4,128 matches
-
Autorului Sunt toate acolo, legate c-o sfoară... Nimic nu lipsește... Coperțile gri închid între ele tăcute o vară atât de frumoasă...Te poți răcori citind printre rânduri de arșiți cascade, livezi înflorite de albe ninsori, pe-ntinsele pajiști de ger cavalcade mânate de doruri cumplite și nori strânși snop de o mână atât de avidă să lase în urmă-i un strop de senin. Te poți rătăci în privirea fluidă a ăstei istorii rescrise cu-aldin de zâmbet, iubire,pe
ILUZIILE de AURA POPA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380581_a_381910]
-
o jiletcă din piele maronie și cam roasă”(Erbicidarea), sau”..o fată, retrasă de orice grup, de statură medie, cu părul scurt la ceafă dar cu breton în față, răsfirat ca un pieptăn maroniu. Fața îi era purpurie de pișcarea gerului și ochii negri, blânzi și calzi invitau parcă la intimă apropiere.”( Foc de paie). Alt personaj sublim este Fluieraș din schița cu același nume:” Avea păr bălai, curs lin în plete pe spate, fața rotundă ca banul de aur, ochi
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ȘI MÂINE Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017 Toate Articolele Autorului Vreau să privim senini același cer, să numărăm și stelele și norii, și umbrele ce tremură în ger și pescărușii ce sărută zorii. Să ne încapă pașii-același drum și de oriunde să venim acasă chemați de-al duioșiei, viu parfum și de această dragoste frumoasă ce-a-ncărunțit oleacă pe la tâmple dar tot își mai dorește să se
ȘI MÂINE de AURA POPA în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380579_a_381908]
-
răspândești în cânt pofta de viață Ca zilele să-mi fie sărbători! În glasul tău nicicând n-aud tristețe Iar libertatea-i sfântul tău culcuș, De-aceea în văzduh se țin ospețe Căci fiecare zbor e un urcuș. De este ger, furtună zi sau noapte, Caniculă și ploi fără sfârșit, Eu mă trezesc în ciripit și șoapte Aduse din înaltul infinit. De-ar descifra tot omul melodia Pe care-o fredonezi neîncetat Ar înțelege că tu ești solia De pace, de
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
-n zori? Să răspândești în cânt pofta de viațăCa zilele să-mi fie sărbători! În glasul tău nicicând n-aud tristețeIar libertatea-i sfântul tău culcuș,De-aceea în văzduh se țin ospețeCăci fiecare zbor e un urcuș.De este ger, furtună zi sau noapte,Caniculă și ploi fără sfârșit,Eu mă trezesc în ciripit și șoapteAduse din înaltul infinit.De-ar descifra tot omul melodiaPe care-o fredonezi neîncetatAr înțelege că tu ești soliaDe pace, de iubire din înalt.În timp ce
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
Lăsându-mă în mâna disperării Să rătăcesc ca pustnicu-n deșert Până găsi-voi capătul cărării Și ceasul despărțirii stând inert. Cât îmi lipsești iubito, numai cerul Acest secret îl știe ca un sfânt, Căci n-ar putea nici soarele nici gerul Să-mi potolească dorul din cuvânt. Tu îmi lipsești ca ploile de vară, Ca roadele din toamnele târzii, Ca ghioceii-n prag de primăvară, Ca iernile cu fulgii străvezii. În lipsa ta e secetă în lume, Natura toată parcă a murit
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
și alte orătănii. Dar, cea mai mare bucurie o au copiii. Iarnă e prietena lor. Ea aduce bucurie celor mici, pregatindu-le derdelușurile. Nici un alt anotimp nu le aduce copiilor atâta bucurie! De dimineață până seara chiotele copiilor umplu văzduhul. Gerul le îmbujorează obrăjorii, înjghebând omuleți de zăpadă, amintindu-le de cele mai ... Citește mai mult După mine, iarna e regina anotimpurilor... Eu cred, ca aceasta se datoreaza bucuriei de care e cuprinsă toată lumea. Se vede, ca celelalte trei anotimpuri au
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
și alte orătănii. Dar, cea mai mare bucurie o au copiii. Iarnă e prietena lor. Ea aduce bucurie celor mici, pregatindu-le derdelușurile. Nici un alt anotimp nu le aduce copiilor atâta bucurie! De dimineață până seara chiotele copiilor umplu văzduhul. Gerul le îmbujorează obrăjorii, înjghebând omuleți de zăpadă, amintindu-le de cele mai ... V. UN PĂGÂN AL NEAMULUI, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017. Un păgân al neamului de Iacob C. Istrati Nici Stalin
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
Pe poet în recunoști în fiecare poem, îi redescoperi altă și altă cută a sufletului de veșnic lucrător al iubirii ca formă supremă de înălțare despupra cenușiului cotidian. În poezia lui Ion Țoanță, iubirea este omniprezentă, aproape mereu împlinită. Prin ger, zăpezi, prin arșiță și prin ploile tomnatice iubirea plutește liberă, fără opreliști, fără inhibiții așa după cum ne sugerează și imaginea copertei 1 a cărții în discuție. Nu am găsit nici o urmă de pesimism și nici vreo suferință determinată de vreo
