7,863 matches
-
Din acest motiv, conceptul de guvernare nu se mai identifică numai cu guvernul, ONG-urile sau organizațiile cu caracter transnațional contribuind la guvernare. Noțiunea de guvernare se referă la atribuțiile de administrare sau reglementare. Unul dintre răspunsurile statului la fenomenul globalizării îl constituie descentralizarea, care nu slăbește autoritatea statului-națiune, ci o reafirmă deoarece ajută guvernul central să răspundă influențelor care vin și din interior, și din exterior. Reforma administrației publice, cunoscută sub numele de Noul Management Public (New Public Management), ce
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
organizatorică și financiară, delegarea unor responsabilități către actorii privați și privatizarea unor servicii publice. Reinventarea guvernării (reinventing government) presupune adoptarea soluțiilor bazate pe mecanismele pieței, dar și reafirmarea eficienței guvernului în fața acestora. Într-o lume aflată în plin proces de globalizare, cu state care au bugete naționale insuficiente, în timp ce așteptările și cerințele din partea cetățenilor sunt în creștere, problemele publice nu pot fi rezolvate de către un singur actor. Din acest motiv, guvernele au fost obligate să caute modalități noi prin care să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu numeroase categorii de r., unele dintre ele de factură recentă: r. ecologice, tehnologice, militare sau politice. Societățile postcomuniste în special au fost și încă mai sunt sunt supuse r. asociate cu tranziția. Situația este accentuată de contextul actual al globalizării, care face ca un eveniment să poată afecta cu repeziciune țări sau organizații aflate la antipozi. Pe de altă parte, există o interdependență între r. personale și cele sociale. De aceea, intervențiile statului în ceea ce privește bunăstarea individuală, ca în cazul asigurărilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Fundamentate pe construirea de ideal-tipuri, tipologiile s.b. prezintă avantajul acoperirii unei largi diversități de manifestări, dar au, în același timp, dezavantajul îndepărtării de particularitățile și de formele hibride pe care s.b. le manifestă în realitate. Statul bunăstării și globalizarea Alături de colapsul alternativei socialiste și de declinul relativ al statului-națiune, globalizarea capitalului este, în opinia lui Ramesh Mishra, un factor de importanță majoră, „cea mai semnificativă și dramatică schimbare în perspectiva statului bunăstării” (Mishra, 1999). În contextul liberei circulații a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei largi diversități de manifestări, dar au, în același timp, dezavantajul îndepărtării de particularitățile și de formele hibride pe care s.b. le manifestă în realitate. Statul bunăstării și globalizarea Alături de colapsul alternativei socialiste și de declinul relativ al statului-națiune, globalizarea capitalului este, în opinia lui Ramesh Mishra, un factor de importanță majoră, „cea mai semnificativă și dramatică schimbare în perspectiva statului bunăstării” (Mishra, 1999). În contextul liberei circulații a bunurilor și capitalului, se discută astăzi despre evoluția politicilor sociale. O
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a se asigura competitivitatea produselor. Reducerea impozitelor conduce la scăderea cheltuielilor sociale, în timp ce reducerea costurilor de producție se reflectă în creșterea șomajului. Această scădere a cheltuielilor sociale, ca și acceptarea unei rate ridicate a șomajului, fenomene ce însoțesc procesul de globalizare a politicilor sociale, se asociază cu ideea revenirii la ideile liberale, keynesismul încetând să mai fie o opțiune viabilă: „politicile keynesiste ale stimulării și managementului economic ca și procesul de creare de locuri de muncă în sectorul public au scăzut
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
se asociază cu ideea revenirii la ideile liberale, keynesismul încetând să mai fie o opțiune viabilă: „politicile keynesiste ale stimulării și managementului economic ca și procesul de creare de locuri de muncă în sectorul public au scăzut în intensitate în fața globalizării” (Mishra, 1999, p. 147). Deși apreciază globalizarea ca un proces de importanța majoră pentru politicile sociale actuale, Ramesh Mishra susține, în același timp, ireversibilitatea prezenței s.b. în lume. Există domenii precum educația, grija pentru ocupare, care constituie o responsabilitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
