3,294 matches
-
ar fi dezvăluit nimic În plus față de ceea ce până și cel mai naiv dintre vizitatori constata de la prima vedere. Dar poate că tocmai acela era adevăratul motiv al prezenței lor: să-i descurajeze pe vizitatori. Într-adevăr, acest locaș, altădată gemând de discipoli, de corespondenți străini, de personalități aflate În trecere, era, În această apăsătoare zi de septembrie, cu totul pustiu. Doar servitorul se găsea acolo, la fel de discret ca Întotdeauna. Mă conduse la primul etaj, unde Îl l-am găsit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să inspir profund. Dar eu nu voiam să inspir profund, aș fi preferat să nu mai respir deloc, pentru că masca mirosea a cauciuc, iar ce ieșea dintr-însa avea un miros la fel de neplăcut. Mi-am sucit capul, zbătându-mă și gemând, masca mi-era nesuferită și mă întrebam cum o fi asta, să adormi fără să vrei. Cu cât mai puțin voiam eu, cu atât mai tare mă apăsa mâna și alte două mâini îmi strângeau capul. Pe urmă am adormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
întotdeauna acolo, pentru ca prietena lui să-l poată vedea la televizor. Dintre eleve, unele se vor ține de braț, multe vor ridica în aer buchete de flori, în semn de salut. În fiecare an, cu ocazia asta, florăriile și piețele gemeau de flori. Pe urmă nu le găseai un an întreg și, dacă voiam să-i dăruiesc câteva mamei, de Ziua Femeii, era o mare problemă. Aici, chiar în dreptul meu, toți vor întoarce privirile spre tribună, vor flutura stegulețe și flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ca pâinea, și asta fără nici un efort, fără nici o intenție, găleata care tocmai s-a ridicat din adâncurile fântânii mă stropește apoi cu apă proaspătă, mă învelește în licori călduțe și parfumate. Și iat-o coborând iar în adâncurile fântânii, gemând în timp ce-și croiește drum orbește în străfunduri, tremurul ei este și al meu, suferință, hazard, încă un nor este alungat, un altul se sparge deasupra capului meu, îmi amintesc de fântâna aceea veche de la marginea satului nostru, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
nefericit, uneori mă invada un val de furie neașteptată, tocmai de asta mă voi simți eu bine, tocmai pentru că el este atât de nefericit, iar atunci îl trăgeam spre mine pe Udi cel uluit, așezându-i mâna pe sânii mei, gemând adânc, acoperind tusea aceea plină de lamentații. Uneori îl auzeam izbucnind în lacrimi, în ciuda respirației grele a lui Udi, în ciuda frecării membrelor noastre transpirate, lacrimile sfâșietoare ale unui copil neglijat, care știe că nu va veni nimeni la el, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
este însetată de vin, îi caut urmele pe organul tare, care i se leagănă bețiv între testicule, mă lipește de el, sticla goală de vin îmi alunecă pe ceafă, oaza din deșertul ochilor lui se lărgește în clipa în care geme adânc, trupul său încordat se relaxează dintr-odată. Hai în pat, îmi șoptește el cu voce tandră, mă învelește într-un prosop și mă trage după el, ca pe o fetiță pe care o duci la culcare după baia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
orașul doarme, doar noi două eram treze, o întreb din nou surprinsă, ce este atât de urgent în ceea ce mă privește, doar ai venit să îl vindeci pe el, iar ea spune, dacă aș vedea pe cineva întins pe trotuar gemând de durere, nu l-aș atinge? Comparația ei mă sperie, nu exagera, iar ea, cu seriozitatea care o caracterizează, spune, nu exagerez, Naama, l-am văzut pe soțul tău și te văd acum pe tine, vă pot ajuta pe amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
nu am toată ziua la dispoziție, tocmai mi s-a născut un copil, am soție și copii, iar eu șoptesc, doar așa, mă culc cu tine doar așa, fără nici un motiv, iar el zâmbește satisfăcut și îmi închide gura sălbatică gemând de plăcere cu mădularul lui, am impresia că voi izbucni în lacrimi, dar un hohot de râs bestial îmi iese din gât, niciodată în viața mea nu îmi permisesem să fac ceva doar așa, credeam că menirea mea este cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
am făcut un compliment, a mârâit un „mulțumesc“ și-atât. După ce ne-am băgat în pat, a devenit cu totul altă pesoană. Mi se părea foarte sensibilă și fiecare atingere a degetelor mele o făcea să se răsucească și să geamă de plăcere. După ce-am pătruns în vaginul ei, și-a înfipt unghiile în spatele meu și în apropierea orgasmului a strigat un nume de b\rbat fix de șaisprezece ori. M-am concentrat asupra numărătorii ca s\-mi amân ejacularea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
