4,959 matches
-
generalități, dumneata ai putea să vorbești. Eu trăiesc acolo, în mijlocul acestei realități, și sunt aproape în fiecare zi în tribunal și văd ce se întâmplă. Eu vorbesc de lucruri concrete, iar când spuneam că nedreptatea produce suferință, nu e o generalitate, este o chestiune foarte reală: în fiecare zi nedreptatea produce suferință. R.T. Dar oamenii aceia care stau ani de zile pe holurile tribunalului... V.S. ...Iar datoria mea ca avocat este să încerc, acolo unde îmi fac eu profesia, să apăr
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
la fel ca și în cea filosofică) primează perspectiva, unghiul de vedere, și nu exclusiv obiectivitatea, chiar dacă adevărul cere purificare de detaliul personal și subiectul cunoscător trebuie să înlăture veșmântul particularității în fața sarcinii teoretice care impune un ritual rațional al generalității. Perspectiva devine astfel reflectarea esențială a implicațiilor ultime pe care le aruncă în joc interioritatea angajată pe cale și adună determinațiile fundamentale care servesc drept criteriu orientativ pentru ceea ce nu poate fi o înlănțuire neîntreruptă de silogisme, pentru ceea ce nu poate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
atunci când asimilau cunoașterea unei fericiri fără limite. Apoi, în virtutea reversibilității și în pofida dificultății pe care o poate întâmpina sarcina formatoare, subiectivitatea gnoseologică se întemeiază pe ridicarea universului interior și a demersurilor pe care acesta le conține la un rang de generalitate care capătă semnificație științifică, validând pe realitatea unui drum concret o procedare inductivă care nu este valabilă doar în teoria kantiană. Interioritatea devine rezervor și izvor nesecat de structuri schematice aplicabile cunoașterii, oferind principii și tehnică formală pentru construcțiile teoretice
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fiecare pas efectuat un fond comprehensiv și de semnificație chemat să îl dubleze, să îl circumscrie, să îl reprezinte în plan ideal. Asemenea tipologie schematică parcurge, în limitele domeniului său teoretic specific, întreg spectrul clasificativ care ocupă intervalul între suprema generalitate suprastructurală și configurațiile individuale, însumând trăsături care caracterizează niveluri diferite de considerare a fenomenelor conștiinței. Structurile pre-actante au legătură cu schema de personalitate întrucât sunt rezultate ale obiectivării acesteia și aspiră și de la straturile superioare determinării individuale aspecte formale caracterizante
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
inducție, urcând treptele unei scări ontologice a investirilor succesive ce pot fi obținute în exercitarea constantă a actului. În prima situație este întâlnită la scară individuală ilustrarea aplicativă a unui nivel superior de raționalitate în teritoriul său subordonat, coborârea din generalitatea subsumativă în particularul pregătit pentru intervenție rostuitoare. În a doua situație, ecuația cazului singular își caută în tărâmul ideilor prototipuri și paradigme exemplificative care răspund configurației situaționale și pot suplini la nivel logistic eternul efort de adecvare a subiectului la
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
individual pentru a forma și, în același timp, sunt înrâurite în esența lor de către direcțiile majore imprimate de personalitatea deja constituită. La rândul ei, personalitatea își impune, deci, în ordine funcțională reperele. Fiecare parcurs vital are ca temă de maximă generalitate și angajare o uriașă convergență sintetică menită să adune părțile risipite ale existenței individuale. Felul în care fiecare onorează această temă este reflectat în "cantitatea" de responsabilitate reflexivă pe care o adaugă evoluției sale, întregul putând fi perceput de la înălțimea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pe care nu o epuizează, ci mai curând o deservesc (în combinație cu replicile lor suprastructurale originale și inovatoare). Conștiința de sine are de adăugat dotației existențiale propriile ei constatări și o face cu atâta forță configuratoare încât atinge și generalitatea și aria de cuprindere a acesteia în similară reconstrucție conceptuală. În plus, terenul de dezbatere care găzduiește confruntarea mai multor versiuni caracterizante existențiale poate fi cu înțelepciune conciliat sau ocolit de către o lumină preferențială aruncată în teritoriul îndeobște exilat al
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în GRECIA. O țară bine pusă la punct cu infrastructura care permite mișcare liberă a celor 11 milioane de locuitori dar mai ales a multor milioane de turiști! Cum ,,am descoperit” Elada, cu toate cele 6 simțuri (deci și bunul...!): Generalități: N-am văzut țară mai săracă (cca. 80% din suprafață cu spini și stânci golașe, munți săraci, doar bauxită) cu oameni mai bogați, angrenați în afacerile cele mai diverse, sau servicii. E un pământ al legendelor (mai ales olimpice) cu
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