ÎN AŞTEPTAREA CELEI CE MĂ INARIPEAZĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380567_a_381896]
-
ce moare... Aud un cântec de chitară, Răsună a pustiu spre seară. Mă doare ploaia care cade, Când norii plâng cu lacrimi; Îmi udă în suflet, cu tristeți Tu îmi dai fiori și mă îndulcești... Mă doare privirea ta de ger, În ochii mei ești un mister... Ești focul din sufletul meu, Mă arzi cu priviri de Zeu.... Mă doare slova ce o scriu Într-un jurnal îngălbenit - târziu; Păstrat cu taină într-un cufăr, Am pictat pe el un nufăr
DE DOR de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379318_a_380647]
-
trebui să citim Și ne-nchidem în noi, avem sufletul zob Și prieteni uităm între noi să mai fim Cine are prieteni mai bogat e c-o viață Și pășește prin spini, sângerează desculț, Nu-l mai sperie focul, niciun ger nu-l îngheață Dacă ai un prieten, esti cum nu sunt prea mulți. Cine are prieteni mai bogat e cu-o lume, Are-n ochi o lumină de vitraliu din ape, Cine are prieteni să și-i cheme pe nume
CINE ARE PRIETENI de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379326_a_380655]
-
vindeai pe-o uitare unui scrum ars de zori. Nu credeam că iubirea se preschimbă în rană! limbi de foc răsucind pe sub piei de urlări, un răgaz prins în scripet atârnând roua-n geană, mă vindeai pe-o uitare unui ger nins cu flori. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: MĂ VINDEAI PE-O UITARE / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1987, Anul VI, 09 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MĂ VINDEAI PE-O UITARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379334_a_380663]
-
smulge din șoaptele nopții,/scriindu-mi poemul Dragostei pe suflet,/ dezmierdându-mă tainic...” și nu mă lăsa „uitat la răscruce de drumuri,/ cu tristețea pe brațele-mi răsfirate / în îmbrățișări fugare...” (uitat într-o broderie de liniște...); „culege-mă din gerul ninsorile târzii /căzute matinal/ la marginea orizontului de jar/ în zări sugrumate” (fii, tu, Iarna mea rănită...) Deținător de mari rezerve spirituale, conștient de condiția limitată a eului, în ceasurile de deznădejde, se avântă pe verticală, învocând angelicul, sperând să
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
de piatră, zbori pe frunți de depărtare, și-ți cari dorul pe spinare, faci din patimi- împlinire strângi pe deget- strălucire, desfaci zborul de aripă piei de zeu în os de- o clipă. Tinerețe,zâmbet șubred vântu-ți soarbe mersul umed, gerul naște blăni de piatră talpa- ți sapă crucea- n poartă, toamna- ți culcă- n frunze anii veștejind sub piei castanii, cumpănă de frumusețe vine iarna, vara- ți trece, nu te- nchide cu zăvoare bici de foc în os de floare
ODĂ TINEREȚII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379342_a_380671]
-
Pe poet îl recunoști în fiecare poem, îi redescoperi altă și altă cută a sufletului de veșnic lucrător al iubirii ca formă supremă de înălțare despupra cenușiului cotidian. În poezia lui Ion Țoanță, iubirea este omniprezentă, aproape mereu împlinită . Prin ger, zăpezi, prin arșiță și prin ploile tomnatice iubirea plutește liberă, fără opreliști, fără inhibiții așa după cum ne sugerează și imaginea copertei 1 a cărții în discuție. Nu am găsit nici o urmă de pesimism și nici vreo suferință determinată de vreo
„ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ – “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379354_a_380683]
-
de hârtii netrimise scrisori, Lași săruturi și zaț pe dantelele reci, Amalgam de nonsens în dogoare de șfori. Vals nebun pe tăiș cu tavanul drept cer, Umbră ta de nisip îngeri vii îmi strecoară, Dezrobești vis uitat în estuare de ger, Fără leac, ochii tăi, incep iar să mă doară. Referință Bibliografica: Ochii tăi, umbră ta / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1672, Anul V, 30 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ines Vândă Popa : Toate Drepturile
OCHII TĂI, UMBRA TA de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379399_a_380728]
-
zenit, Iar ochii să ne scrie cu cetina scrisori. Imperii să-nălțăm din țurțuri de lumină, Nămeții să ne țină captivi în turn de cer, Să n-avem alt meniu, decat sărut la cină, Colindători să cânte din fluiere de ger. Neliniști strecurate să-nghețe vinovate, Clipite răzvrătite s-adoarmă sub zapezi, Le-om vinde în bazare la negustori pe toate, Fulgi de omăt stârnește și-n brațe să mă pierzi. Răstoarnă-n glastra stele și ninge-mă cu tine, Ce-
