4,992 matches
-
în bar, observându-i pe frumoșii la modă de aici, și simțindu-se imediat superioare. Până la urmă, ele nu numai că sunt la modă, dar poartă și mărci la modă; amândouă se asigură că C-urile aurite și împletite de pe gențile lor Chanel sunt la vedere, pentru ca nimeni să nu aibă nici o îndoială. ― Aici trebuie să fie, spune Lisa, uitându-se pe îndelete la fiecare masă. ― Nu-i văd, zice Sophie, trecând pe lângă bar și în încăperea din spate. Nu, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
bine. ― Ce mai e nou? spune mama, care mereu încheie conversația așa. ― Nimic, mamă, repet eu replica mea obișnuită. Te sun săptămâna viitoare. ― Bine, și bravo cu regimul. Să nu te dai bătută. Închid telefonul și-mi scot poza din geantă. Având grijă ca Sophie și Lisa să n-o vadă, fac ceaiul pentru toate trei, după care mă duc sus să mă întind în pat. Mă tot uit la poză, pentru foarte multă vreme. Capitolul unsprezece ― EȘTI FRUMOASĂ!! îmi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mea, și cât stau acolo, iau o decizie. Una serioasă. Una atât de importantă, încât știu chiar în fracțiunea asta de secundă că-mi va schimba viață. Dau fuga la biroul meu, mă rog, mai mult mă târăsc, îmi iau geanta și fug în jos pe scări. Nu mă duc departe. Merg, aproape alergând, pe Kilburn High Road, la sala nou-nouță și modernă care tocmai s-a deschis acolo. Am trecut pe lângă ea în fiecare zi, și de-abia i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
niciodată, gândește-te doar la banii cheltuiți. Așa că, pe jumătate adormită, mă trag afară din pat și mă duc la baie, unde îmi arunc apă rece pe față ca să încerc să mă trezesc. Îmi înghesui hainele de zi într-o geantă și scot un tricou vechi, noii mei pantaloni de trening și tenișii cei noi. Ies afară pe ușă împleticindu-mă, ajung în stația de autobuz într-o zăpăceală totală, uimită de cât de liniștită e Londra la 7.30 dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
toate sfaturile acelea bune - iar în ultima lună, asta a fost rutina ei zilnică: Jemima Jones se trezește la 7 dimineața și bea un pahar de apă caldă cu o felie de lămâie. Își pune treningul, își îndeasă într-o geantă sport hainele pentru serviciu și ajunge la sală la 8. Și-a dublat programul pe care i l-a făcut Paul și a adăugat niște mișcări proprii. Lucrează cincisprezece minute pe bicicletă, douăzeci și cinci pe stairmaster, cincisprezece minute la aparatul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
spune ea zâmbind, pentru că mi-ai oferit această șansă unică. Asta pentru că Sophie a păstrat numărul lui Ben, dar n-a avut curajul să-l sune. Până acum. ― Ce-ai să faci? ― Privește-mă. Sophie își scoate agenda electronică din geantă, ia numărul lui Ben și ridică receptorul. ― Alo, Ben? Bună, sunt Sophie, colega de apartament a Jemimei. Da, cea cu părul. Am sunat ca să-ți urez succes, Jemima tocmai mi-a spus despre noua ta slujbă. N-am mai cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dacă e să fiu un pic serioasă, mă uit la Geraldine și mă simt îmbrăcată al naibii de prost. ― Mă gândeam, încep eu, conștientă de cum arăt, adică ridicol. M-am gândit să pun niște... și mă dau înapoi, dar Geraldine îmi trage geanta cu produsele de machiaj. ― Ce-ai tu aici? spune ea, și scoate produsele, pe rând, întinzându-le lângă chiuvetă. Ei bine, spune ea, și mă privește. Unele ți se vor potrivi, dar altele nu. Dacă iei câte ceva de la mine, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cred că eu sunt tipa inteligentă și sofisticată care zâmbește din oglindă ca o pisică Cheshire. Eu! Jemima Jones! Încă o dată, am rămas fără grai. ― Acum ești gata să pornești spre L.A., spune Geraldine triumfătoare, în timp ce eu îmi scotocesc prin geantă după portofel, încercând să nu-mi vină rău la vederea sumei imense pe care sunt pe cale s-o dau. Ei, la naiba, e o experiență unică în viață. Hainele astea or să mă țină o veșnicie, și în cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