gît, propuse negrul. — Nu pot să-mi Îndoi cotul. A Înțepenit așa. Ce facem? — Hai să scăpĂm de băutură. N-ai putea s-arunci sacii care-ți sînt la ÎndemînĂ? Negrul Încercă să se-ntindă pînĂ la un sac, dar gemu imediat și se-ntinse la loc. — Atît de rău te doare, Wesley? — O, Doamne, spuse negrul. — Nu crezi că, odată ce te-ai mișcat, n-o să te mai doară așa de tare? — SÎnt rănit, spuse negrul. Nu mă mișc deloc. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
peste cap, Încât li se vede numai albul, lumea strigă „un medic, un medic“, În momentul ăsta Brambilla cheamă În ajutor Puterea Pentaculelor, iar pupila, care Între timp se așezase pe scaunul fals stil 1600, Începe să se agite, să geamă, Brambilla se apleacă asupra ei, punându-i neliniștit Întrebări, sau punându-i Întrebări lui Familiar 39, care, după cum intuiesc În acel moment, este Cagliostro Însuși În persoană. Și iată că Începe partea neliniștitoare, pentru că fata pare că se chinuiește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
loc adunau 189 de ani. Doar ele mai rămăseseră dintr-o familie numeroasă, din care o parte emigrase în Banat, iar altă parte în cimitir. Surorile seculare trăiau într-o vilă din centru. Apartamentul lor compus din două camere uriașe gemea de tablouri, mese cu picioare de bronz, șifoniere din lemn de trandafir cât un camion și vreo cinci cămăruțe risipite prin casă după un plan arhitectural misterios. Erau strămătuși din partea lui taică-meu, adică grecoaice cu nasul acvilin și capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și o umezeală care-l făcu să alunece și să se prăbușească într-o parte. Se ridică însă imediat și se aruncă înainte decis să treacă peste orice obstacol i s-ar fi înălțat în față. Înjunghiată de moarte, Sabina gemu prelung și își lăsă capul în piept. Părul negru i se prăbuși pe chip și, o clipă, păru că nu mai poate duce bătălia. Leo își ridică torsul și, prinzând-o de plete, îi răsuci cu furie capul în sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dispunerea echipamentului în punctele strategice ale sălii: bidonașele cu proteine trebuie să fie la îndemână. La fel mobilele sau ceasurile - seriile se cronometrează. Baronu’ intră la băncuța de umeri și, curând, bara primește discuri până la 120 de kile. Ăăă! ăăă! geme gutural la fiecare repetare. Tragee! tragee, Baroane! urlă Stripăru’, care îi stă la spate și smucește de bară în sus, roșu la față. - Piticuleee, să i-o trag lu’ bunică-ta dacă nu schimbi muzica asta sifilitică! Bagă și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în față la coadă mâine. Eu dorm cu capul la picioarele Sabinei. Înnebunit de iureșul de bani, dibui și dau de Pepita. O mângâi pe creștet, o desfac cu degetul arătător și cu cel mare. Pepita începe să plângă. Sabina geme profund. Maică-sa o întreabă, pe jumătate adormită: te doare ceva, Sabinuța? Mă pufnește râsul: bineînțeles că n-o să investesc în Botoșani! A doua zi, la 5 dimineața, ieșim din trupul îmbătrânit al hotelului Haiduc. Ne îndreptăm spre Casa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
îmi face poftă de murături. Ne întoarcem pe malul ghiolului, printre stuf și papură. Nici măcar n-o iau de mână. Fiecare e pierdut în lumea lui. Lumea mea are chipul răvășit al Sabinei zvârcolindu-se pe un pat de spital, gemând: nu mai pot! nu mai pot! C XXX Puse cap la cap, multe din informațiile despre Leo erau contradictorii. Cum putuse s-o iubească într-adevăr pe Sabina, să-i fie alături prin ospicii, dar, în același timp, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
exact lângă mine. Nu înțelegeam cum de lovește așa de aproape, din moment ce nu mă vedea... După ce lumea de la pomană se sătură de râs, le-am povestit cum i se făcuse rău Bunicului nu mai departe de două săptămâni în urmă: gemea și scrâșnea din dinți. Cred că îl dureau rinichii, iar rănile de picioare începuseră să-i sângereze. Bunica m-a chemat alarmată. Eram numai noi trei în casă. Am venit într-o suflare și am încercat să-i masez mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
