precizat și Într-o carte englezească de bucate din 1599 <endnote id="(688, p. 36)"/>. Deci imaginea unui evreu, dintr-un stetl din Moldova, ținând În mână o gâscă nu constituia nimic neobișnuit. Hazul uriaș al situației reprezentate În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Est. Faptul că „evreii sunt mari mâncători de carne de gâscă” este precizat și Într-o carte englezească de bucate din 1599 <endnote id="(688, p. 36)"/>. Deci imaginea unui evreu, dintr-un stetl din Moldova, ținând În mână o gâscă nu constituia nimic neobișnuit. Hazul uriaș al situației reprezentate În tablou constă În faptul că bietul evreu Își Închipuia că un plocon minor - o gâscă (și Încă vie !) - poate fi „Înmânat” Parlamentului român pentru rezolva rea unei probleme atât de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 36)"/>. Deci imaginea unui evreu, dintr-un stetl din Moldova, ținând În mână o gâscă nu constituia nimic neobișnuit. Hazul uriaș al situației reprezentate În tablou constă În faptul că bietul evreu Își Închipuia că un plocon minor - o gâscă (și Încă vie !) - poate fi „Înmânat” Parlamentului român pentru rezolva rea unei probleme atât de importante („problema evreiască”, așa zicând). Astfel a fost Înțeleasă până acum pictura lui Grigorescu din 1880 : o privire ironică asupra unui om care Încearcă să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]