2,189 matches
-
și strategiile retorice de care se folosește, fapte ce-l individualizează net și-i marchează personalitatea artistică. Acest studiu analitic deschide astfel, cu brio, un drum exegetic în stilistica exprimării jurnalistice eminesciene, impunând un alt unghi de perspectivă în privința artei gazetarului, aceeași, în esență cu arta poetului Eminescu. BIBLIOGRAFIE. EDIȚII Eugen Simion * Nicolae Georgescu O LECTURĂ NOUĂ (Eugen Simion) În ultimele decenii, tot mai multe voci, reverberând nu doar din spațiul criticii și istoriei literare, se fac auzite solicitând reevaluarea poetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
polemic al autorului articolelor, beneficiar al unui discurs politic în forță, "un ideolog pasionat până la obsesie de cauza românității și de destinul a ceea ce el socotește a fi clasele pozitive ale societății". Eugen Simion punctează câteva teme majore abordate de gazetarul Eminescu, cum ar fi aceea a formelor fără fond ("pune în ostilitatea lui față de formele fără fond un radicalism moral și intelectual împins până la misticism"), a clasei superpuse ("în atacurile sale apar accente naționaliste intolerante /despre greci și evrei în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pagini publicistice. Rămânând distant față de acestea, recomandă proza politică a lui Eminescu drept una "eminentă, creatoare (în sens literar) în cel mai înalt grad", fiind "plină de idei și colorată de o emotivitate și o imaginație pe care nu știu câți alți gazetari români au putut-o egala". În Introducerea semnată de Eugen Simion, la actuala ediție de Opere a lui Mihai Eminescu, nu se comentează în nici un fel teatrul acestuia. Ceea ce nu este de amendat întrucât pe exeget nu l-a interesat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în publicistica sa, în opera politică, așa cum a fost pe drept definită, nu se află nici un fel de chemare războinică. Figurează doar strigătele bărbate de avertizare, de apel la rațiune, de toleranță". Tocmai de aceea, Doina poate fi considerată "opera gazetarului politic Eminescu". Urmărind etapele creației poemei, în contextul istoric al propriei trăiri evenimențiale în epocă, autorii studiului vin la înțelegerea că poetul a oferit aici "dimensiunea înălțimii românești", dimensiunea "sculpturală a țării și a specificului sufletesc". Cercetătorii sunt încredințați, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fi distribuită marilor biblioteci. Deși, în primul moment, Moses Rosen promisese neamestecul în această chestiune, mai apoi a revenit împotriva lui Eminescu, dar nu a mai avut tăria pentru a influența eliminarea din cultura națională a unei părți din creația gazetarului. S-a întâmplat în același timp ca și poema Doina să fie republicată, după patru decenii de cenzură, atât în volumul jubiliar, Institutul pentru relațiile cu Străinătatea condus de Virgil Cândea realizând republicarea identică a ediției Maiorescu din decembrie 1883
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
același și mereu altul". Peste Moartea civilă a scriitorului se trece relativ în grabă, considerându-se că nu trebuie luate prea în serios ipotezele lansate de câțiva pătimași adulatori, care dau vina pe "masoneria și conjunctura politică europeană", pentru care gazetarul devenise incomod. Mihai Cimpoi rămâne la opinia, devenită de-acum clasică, conform căreia "sunt indiscutabil greșite diagnosticările bolii (lues, alienație mintală, paralizie generală) și a fost contraindicat tratamentul cu mercur". Încadrarea unui scriitor într-un curent, într-o mișcare artistică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
trimite la paradigma postmodernă în educație care "formulează ca obiectiv esențial dezvoltarea integrală a personalității umane". O atenție aparte se acordă Limbii și limbajului, Mihai Cimpoi selectând din vocabularul acestuia o seamă de Expresii celebre, cu care operează în speță gazetarul. Acestora li se adaugă o selecție riguroasă de Proverbe românești (unele luate din manuscrise), ordonate tematic (Văduva, Vremea, Gust etc.) dimpreună cu locuțiuni diverse, zicale și cimilituri. În privința stilului, se precizează:"claritatea de stil corespunde clarității în idei. Stilul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a scrierilor eminesciene. CHESTIUNEA BASARABIEI (Theodor Codreanu) Spirit polemic prin excelență, Theodor Codreanu dezbate chestiunea Basarabiei actuale în contextul istoric al evoluției acesteia, având ca reper de înțelegere pentru destinul respectivei părți a României tocmai publicistica eminesciană, în care viziunea gazetarului ("argumentele minții de laser a lui Eminescu") asupra strategiei politice a puterilor din jur, nu străine de interese locale, dinlăuntrul țării ("vechea maladie a discordiei mioritice"), deslușește rolul strategic, geopolitic, important pe care l-a jucat de-a lungul vremurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