liberale, keynesismul încetând să mai fie o opțiune viabilă: „politicile keynesiste ale stimulării și managementului economic ca și procesul de creare de locuri de muncă în sectorul public au scăzut în intensitate în fața globalizării” (Mishra, 1999, p. 147). Deși apreciază globalizarea ca un proces de importanța majoră pentru politicile sociale actuale, Ramesh Mishra susține, în același timp, ireversibilitatea prezenței s.b. în lume. Există domenii precum educația, grija pentru ocupare, care constituie o responsabilitate importantă a guvernelor naționale. „în timp ce capitalismul laissez-faire-ului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
guvernează t. ca agent al dezvoltării, vor fi punctate evoluția istorică a t. în lume și în România, vor fi prezentate câteva aspecte legate de implementare, iar, în final, vor fi schițate câteva posibile scenarii pentru evoluția instrumentului respectiv. Premise Globalizarea implică, printre altele, o schimbare a sensului și modului în care comunică oamenii. Piețele globale, cultura globală au nevoie pentru a se dezvolta de un flux informațional rapid, care să nu mai depindă, ca în trecut, de transporturi (Held et
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
permit schimbul instantaneu de informație între puncte complet diferite ale globului, reducând, practic, distanțele la zero. Pentru Wellenius et al. (1993), telecomunicațiile, facilitând accesul pe piețe, reducând costurile, crescând productivitatea, „constituie nucleul și furnizează infrastructura economiei informației ca întreg”. Procesul globalizării afectează toate societățile, în ansamblul lor, însă este prezent în grade diferite, variind atât de la o societate la alta, cât și în interiorul acestora. Accesul la ICT este cu atât mai ridicat cu cât societatea/comunitatea este mai dezvoltată. Absența sa
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
oportunități și resurse (inclusiv prin mecanisme redistributive) pentru toți cetățenii. Teorii specifice ale dezvoltării sociale În literatura de specialitate sunt consacrate patru mari teorii ale dezvoltării sociale: 1. teoria modernizării; 2. teoria dependenței; 3. teoria sistemului mondial modern; 4. teoria globalizării. 1. Teoria modernizării Teoria modernizării a apărut în anii ’50, fiind favorizată, în opinia lui HYPERLINK \l "So" Alvin Y. So (1992; 2005) de trei factori: - câștigarea statutului de superputere de către SUA; - extinderea lumii comuniste și dominația acesteia de către URSS
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltarea socială dintr-un unghi pesimist, deoarece prăpastia dintre centru, pe de o parte, și semiperiferie și periferie, pe de altă parte, se adâncește continuu și nu pot fi create mecanisme de creștere pentru țările periferice sau semiperiferice. 4. Teoria globalizării Teoria globalizării este derivată din teoria sistemului mondial modern și subliniază integrarea globală a unor sisteme sociale complexe, cu accent puternic pus pe mondializarea tranzacțiilor economice ca motor al globalizării. Pe lângă globalizarea economică, unul dintre cele mai importante aspecte se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintr-un unghi pesimist, deoarece prăpastia dintre centru, pe de o parte, și semiperiferie și periferie, pe de altă parte, se adâncește continuu și nu pot fi create mecanisme de creștere pentru țările periferice sau semiperiferice. 4. Teoria globalizării Teoria globalizării este derivată din teoria sistemului mondial modern și subliniază integrarea globală a unor sisteme sociale complexe, cu accent puternic pus pe mondializarea tranzacțiilor economice ca motor al globalizării. Pe lângă globalizarea economică, unul dintre cele mai importante aspecte se referă la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mecanisme de creștere pentru țările periferice sau semiperiferice. 4. Teoria globalizării Teoria globalizării este derivată din teoria sistemului mondial modern și subliniază integrarea globală a unor sisteme sociale complexe, cu accent puternic pus pe mondializarea tranzacțiilor economice ca motor al globalizării. Pe lângă globalizarea economică, unul dintre cele mai importante aspecte se referă la globalizarea culturală, precum și la creșterea imensă a posibilităților de comunicare în timp real la nivelul întregii lumi. De fapt, argumentează unii teoreticieni, creșterea frecvenței și intensității schimburilor culturale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