E ANUL NOU IUBIRE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379400_a_380729]
-
ea de mare, Declarând-o sadic ..corijentă. Vine din nou pe falduri de zefir, Dornică de-alint și zurbavă, Fulguie arome prin dumbravă, Gâze și fluturi pleacă-n turnir. Sunt fericită,dar nu se cuvine, Am pe umeri povară de ger, Pe scară de miresme,către cer, Urcă timp de flori catifeline . Acum, primăverii-nainte îi ies Căci inima- mi cunoaște dorul Și caldul gând săruta norul Și-număr minunile care se țes. Referință Bibliografică: Primăvara,din exil / Elena Negulescu : Confluențe
PRIMĂVARA,DIN EXIL de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379427_a_380756]
-
mâlc lângă iapă, lupii pe labele de dinapoi, luna scriind pe colții lor și chiuitura care în sălbăticia nopții pare ca o rugă! -Scoală, mândruțo, din somn Nu mă vezi că eu nu dorm! Cerne o ninsoare blajină, nu-i ger, iar dac-ar fi, cine să-l mai simtă?! Moș Vasile Chițâgoi nicidecum! Are fruntea plină de broboane reci, obrajii aprinși ca jarul și mâinile încleștate: una pe topor, alta pe serpentină. Simte cum îl lasă puterile: nici chiuitura n-
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
răsar mereu poeți, Să poarte mai departe nemurirea Trecutului, spre alte și-alte vieți. Îl văd placid plimbându-se pe stradă, Stând de taifas la un pahar cu vin, Într-o tavernă mică, mohorâtă, Cu cei prea plini de-amaruri, ger și chin. Pașii lui blânzi se-aud mereu în Reghin, Iar cei de-aici îl simt, îl vor iubi, El însuși, Demiurgul poeziei, Se va întoarce sigur într-o zi. Stau singur contemplând tăcut în noapte, Mi-e dor de
EMINESCULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379439_a_380768]
-
pace.... XXIII. IARNĂ, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015. Când vine sura de la munte Are-n gușa cristale de gheață. Cu fulgi codalbi și cu troiene Naște albă ,geroasă dimineața. Lumină fulguie-n talgere de ger. Prin nămeți poteca- si taie văd, O casă albă te-mbie în mister Spre culcușul cald,înmiresmat. Vraja iernii steie în pădure Pășește-n casă cu aromă rară, Te voi încălzi cu ceai fierbinte, Cozonac și vin cu scorțișoară. La
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
cu aromă rară, Te voi încălzi cu ceai fierbinte, Cozonac și vin cu scorțișoară. La sania iubirii pune zurgalăi, Patina să lunece că un arcuș În desaga să ai calde sărutări Topind și gheața de pe derdeluș. Când zăpadă sclipește de ger Și-n sobă ard vreascuri uscate, La tine mă gândesc și te aștept Cu sărutări și doruri nesecate. Citește mai mult Când vine sura de la munteAre-n gușa cristale de gheață.Cu fulgi codalbi și cu troieneNaște albă ,geroasă dimineată
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
vreascuri uscate, La tine mă gândesc și te aștept Cu sărutări și doruri nesecate. Citește mai mult Când vine sura de la munteAre-n gușa cristale de gheață.Cu fulgi codalbi și cu troieneNaște albă ,geroasă dimineată.Lumina fulguie-n talgere de ger.Prin nămeți poteca- si taie văd,O casă albă te-mbie în misterSpre culcușul cald,înmiresmat.Vraja iernii steie în pădurePășește-n casă cu aromă rară,Te voi încălzi cu ceai fierbinte,Cozonac și vin cu scorțișoară.La sania iubirii
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
ea de mare, Declarând-o sadic ..corijenta. Vine din nou pe falduri de zefir, Dornică de-alint și zurbava, Fulguie arome prin dumbrava, Gaze și fluturi pleacă-n turnir. Sunt fericită,dar nu se cuvine, Am pe umeri povară de ger, Pe scara de miresme,către cer, Urca timp de flori catifeline . Acum, primăverii-nainte îi ies Căci inima- mi cunoaște dorul Și caldul gând săruta norul Și-număr minunile care se țes. Citește mai mult I-am cerut iernii eliberarea
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
ea de mare,Declarând-o sadic ..corijentă.Vine din nou pe falduri de zefir,Dornică de-alint și zurbava,Fulguie arome prin dumbrava,Gaze și fluturi pleacă-n turnir.Sunt fericită,dar nu se cuvine,Am pe umeri povară de ger, Pe scara de miresme,către cer,Urcă timp de flori catifeline .Acum, primăverii-nainte îi iesCăci inima- mi cunoaște dorulși caldul gând săruta norulși-număr minunile care se țes.... XXVI. RĂMÂI COPILĂRIE , VÂRSTA MEA DE ROUA, de Elenă Negulescu , publicat în
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]