cu ultimul lor album. Mi s-ar părea corect și frumos. Și poate facem și un ultim turneu, de lansare și de adio. Daniel Mafteiu debutează cu un Mic tratat de management culinar Daniel Mafteiu 1. la cumpărături 1.1. generalități mare grijă la piață! nu tot ce-i verde e verdeață Îți spun încă de la începutul acestui capitol ceea ce am învățat pe propria piele: nu merge la piață, la supermarket sau la buticul din colț în nopțile reci și ploioase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
nocive ale cultului. Articole din ziare ne informează despre apucăturile ciudate ale acestei aproape-că-nu-i-s-a-spus „secte“: „au blogguri pline de fotografii și coduri“, ne povestește „Evenimentul Zilei“. Feriți-vă, oameni buni. Au fotografii. În aceeași înșiruire și cu același grad de generalitate aflăm că se „crestează cu lama pe corp“ și uneori se sinucid. Pe un site local din Iași, un interviu cu o „fostă adeptă a curentului emo“ este anunțat de parcă ar fi o mărturie inedită a unui mâncător de cadavre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
de impact economic, la fel ca și în majoritatea celorlalte țări, se poate ca sărăcia crescândă să-i lovească cel mai puternic pe cei mai vulnerabili. Ca și sfârșitul comunismului, actuala criză economică este prezentată ca un fenomen colectiv, o generalitate care-i afectează pe toți. Guvernele pot să-și acopere deficitele taxându-i pe toți, nu numai pe cei bogați, dar de fapt să canalizeze mai mulți, nu mai puțini, bani spre instituțiile și corporațiile mai bogate. Acum când scriu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
mai multe ori modul de a o aborda și așeza; cercetările iconografice ar ajuta la elucidarea acestor întrebări. Complexă și variată, istoria cărții nu poate fi tratată decît într-un mod sumar în aceste cîteva pagini. Ne vom limita la generalități; anumite subiecte nu sînt decît evocate, mai ales că volumele prezentei colecții le-au abordat deja. Multe detalii au fost eliminate; cele păstrate sînt luate ca exemple la întîmplare. ORIGINILE CĂRȚII Cartea este legată de scriere, dar nu de limbaj
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
imitat ritmurile lui Lamartine, renunțând la personalitatea lor, atâta cât aveau, și sacrificând prea adesea originalitatea populară. Greșeala poporului, atunci când scrie, este întotdeauna aceea de ieși din inima lui, unde îi stă forța, pentru a prelua de la clasele superioare abstracțiuni, generalități. El are un mare avantaj, pe care însă nu-l apreciază, acela de a nu cunoaște limba convențională, de a nu fi ca noi, obsedat, urmărit de fraze gata făcute, de formule care vin de la sine când scriem și se
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
definindu-le ca managementul atitudinilor colective prin manipularea simbolurilor. În anii '30, în Statele Unite a fost creat Institute for Propaganda Analysis, ce a evidențiat procedeele clasice care, se pare, păstrează un caracter operațional în practicile de dezinfomare: "Strigarea numelor, evidențierea generalităților, transferul, mărturia, chemarea tuturor maselor, stivuitul cărților de joc, apelurile bandelor transportate de căruțe". În 1946, Lasswell, împreună cu Casey, publică Propaganda, Communication and Public Opinion, acordînd o atenție sporită rolului simbolurilor în politică, fiindcă împreună cu Lerner și de Sola Pool
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
intenției sale nocive pentru a se evita confuzia cu prejudiciile întâmplătoare. Folosirea termenilor de organism, pe de o parte, (ținându-se cont de faptul că poate fi vorba de organismul uman sau animal) și țintă, pe de altă parte, subliniază generalitatea celor care vor suporta consecințele unui asemenea act. Această definiție generală include și măsurarea comportamentului agresiv sau a intenției comportamentale, lucru care ni se pare foarte important pentru că permite evitarea ambiguităților în ceea ce privește rezultatele numeroaselor studii realizate în acest domeniu în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ceea ce gîndește un vorbitor ingenuu despre limba să este decisiv pentru funcționarea acesteia. Opiniile vorbitorului despre limba aparțin, și ele, în realitate, obiectului "limba" și de aceea nu pot fi ignorate. c) Riscul de a confundă sau de a echivala generalitatea empirica a ceea ce se observă în limbi cu ceea ce este universal în limbaj. Pe de o parte, aceasta duce la încercările de a defini categoriile lingvistice prin raportare la una sau la alta dintre limbile determinate; încercări destinate încă de la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de organizare a elementelor limbii, în diferitele ei sectoare și la diferite "niveluri""108. Din această perspectivă apare posibilitatea, semnalată chiar de Eugeniu Coșeriu, de a concepe existența "unei ierarhii de cercetări tipologice, după "nivelul" luat în considerație, după profunzimea, generalitatea și importanța faptelor studiate"109. Într-o a doua accepțiune, restrînsă, a conceptului de tip lingvistic, Dumitru Copceag crede că cea mai convingătoare și mai clar formulată perspectiva este cea a lui Eugeniu Coșeriu. Acesta pleacă de la concepția lui Aristotel