2008), pe parcursul unui pamflet de ample dimensiuni: Basarabia eminesciană (Editura Junimea, Iași, 2013. Colecția Eminesciana, serie nouă, nr. 17 / 79), propunându-și (cu analiza detaliată a jocurilor de culise ale marilor puteri) a pune în evidență calitatea de vizionar a gazetarului, făcând cu evidență demonstrația marii actualități a ideilor vehiculate în gazetăria acestuia, pe care nu puțini o tratează, încă, drept minoră. Așa se face că Theodor Codreanu urmărește spiritul abordării eminesciene a statutului contemporan al provinciei, până în zilele noastre, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
electivă și ereditară, arătând că prima se dovedește a fi pretutindeni matricea dezbinării fraților, care se ridică unii împotriva celorlalți, moștenind, punctează Th. Codreanu, "păcatul fratricidului biblic al lui Cain și Abel". În diagnosticul răului intern, pe care îl comentează gazetarul, se află și neînțelegerile intraetnice românești. O atenție aparte acordă Theodor Codreanu modului în care Eminescu comentează evenimentele ce au premers Războiului de Independență, mai ales înțelegerile de culise ale marilor puteri, în vizorul cărora intra mereu Basarabia. Pericolul cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
din plin de comentariile și documentele din cartea lui Larry L. Watts, Ferește-mă, Doamne, de prieteni, apărută în 2012. Reîntorcându-mă la polemica eminesciană prilejuită de războiul din 1877-78, reiau citatul folosit de Th. Codreanu dintr-un articol al gazetarului de la Timpul: Dar cu ce drept pretinde Rusia bucata noastră de Basarabie, pe care am căpătat-o înapoi, drept din dreptul nostru și pământ din pământul nostru? Pe cuvântul cum că onoarea Rusiei cere ca să se ia o bucată din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Minulescu, Iuliu Săvescu și ștefan Petică, șt. O. Iosif și Emil Gârleanu, Macedonski și Arghezi, Dobrogeanu Gherea și Ilarie Chendi, M. Sadoveanu și Panait Istrati, N. Davidescu și M. Săulescu, Emanoil Bucuța și atâția alții, fără a mai pomeni de gazetari, toți certați cu școala și cultura oficială și de aceea, poate, deveniți apți pentru ziaristică, care cere Înainte de toate ușurință și mobilitate. și mai aveam un profesor la Sf. Sava care ne-a Învățat un lucru care iarăși nu se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
director, apariția Noii Reviste Române și din care lipsea, nici de sămânță măcar, vreun critic literar, vreun prozator sau poet, vreun profesionist sau simplu obișnuit al scrisului curent de revistă, care nu e nici al savan tului și nici al gazetarului, ci al eseistului. Dar penuria de material de oarecare interes pentru cititori (marea suferință de totdeauna a revistelor românești, care, toate, se iluzionează ușor asupra interesului pentru citit al publicului nostru) avea să se simtă după primele zeci de nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
său, nepotrivit lumii noastre și conveniențelor ei [...]. Singur Nae Davidescu, poetul ciclic din Cântecul Omului, vastă antrepriză versificatorie În felul [a]celora ale clasicilor Întârziați sau preromanticilor pe care nu-i mai citește nimeni de mult, eseist, nuvelist, romancier și gazetar, de toate și fără ră su net prea simpatic printre cititori - singur, prin urmare, scriitorul multiplu N. Davidescu, după lectura numai a câteva pagini [memorialistice] ale mele, a adormit. Dar nu pentru atâta lucru i-aș purta pică vechiului meu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fie dublat de un escroc? Despre comportările lui Adrian Maniu pe vremea nemților am aflat Întâmplător din Gazeta ilustrată, editată de coman datura de pe atunci, și În care l-am văzut pe prietenul nostru fotografiat dimpreună cu un grup de gazetari, scrii tori și pictori români, având În mijlocul lor câțiva ofițeri nemți din autoritatea ocupantă. Iar alături de Adrian Maniu - care, după război, avea să scrie Cartea Țării și Lângă pământ, cu destinația să fie ales membru corespondent al Academiei Române - sta În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tot parcursul ocupației austriece, liantul care a sudat populația românească a Bucovinei. Relevante sunt în acest sens acțiunile lui Alexandru Hurmuzaki, pe care Petru Rusșindilar îl numește “ cel mai român dintre românii timpului său, și unul dintre cei mai mari gazetari și purtători de condei pe care ia avut cândva Bucovina, cel mai cult român din vremea sa, cel dintâi membru bucovinean al Academiei Române”. Acesta într-un ciclu de conferințe și articole, publicate în “Foaia Societății” intuiește evoluția inexorabilă a popoarelor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