strălucitoare pe care o au toate celebritățile și modelele când zboară oriunde în lume. ― Dar Geraldine, spun eu zâmbind, cred că uiți că eu nu sunt nici o celebritate, și nici model. Sunt jurnalist la Kilburn Herald. Și oricum - îmi deschid geanta și-i arăt ce e înăuntru -am pus niște haine de schimb, vreau să mă simt confortabil în avion. ― În primul rând, Brad nu știe că lucrezi la Kilburn Herald, îmi amintește ea. El crede că ești Miss Prezentatoare Împopoțonată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ești Miss Prezentatoare Împopoțonată de Televiziune, și atâta timp cât nu-ți sugerez să porți un costum sau cizme înalte până la genunchi în timpul zborului, folosește cel puțin un pic de strălucire, spune ea și plescăie din limbă. Hainele astea, continuă, arătând spre geanta mea, sunt complet nepotrivite pentru zbor, fie și numai ca să te schimbi în ele la sfârșit. Ridic din umeri, iar ea îmi deschide valiza și începe să scotocească prin ea. ― Asta, mormăie ea, scoțând un tricou alb imaculat. Asta, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
replica asta chiar are succes, dar nu și la mine, logic. ― Mulțumesc, spun eu cu timiditate, ținem legătura. El își umezește ușor buzele și repetă: ― Perfect, absolut perfect. E momentul când uit de reținerea și politețea mea britanică, îmi iau gențile și mă mut în celălalt capăt al sălii. Mă uit la ceas, și atunci o voce îmi spune la ureche: ― JJ? În acest moment, inima începe să-mi bată cu putere. Mă întorc și mă uit în ochii celui mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Ies din baie înfășurată într-un halat de baie alb și pufos pe care Brad, grijuliu cum e, mi l-a agățat pe spatele ușii; am un alt prosop alb și pufos imens înfășurat peste părul umed. Îmi scotocesc în geantă și scot de acolo o mică broșură cu instrucțiuni de la AT&T. Citesc instrucțiunile, după care mă așez pe pat și ridic receptorul. 1 800 225 5288. ― Bună ziua și bine ați venit la AT&T. Pentru a începe o convorbire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ceea ce mă privește, tu ești noua iubită a șefului meu, iar asta nu înseamnă că noi două trebuie să fim prietene. Mersi de apă. Ne mai vedem. ― Dar, Jenny... încerc eu, însă e prea târziu, pentru că Jenny și-a luat geanta și a ieșit. Ce-am zis? Ce-am făcut? Probabil că n-ar trebui să las asta să mă tulbure, dar mă tulbură, și nu mă pot abține. Știu că înainte le provocam milă oamenilor, dar nu mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
să audă toată lumea. ― A, da, a mormăit el atunci, afișându-și zâmbetul sfios care avea să-i asigure curând statutul de mare cuceritor în devenire. ― Prietena mea și cu mine credem că ești fantastic! A exclamat femeia repede, scotocind prin geantă, de unde a scos un stilou și o bucată de hârtie ruptă și mâzgălită. Sincer, a continuat ea. Ne luminezi casa în fiecare seară. Nu-i așa, Jean? a țipat ea, uitându-se spre prietena ei, care arăta de parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
toți îl recunoscuseră, dar din fericire nimeni altcineva n-avea de gând să preia inițiativa Sheilei. ― O, mersi, a spus ea, cu răsuflarea tăiată, după care a îndoit hârtia cu mare grijă, a pus-o în buzunarul din față al genții sale și a adăugat: o să te urmărim mâine. ― Nu, nu, a spus Ben, revenindu-și. Eu îți mulțumesc, și vizionare plăcută. În timp ce Sheila și Jean se îndepărtau, ținându-și capetele apropiate ca niște adolescenți îndrăgostiți, Ben a înțeles probabil pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de bronzată, de îngrijită, de sănătoasă - atât de L.A. Apoi m-am uitat însă mai bine și-am văzut - asta e influența Geraldinei - că pantalonii și haina ei cu curea erau clar de marcă, pantofii ei erau evident unii, iar geanta ei era sigur de la Bill Amberg. Se poate mai mult stil de-atât? ― Am sosit aici acum vreo lună, ca să fiu cu un tip, dar totul a mers îngrozitor de rău, și acum nu pot să mă duc înapoi acasă, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Brad să fie deja acasă, așteptând-o. Oricum, nu s-ar fi așteptat să vină și să găsească casa goală. ― Brad? strigă ea, după ce a tot încercat cheia la ușă. Parcă a durat ore întregi. Reușește să intre, își aruncă geanta și urcă încet scările. Dragule? mai spune ea ușor, deschizând larg ușa dormitorului. A, spune ea, văzând patul gol. Jemima verifică fiecare cameră din casă, dar el nu-i acolo, și Jemima nu se simte prea bine. Nu, nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