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unor indicatori sociali care să permită comparații mai complexe. Dezbaterile moderate de UNESCO 154 pînă în 1989 prezintă eforturile intelectualității marxiste de a refuza comparațiile între țări pe diferite paliere și acceptarea doar a unor criterii vagi și de mare generalitate, care nu puneau în inferioritate sistemele totalitare. Primul manual ONU de indicatori sociali, din 1978, a lăsat intenționat deoparte probleme sensibile precum: educația școlară, handicapații, populația inactivă, migrația, consumul de tutun și alcool și numeroase aspecte referitoare la sănătate și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ei. Spre exemplu, deținuții politici anticomuniști au fost eliberați din pușcării în 1964 în urma adoptării de către România a unor astfel de tratate internaționale. Deoarece aceste standarde se adresează unei varietăți uriașe de culturi și popoare, au un mare grad de generalitate, referindu-se la condițiile minime ce trebuie acceptate. Specialiștii trebuie să depășească însă cadrul lor și să caute noi modalități ca pedeapsa în societate să fie cît mai corect și mai uman aplicată, refăcînd armonia în viețile oamenilor, distrusă de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acest fel mai ușor să exagereze și să deformeze. în funcție de transparența măștii aplicată de satirist, receptorul va oscila între reacția morală (în cazul suprapunerii complete între mască și individ) și reacția estetică (în situația în care satiristul reușește să confere generalitate satirei sale). Privind cazuri concrete ale persoanelor istorice mascate de Cantemir, sub obrăzare animaliere, s-a făcut o observație de subtilitate atunci când s-a afirmat că “cu toată strădania deliberată a autorului de a întreține iluzia măștii animaliere, inserând ritmic
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
dintre cele mai curioase și mă înfățișează exact cum eram în acel moment: pe de o parte, versuri și proză de un „decadentism“ marcat (din zestrea adusă de mine de la Cluj), iar pe de altă parte, un text politic cu generalități în cel mai pur stil legionaro misticoid, în care slăveam „conducătorii“, pe Hitler, Mussolini, Codreanu, Antonescu - poate și pe Franco și Salazar. Toate în primul număr al revistei, căci la al doilea am trântit ușa colegilor mei de redacție, acuzându
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Chômages et chômeurs, nr. 496-497, noiembrie-decembrie, pp. 53-92. Topalov Christian (1994), "Marché, solidarité, équité", Le Courrier du CNRS, nr. 81, pp. 81-82. Wagniart Jean-François (1999), Le vagabond à la fin du XIXe siècle, Paris, Belin. Lucrări și articole despre oraș Generalități privind orașul Blanc-Coquand Carole, Heudron Christelle, Le Gad René (coord.) (1996), À la recherche de la ville perdue, Paris, L'Harmattan. Cornu Marcel (1972), La conquête de Paris, Paris, Mercure de France. Cornu Marcel (1977), Libérer la ville, Paris, Casterman. Cuillier
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu cât schimbarea în educație înseamnă schimbarea sistemului și a procesului de învățământ deopotrivă. Caracterul funcțional al principiilor schimbării se manifestă numai în măsura în care acestea reușesc să se plieze pe trei paliere esențiale: a) proiectarea schimbării educaționale, ca nivel de maximă generalitate, realizată prin raportare la prescripții axiologice, sau prin capacitatea indivizilor/organizațiilor de a anticipa viitorul; b) compatibilizarea cu cerințele procesului de învățământ, nivelul real, concret la care schimbările sunt configurate; c) compatibilizarea cu cerințele de dezvoltare a organizației școlare, ca
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a organizației școlare, la "ceea ce trebuie să fie", adică starea dezirabilă în care anticipăm că se va regăsi școala în urma aplicării proiectului/ planului, între cele două concepte există diferențe pragmatice. Astfel, proiectarea reprezintă o operație cu un grad ridicat de generalitate, responsabilă de formularea misiunii, a scopurilor generale, a motivației ce stă la baza introducerii schimbării organizaționale, precum și a resurselor și modalităților de acțiune, aspecte ce descriu, în realitate, strategia de acțiune a organizației. La rândul său, planificarea reprezintă o operație
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
scopurilor generale, a motivației ce stă la baza introducerii schimbării organizaționale, precum și a resurselor și modalităților de acțiune, aspecte ce descriu, în realitate, strategia de acțiune a organizației. La rândul său, planificarea reprezintă o operație cu un grad redus de generalitate prin care se stabilesc etapele concrete de realizare a scopurilor, mai exact: obiectivele, acțiunile propriu-zise, resursele ce se alocă pentru fiecare acțiune în parte, termenele și, obligatoriu, responsabilitățile fiecărui membru al echipei de proiect, indicatorii de performanță necesari în evaluarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]