Ceaușescu sunt dovada de netăgăduit că revolta populară din 1989 a fost urmată, la scurtă vreme, de o restaurație. Ion Iliescu a profitat din plin de disponibilitatea lingăilor partidului de a sprijini oricând un nou conducător și un nou regim. Gazetarul Darie Novăceanu, de exemplu, a sprijinit și lăudat, cu aceeași ardoare ce l-a caracterizat în vremurile construcției socialismului, noul regim Iliescu. În anul tulbure 1990, în ziarul Adevărul, acesta a încurajat măsurile dure și nedemocratice ale lui Ion Iliescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
muncă, pământ, pâine sau școală, sunt ridicate la rangul cultului strămoșesc, insistându-se cu argumente asupra promovării lor zi de zi și în învățământul de astăzi. Prin pedagogia sa Dumitru Dascălu reușește să convingă cât de distructivă este optica unor gazetari care, repetenți tocmai la școala muncii și a pâinii câștigate în mod cinstit, cred că activitățile desfășurate de către copil la „mama acasă” ar însemna exploatarea copiilor de către părinți... Învățarea, mobilurile învățării, însăși școala familiei, școala și copilăria, coerciția în educație
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
datorează faptului că e un sentimental, nu un jurnalist (de altfel, de fiecare dată când îl punea Turcescu în încurcătură, el se eschiva candid: „Nu vam spus că nu sunt jurnalist?“ - deși la un moment dat ia scăpat: „Suntem amândoi gazetari, nu?“). Adorabil a fost și când a spus că „domnul Traian Băsescu nu mai e la putere, e în Opoziție“ și că „este tot mai singur și tot mai hăituit“ (și deaia îl iubește acum), sau că președintele nu are
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
1977] Vine să mă vadă Ion Caraion. Notez acest episod, pentru că nu l-am auzit niciodată: noaptea de revelion 1944-1945. Caraion lucra la Scânteia tine retului. Într-o mare sală, cu un bufet bine garnisit, erau adunați vreo sută de gazetari comuniști și membri ai partidului. Cu vreun sfert de ceas înainte de miezul nopții, apare Gheorghiu-Dej; e primit cu aplauze. Se sting luminile, iar când se reaprind, la 12 fix, Dej era suit pe scaun și urina binedispus deasupra farfuriilor cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
evreu Isaac de Pinto (originar din Portugalia și trăitor În Olanda) a luat poziție Împotriva defăimărilor lui Voltaire, susținând că evreii sefarzi (spre deosebire de cei așkenazi) sunt cultivați și iluminați (612, I, p. 69). 637. Călin L. Cernăianu, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, Editura Semnele Timpului, București, 2000. 638. Ion Rotaru, „Regret din tot sufletul nenorocita Întâmplare”, Dialoguri polemice, nr. 1, 19 februarie 2001, supliment al news-letterului on- line Bună dimineața, Israel !, ed. Uly Friedberg- Vălureanu, Haifa, http ://www.alpas.net/uli. 639
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și simplu, SC „Confecții” SA Bârlad. Șefii de partid din Fabrica de rulmenți au decis ca, cel mai probabil, imediat după inaugurarea acesteia să fie scos un ziar de uzină numit simplu „Rulmentul”. Acolo Își va fi făcut ucenicia de gazetar mereu-citatul În serialul „Se Întâmpla În urmă cu 47 de ani...”33, Eliade Solomon. Dar, până vom ajunge la această publicație, să trecem la alte „aplicații” ale cenzurii de partid. a. Piese de teatru aprobate spre punere În scenă La
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
iepocala” vizită În România a valorosului prezident al faimoasei Republici Somalia, bun „pretin” cu piticul bâlbâit de la București. b.p. Investițiile la Fabrica de rulmenți Bârlad - strict secrete! Dând și peste astfel de interdicții de la publicare, ne punem această Întrebare: gazetarii de atunci chiar nu fuseseră instruiți pentru aceste cazuri speciale sau chiar și instruirile interne, de serviciu, erau strict secrete?! Din numărul 98/14 iunie 1968, Zamfirescu eliminase următorul text: „Valoarea investițiilor la noile lucrări de modernizare a Fabricii de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
una și mai și: „În <<Vremea nouă>> nr.95/11 iunie 1968, În pagina externă la rubrica <<Scurte știri>> se scria: <<Ziarul subliniază că această comisie slujește politicii de agresiune și război a SUA și Coreii>>”. Păi, care Coree, tov. gazetar? Că „e” două: una comunistă, de-a noastră și una capitalistă, de-a „lor” așa că, corect se scrie „...a SUA și Coreii de Sud”. Cât despre stația de radioficare din Vaslui, I. Andrei interzisese la difuzare „...discurile cu Lucky Marinescu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de oareșce activități politico-educative sau mai ales politice, după ce se speteau din greu la muncile câmpului sau la coada vacii dar, una Învățase el la școala de cadre și alta se Întâmpla pe teren. Profund nemulțumit a fost și atunci când gazetarii „Vremii noi” au publicat, totuși, două materiale mai după capul său plin de (a)vânturi revoluționare: „Un prim pas către o activitate la nivelul cerințelor” și „Fiecare tînăr - un exemplu de Înaltă ținută moral-cetățenească”, despre care a scris următoarele: „Ambele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]