sar capacele, doar pentru că zâmbesc frumos. ― Dar au făcut-o deja, rânjește Ben. ― Doar pentru că merg cu tine. Își pun centurile de siguranță și se pregătesc de aterizare. ― Unde stăm, încă o dată? întreabă Ben. ― A, spune Simon, întinzându-se spre geanta lui. Ei bine aici chiar că trebuie să fim mândri de mine. London Daytime Television a vrut să ne cazeze la un hotel ieftin și mizerabil, dar eu am venit cu locul ăsta numit Shutters on the Beach, spune Simon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
chiar că trebuie să fim mândri de mine. London Daytime Television a vrut să ne cazeze la un hotel ieftin și mizerabil, dar eu am venit cu locul ăsta numit Shutters on the Beach, spune Simon, după care scoate din geantă o broșură și i-o dă lui Ben. Drăguț, nu-i așa? ― Drăguț? spune Ben, în timp ce avionul începe să coboare din văzduh. E pur și simplu superb. ― Pur și simplu superb, mai spune o dată când se îndreaptă spre recepție - aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
la redactorul-șef de la Kilburn Herald, dar acesta era mai interesat să se plângă de faptul că n-a primit încă materialul Jemimei și nu luase legătura cu el, să-i spună că se mutase. Ben căutat prin haine, prin genți, prin valize, și tot n-a găsit afurisita de bucată de hârtie. Deși s-a întors doar de o săptămână, s-a gândit tot timpul la Jemima Jones. În mijlocul unei transmisii își pierde deodată firul ideilor, când îi apare brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Și eu la fel. Am nevoie să beau ceva, spuse și soția lui Macomber. Da, cred că ne-ar prinde bine tuturor, aprobă Macomber. Spune-i să ne facă trei. Băiatul se și apucase de ele după ce scosese sticlele din gențile frigorifice de pânză, picurând de umezeală În adierea vântului de sub copacii ce-și aruncau umbra asupra corturilor. — Cât ar trebui oare să le dau? Întrebă Macomber. — O liră e prea de-ajuns, zise Wilson. Nu vrem să-i răsfățăm. — O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
la cantină, a ridicat un cazan cu mâncare. Depășind efortul admisibil al organismului, i-a pocnit (explodat) un vas de sânge în apropierea inimii și a murit imediat, din cauza hemoragiei interne. Sau un alt caz: O persoană a ridicat o geantă grea, depășind efortul admisibil al organismului, i-a crăpat un vas de sânge în ochi, care, în timp, a determinat pierderea vederii acelui ochi. c. Omul trebuie să respecte perioada nocturnă de somn, din ciclul diurn, pentru refacerea organismului. d.
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
dacă nu cumva are o aspirină. Femeilor le place la nebunie să ajute creaturile aflate În suferință; Harry știa acest lucru, precum și faptul că femeile au Întotdeauna asupra lor remedii pentru dureri menstruale sau de cap. În timp ce Marlena răscolea prin geantă, el s-a așezat lângă ea cuminte ca un cățeluș așteptându-și recompensa. Deși Harry și Marlena se Întâlniseră la multe evenimente sociale În San Francisco, aici, În această vale pierdută Între munți, undeva În China, Harry o găsea reconfortant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fi, spuse Bennie cu hotărâre. Insist. La urma urmelor, e Crăciunul. Walter Îi spuse că va mai da și ultimul telefon necesar chiar atunci, iar apoi se vor Întâlni În vamă. După ce Închise, Bennie Își băgă mâinile până la coate În geantă căutând după CD-urile pe care le adusese cu el. Se uită Într-un teanc de CD-uri Îmbrăcate În vinil și-l găsi: Fantoma de la operă. Ce noroc că-l luase chiar pe acesta. Dar celelalte? Diana Krall. Sarah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Începu să adune pașapoartele. Unsprezece? De ce erau doar unsprezece? Se uită În jur Încercând să asocieze fețele cu pașapoartele. Domnul Joe era ocupat cu descărcatul bagajelor, iar pasagerii să arate cu degetul care erau ale lor. Toți bărbații optaseră pentru genți sport de umăr din pânză, deși una dintre gențile lui Bennie era o imitație de Gucci din mușama. Femeile preferaseră geamantane pe rotile cât mai mari, decorate cu mănunchiuri de ațe colorate care l-ar fi făcut pe un hoț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]