2,365 matches
-
vecinătatea genelor care-i codifică. Integrarea virusului hepatitei B este urmată mai frecvent de apariția hepatocarcinoamelor, atunci când respectiva „ancorare“ virală se face în așa numitele „situsuri fragile“ (M. A. Feitelson și J. Lee, 2007).61 b) În starea sa integrată, genomul viral, prin proteinele pe care le codifică, induce instabilitate în genomul celular, precum și erori în opera de reparare a ADN-ului cu defecte. Proteina E6 a Papilloma-virusurilor produce o scădere a cantității de metilguanin-metiltransferază (MGMT) celulară, fapt ce perturbă activitatea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mai frecvent de apariția hepatocarcinoamelor, atunci când respectiva „ancorare“ virală se face în așa numitele „situsuri fragile“ (M. A. Feitelson și J. Lee, 2007).61 b) În starea sa integrată, genomul viral, prin proteinele pe care le codifică, induce instabilitate în genomul celular, precum și erori în opera de reparare a ADN-ului cu defecte. Proteina E6 a Papilloma-virusurilor produce o scădere a cantității de metilguanin-metiltransferază (MGMT) celulară, fapt ce perturbă activitatea de reparare a moleculelor de ADN defectuoase. De asemenea, proteina X
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
virusuri le produc în structura miARN-urilor celulare, duc la carcinogeneză (M. S. Kumar și colab., 2007).64 d) Virusurile induc modificări epigenetice în celula gazdă. Așa cum se știe, prin epigeneză se înțelege ansamblul de modificări chimice care modifică expresia genomului fără a-i altera secvenționalizarea. Sunt transmise în cursul desfășurării mitozei. În ultimii ani, o serie de virusuri oncogene au fost cercetate pentru potența lor de a modula schimbări de tip epigenetic (metilări ale ADN, modificări ale histonelor, remodelări cromatinice
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de clonă, capabile să se adecveze (adapteze) la mediul ostil creat de forțele de apărare ale homeostaziei imune. Metodele prin care celulele canceroase reușesc să înșele vigilența sistemului imun sunt deosebit de ingenioase. Ele au ca substrat mecanisme potențial înscrise în genomul celulei transformate, dobândite în cursul selecției naturale sub influența „factorilor presori“ ai sistemului imun. În cele ce urmează, vom trece în revistă, pe scurt: a) aspecte legate de antigenele celulei cancerizate și b) unele particularități ale viziunii actuale asupra „războiului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
tip A, presor selectiv reprezentat de limfocitele T citotoxice CD8+, induce apariția unor variante celulare-gazdă ale unor variante de virus al influenței care și-a restructurat configurația genică de așa manieră, încât peptidele virale antigenice generate în urma respectivei mutații din genomul viral și pre zentate de complexul MHC, să nu mai poată fi recunoscute de receptorii limfocitelor TCD8+. Respectiva schimbare în structura antigenului viral este un fenomen grav: nu numai că selecția în acest fel de clone de virus gripal dă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acest fel de clone de virus gripal dă naștere la sușe rezistente, cu patogenitate crescută, care se răspândesc în populație, dar co-evoluția oferă, în fine, o explicație plauzibilă a persistenței și re-emergenței virusurilor gripale de-a lungul anilor. Modificările din genomul viral, chiar de mică amploare, precum mutațiile punctiforme, pot face inoperabile vaccinurile preparate cu subtipuri virale determinate la începutul epidemiei. Co-evoluția virus oncogen-celulă gazdă și virus oncogen-sistem imunitar este, așadar, un fenomen frecvent întâlnit în patogeneza neoplaziilor. Iar atunci când se
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
detectarea VHB în sânge, lichide biologice, sau probe de țesut. Din punct de vedere tehnic, amplificarea PCR a ADN-ului VHB este realizată folosind primeri care acoperă secvențe conservate VHB, întrucât identificarea sușelor se bazează pe amplificarea regiunilor polimorfe ale genomului viral. Datele rezultate sunt prelucrate și permit detectarea prezenței și cuantificarea titrurilor de ADN VHB. PCR (Polymerase Chain Reaction) Această invenție extraordinară aplicabilă nu numai în virusologie, dar și în numeroase alte discipline biomedicale (oriunde este nevoie de o amplificare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
-ul VHB țintă și ADN-ul VHB standard sunt apoi amplificate și detectate pe aparatele de analiză folosind reactivii de amplificare și de detecție furnizate în kitul de testare. Selectarea secvenței ADN VHB țintă depinde de identificarea regiunilor cadru din genomul VHB care prezintă aceeași secvență între toate genotipurile. În consecință, selectarea adecvată a primerilor și probelor este critică pentru capacitatea de detectare a tuturor genotipurilor VHB relevante clinic. O regiune parțial monocatenară a genomului circular VHB prezintă capacitatea de conservare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