amănunte și ultima babă din piața de flori. Însă, per ansamblu, scorul îi este net favorabil. Spre deosebire de cocalarul ăstălalt gras, din pat. Cârnatul ăsta mizantrop, trasează mai degrabă o problemă, decât o soluție! Ca și cum ar fi recepționat conștient ofensa, Sile geme deodată sumbru, gâtuit, vibrant, persuasiv și plângător; și se scutură violent, în transă, convulsionându-și epileptic membrele și înțepenindu-și degetele de la mâini, ca niște gheare! Hait! Ia vezi! Vezi...! Pericol! Delirium tremens! Boala lu' Spiridon! Sindromu' lu' Calache! Fii
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lăfăindu-se pe pat, lungită în paralel cu Sile adormitul, fără a da vreun semn că o deranjează vecinătatea udă și mirositoare sălbatic a stârv, a Barosanului. Femeie anapoda și de rahat, mă faci într-una de fecale, în fața amicilor! geme Boss crispat, înfrânt, aproape să depună armele. Da', nu-i nimica... Lasă, lasă... Te vindec eu de hipodrom și de alte fantasme erotice! Sui eu șaua pe tine, țevisto! Te cotonogesc! Nu, zău? Pune-i cruce! Urâciosule! Moșule...! Coco își
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dacă acesta nu i-ar fi fost mai întâi oferit tribut, și încă din toată inima. Da, da, păi, sigur, ia-l! Ia-l, odată, ce stai? Ce mai aștepți? Successo! Dinspre partea mea, poți face cu el ce poftești, geme și Urechiatul. Ori îl iei, ori nu-l iei, tertium non datur! Hotărăște-te! Ce atâta tămbălău? Mi-a intrat nisip pe gât, la mama dracului...! Ho, Sammi, oprește-te! Gata! Ne-a ajuns! Pe obârșia Profetului! Să terminăm cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
până când cele patru pisici agresoare pier, care-cum-și-pe-unde-apucă, topindu-se în întunericul păstos, de primprejur. S-a ales praful de păsăroi! Și de biștarii voștri! Păcat... se căinează el, depunând trupușorul zmotocit al papagalului, lângă umărul drept al lui Nae, care geme stins. Au... Au... Au... A-um...! Au... răsuflă Horus. Ce e? Mai respiră? N-a murit? Ce-a zis? face Dănuț. Se tânguie și el. Își dă duhul. Gata...! constată Vierme. Atunci, din depărtare, izbucnește o sirenă de poliție! Cei trei
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
arsenalul de pistoale și de muniție, din dotarea Secției. După care, din spatele fișetelor, ridică o canistră nichelată de cincisprezece litri, plină cu benzină, din rația lunară pentru mașina de patrulă și o plasează decisiv, pe deasupra moviliței strălucitoare de metal. U-ff! geme Poetul și mai captează o dușcă binefăcătoare de coniac. Camera noastră are o izolație bună. Este cvasi-ermetică. Geamurile sunt etanșe. Doar descuiem ușa, fără să o deschidem și salut! Capcana este pregătită! Iar noi..., noi am tăiat-o! Dar, pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
decât poți număra! răsună deodată un glas străin și cavernos, dintre buzele umede ale femeii. Apoi vocea normală a Lilianei îi revine, printre icnete întretăiate: Așaaa...! Acolo! A-a-a! Nu te opri, că te sugrum! Ce bine e-e-e...! Adulterina geme și iar îi scuipă vin lui Uriel, în față! Dane...!! zbiară Fratele, văzând cum Îngerul se rigidizează și-și dă privirea bolând, peste cap. Nici un pas, că vă tai, pe voi doi, futuriștilor! se întoarce Șobolanul ferm, către Avocat. Bag
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Apostatul face un pas greșit, se-mpiedică și-ncepe să-și masesze puternic un genunchi și aductorii, ca și cum s-ar fi căptușit prostește, cu o întindere musculară. Cum stă aplecat, deodată ochii i se umplu de lacrimi și începe să geamă și să jelească, opintit: Lucică! Lucicuță! Mă Lucică, măăă...! Buletin îl ia în brațe, îl ridică cu greutate de la pământ și încearcă să-l aline și să-l ogoiască: Taci, Iulică! Așa-i viața! Taci, tăticule! Taci, taci... Nu poți
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se strecoară val-vârtej, înăuntrul capelei, înșirându-se ca pentru apel, patru cozi motănești îmbățoșate, tuciurii! Dedesubtul copârșeului, miaună autoritar Momocilă: Dă-te jos, puturosule! Mișcă-te! Ce-nseamnă asta?! Mort-nemort, marș afară, la muncă, trântore! Ciofleicea! Hai! Valea...! Sculă Mică geme tulburat, dar n-are de ales. Ca o răsuflare pripită sau ca un abur de mlaștină, acesta se înalță și se prelinge în decor, prin deschizătura îngustă a ușii! Șobolanul se îndreaptă hotărât, către adormitul de Crocodil, care n-are
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]