depinde de identificarea regiunilor cadru din genomul VHB care prezintă aceeași secvență între toate genotipurile. În consecință, selectarea adecvată a primerilor și probelor este critică pentru capacitatea de detectare a tuturor genotipurilor VHB relevante clinic. O regiune parțial monocatenară a genomului circular VHB prezintă capacitatea de conservare maximă a secvențelor de ADN între genotipuri. Testul de amplificare VHB utilizează primeri care definesc o secvență în regiunea superioară pre-Core/Core a genomului VHB. b) Amplificarea probei Probele prelucrate sunt adăugate la amestecul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
tuturor genotipurilor VHB relevante clinic. O regiune parțial monocatenară a genomului circular VHB prezintă capacitatea de conservare maximă a secvențelor de ADN între genotipuri. Testul de amplificare VHB utilizează primeri care definesc o secvență în regiunea superioară pre-Core/Core a genomului VHB. b) Amplificarea probei Probele prelucrate sunt adăugate la amestecul de amplificare în tuburi de amplificare (K-tuburi), în care se produce amplificarea PCR. Analizorul încălzește amestecul de reacție pentru a denatura ADN-ul dublu catenar și expune secvențele țintă specifice
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
b) Amplificarea probei Probele prelucrate sunt adăugate la amestecul de amplificare în tuburi de amplificare (K-tuburi), în care se produce amplificarea PCR. Analizorul încălzește amestecul de reacție pentru a denatura ADN-ul dublu catenar și expune secvențele țintă specifice ale genomului VHB circular și ale ADN-ului VHB standard. Când amestecul se răcește, primerii reconstituie ADN-ul țintă. Polimeraza termostabilă Thermus Z05 ADN (Z05), în prezența Mn2* și a excesului de dezoxinucleotid trifosfați (dNTP) - dezoxiadenozină, dezoxiguanozin, dezoxicitidin și dezoxiuridină (în loc de timidină
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de ADN dublu catenar denumită amplicon. Analizorul repetă automat acest proces pentru un număr desemnat de cicluri. Fiecare ciclu este destinat să dubleze cantitatea de ampliconi. Numărul necesar de cicluri este preprogramat în analizor. Amplificarea are loc numai în regiunea genomului VHB dintre primeri. Nu este amplificat întregul genom VHB. Amplificarea selectivă a acidului nucleic țintă din probă se realizează prin utilizarea enzimei AmpErase (uracil-N-glicozilază) și trifosfat dezoxiuridină (dUTP). Enzima AmpErase recunoaște și catalizează distrugerea catenelor ADN care conțin deoxiuridine 26
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
automat acest proces pentru un număr desemnat de cicluri. Fiecare ciclu este destinat să dubleze cantitatea de ampliconi. Numărul necesar de cicluri este preprogramat în analizor. Amplificarea are loc numai în regiunea genomului VHB dintre primeri. Nu este amplificat întregul genom VHB. Amplificarea selectivă a acidului nucleic țintă din probă se realizează prin utilizarea enzimei AmpErase (uracil-N-glicozilază) și trifosfat dezoxiuridină (dUTP). Enzima AmpErase recunoaște și catalizează distrugerea catenelor ADN care conțin deoxiuridine 26 și nu conțin dezoxitimidină. Dezoxiuridina nu este prezentă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
raportate în Unități Internaționale (UI / ml). Genotiparea VHB INNO LiPA Acest test a fost creat în scopul identificării genotipurilor VHB: A-G, res pec tiv detecția secvențelor nucleotidice specifice de la nivelul genei polimerazei ADN VHB. Virusul hepatitei B are un genom ADN circular parțial dublu catenar. Primul pas este izolarea ADN-ului VHB care va fi amplificat prin PCR utilizând primeri specifici biotinilați. Prima etapă de PCR utilizează primeri pentru amplificarea domeniilor B și C din cadrul polimerazei ADN VHB. Prin încălzire
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
hepatocitelor, cu regenerare celulară consecutivă. Rezultă modificări genetice 8. Virusuri cu potențial oncogen pentru om care se cumulează. În plus, infecția persistentă cu VHB poate fi potențată de cancerigeni exogeni precum alcoolul și aflatoxina. Deși integrarea ADN-ului VHB în genomul celulei hepatice a fost detectată la majoritatea pacienților cu hepatită cronică cu AgHBs pozitiv sau HCC, acest lucru ar putea să nu contribuie în mod direct la hepatocarcinogeneză. Integrarea ADN-ului viral în genomul gazdei poate duce la activarea directă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Deși integrarea ADN-ului VHB în genomul celulei hepatice a fost detectată la majoritatea pacienților cu hepatită cronică cu AgHBs pozitiv sau HCC, acest lucru ar putea să nu contribuie în mod direct la hepatocarcinogeneză. Integrarea ADN-ului viral în genomul gazdei poate duce la activarea directă a oncogenelor celulare sau la instabilitatea secundară a cromozomilor. Cu toate acestea, activarea inserțională a potențialului oncogen a fost descrisă numai în cazuri rare și nu au fost determinate consecințe ale instabilității genetice rezultată
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este în concordanță cu mutageneza inserată. Integrarea ADN-ului viral apare, totuși, la situri aleatoare (deși unii cromozomi sunt mai des afectați decât alții) fiind un mecanism important numeric pentru inițierea carcinogenezei. Inserarea ADN-ului viral în secvențele marginale ale genomului gazdei reprezintă rezultatul frecvent din HCC. Aceste modificări ar putea promova instabilitate genomică prin eliminarea genelor supresoare tumorale sau prin modificarea relației Proteine oncogene? HCC 8. Virusuri cu potențial oncogen pentru om fizice dintre protooncogene sau genele supresoare tumorale și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
directă - VHB X, alte gene virale și gene ale gazdei ADN-ul VHB poate induce transformarea malignă și prin alt mecanism. Integrarea ADN-ului viral în situsuri aleatoare din ADN-ul hepatocitului gazdă este compatibil cu activarea transcrierii în trans. Genomul VHB conține doi transactivatori. Gena VHB X codifică o proteină de 17 kDa, care este un puternic transactivator al unei serii de promotori celulari, inclusiv a unora care reglementează proliferarea și diferențierea celulelor și apoptoza. Una dintre proteinele de creștere
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
apariția carcino mului hepatocelular. Proteina HB X poate interfera cu repararea ADN-ului prin cel puțin alte două mecanisme. Această proteină formează un complex cu proteina XAP-1 care în mod normal se leagă de ADN-ul deteriorat împiedicând astfel ca genomul celulei să fie reparat eficient. Celulele care exprimă proteina HB X s-au dovedit a fi mai sensibile la iradierea ultravioletă. Mai mult decât atât, această proteină se leagă preferențial de ADN-ul iradiat cu ultraviolete printr-o asociere cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu mutația de retinoblastom (Rb), o altă importantă genă supresoare tumorală, și acestea împreună ar putea contribui la transformarea malignă a hepatocitelor. Nu s-a demonstrat nicio corelare între integrarea ADN VHB și aceste mutații în combinație. Această regiune a genomului este adesea inclusă în ADN-ul integrat VHB și trunchierea 3’ este de obicei prezentă. În plus, există dovezi că pre-S2/S cooperează cu C-Ha-ras în transformarea celulară. Mutații ale genomului VHB ar putea juca, de asemenea, un rol în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
VHB și aceste mutații în combinație. Această regiune a genomului este adesea inclusă în ADN-ul integrat VHB și trunchierea 3’ este de obicei prezentă. În plus, există dovezi că pre-S2/S cooperează cu C-Ha-ras în transformarea celulară. Mutații ale genomului VHB ar putea juca, de asemenea, un rol în patogeneza HCC, posibil prin creșterea probabilității de persistență și integrare VHB. Regiunea promotor de bază a nucleului se suprapune genomului genei X. Într-un studiu, acidul nucleic și diferențele aminoacizilor din
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
că pre-S2/S cooperează cu C-Ha-ras în transformarea celulară. Mutații ale genomului VHB ar putea juca, de asemenea, un rol în patogeneza HCC, posibil prin creșterea probabilității de persistență și integrare VHB. Regiunea promotor de bază a nucleului se suprapune genomului genei X. Într-un studiu, acidul nucleic și diferențele aminoacizilor din această regiune s-au dovedit a fi mai frecvente la pacienții cu HCC decât la purtătorii asimptomatici ai virusului. Factorul de creștere tumorală (tGF-α), un regulator autocrin de creștere
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
În ciuda răspunsului imun celular și umoral care, de regulă, inhibă viremia primară, virusul scapă supra vegherii imune producând o infecție persistentă, progresivă, cu mortalitate ridicată după o perioadă asimptomatică foarte lungă (în medie 10 ani). Marea capacitate de variabilitate a genomului retroviral explică eludarea răspunsului imun. Eficiența răspunsului imun în infecția primară influențează nivelul încărcării virale fixând așa-numitul „set-point“ sau o anumită concentrație a virusului. Cu cât această concentrație este mai mică, șansele de evoluție ale bolnavului sunt mai bune
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu celule T umane tipul I (HTLV 1). Neoplazia se poate dezvolta, însă, și ca o consecință indirectă a infecției cu retrovirus, așa cum se vede în sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA) în urma infecției cu virusul imunodeficienței umane (HIV). În acest caz, genomul retroviral nu infectează sau persistă în celulele tumorale ci, mai degrabă, imunodeficiența permite celulelor infectate de herpesvirusuri oncogene să prolifereze ca „neoplasme oportuniste“. Proteine retrovirale secretate, cum ar fi tat, ar putea avea, de asemenea, un rol în oncogeneza HIV
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
serie de mecanisme diferite, unele directe, unele indirecte. 8.1.5.2.1. Oncogeneza directă Acțiunile direct oncogene ale retrovirusurilor sunt acelea în care precursorul celulelor canceroase este infectat cu virusul care se integrează în ADN-ul gazdă. De obicei, genomul viral persistă și poate fi detectat cu ușurință în țesutul tumoral. Într-adevăr, locul său de integrare este un marker util pentru determinarea statutului monoclonal al celulelor neoplazice. Fig. 8-10 prezintă trei moduri distincte în care un retrovirus poate contribui
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]