creștere pentru țările periferice sau semiperiferice. 4. Teoria globalizării Teoria globalizării este derivată din teoria sistemului mondial modern și subliniază integrarea globală a unor sisteme sociale complexe, cu accent puternic pus pe mondializarea tranzacțiilor economice ca motor al globalizării. Pe lângă globalizarea economică, unul dintre cele mai importante aspecte se referă la globalizarea culturală, precum și la creșterea imensă a posibilităților de comunicare în timp real la nivelul întregii lumi. De fapt, argumentează unii teoreticieni, creșterea frecvenței și intensității schimburilor culturale face ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este derivată din teoria sistemului mondial modern și subliniază integrarea globală a unor sisteme sociale complexe, cu accent puternic pus pe mondializarea tranzacțiilor economice ca motor al globalizării. Pe lângă globalizarea economică, unul dintre cele mai importante aspecte se referă la globalizarea culturală, precum și la creșterea imensă a posibilităților de comunicare în timp real la nivelul întregii lumi. De fapt, argumentează unii teoreticieni, creșterea frecvenței și intensității schimburilor culturale face ca liantul destul de fragil setat de tranzacțiile economice să fie întărit, astfel încât
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fragil setat de tranzacțiile economice să fie întărit, astfel încât să putem vorbi de o lume interconectată și interdependentă (într-un oarecare sens, putem afirma că ideea de ecumenopolis - „orașul mondial” - a lui C.A. Doxiadis este „materializată” în fenomenul de globalizare (vezi globalizare). Caracteristicile specifice ale globalizării fac referire la: Dezvoltarea spectaculoasă a sistemelor de comunicație și creșterea accesului la informație, mileniul al III-lea aducând cu sine comunicarea globală, în care toate țările interacționează din ce în ce mai frecvent și mai ușor, nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de tranzacțiile economice să fie întărit, astfel încât să putem vorbi de o lume interconectată și interdependentă (într-un oarecare sens, putem afirma că ideea de ecumenopolis - „orașul mondial” - a lui C.A. Doxiadis este „materializată” în fenomenul de globalizare (vezi globalizare). Caracteristicile specifice ale globalizării fac referire la: Dezvoltarea spectaculoasă a sistemelor de comunicație și creșterea accesului la informație, mileniul al III-lea aducând cu sine comunicarea globală, în care toate țările interacționează din ce în ce mai frecvent și mai ușor, nu doar la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fie întărit, astfel încât să putem vorbi de o lume interconectată și interdependentă (într-un oarecare sens, putem afirma că ideea de ecumenopolis - „orașul mondial” - a lui C.A. Doxiadis este „materializată” în fenomenul de globalizare (vezi globalizare). Caracteristicile specifice ale globalizării fac referire la: Dezvoltarea spectaculoasă a sistemelor de comunicație și creșterea accesului la informație, mileniul al III-lea aducând cu sine comunicarea globală, în care toate țările interacționează din ce în ce mai frecvent și mai ușor, nu doar la nivel guvernamental, ci și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
uneori diferențiat, alteori difuz sau puțin distinctiv, procesele de dezvoltare economică difuză, dar și programele de dezvoltare socială, de data aceasta nu doar la nivelul statului-națiune, ci la nivel regional și global. Există o serie de trăsături comune între teoria globalizării și cea a modernizării în încercarea amândurora de a explica dezvoltarea socială. Cea mai importantă trăsătură regăsită în ambele teorii accentuează un anume tip de „etnocentrism” - faptul că direcția ce trebuie imprimată este cea specifică proceselor de „americanizare”/„europenizare” (în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
tehnologică și economică, dar mai ales în termeni de promovare a valorilor specifice democrațiilor occidentale). Pe această coordonată, există însă și o diferență semnificativă: teoria modernizării este mult mai normativă, subliniind foarte clar cum trebuie rezolvată problema dezvoltării, în timp ce teoria globalizării subliniază dimensiunea pozitivă, dezirabilă a procesului de globalizare, dar nu în mod necesar, având un caracter normativ (Portes, 1992, apud HYPERLINK \l "Reyes" Reyes, 2001). De asemenea, și teoria sistemului mondial are trăsături comune cu cea a globalizării, mai ales
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de promovare a valorilor specifice democrațiilor occidentale). Pe această coordonată, există însă și o diferență semnificativă: teoria modernizării este mult mai normativă, subliniind foarte clar cum trebuie rezolvată problema dezvoltării, în timp ce teoria globalizării subliniază dimensiunea pozitivă, dezirabilă a procesului de globalizare, dar nu în mod necesar, având un caracter normativ (Portes, 1992, apud HYPERLINK \l "Reyes" Reyes, 2001). De asemenea, și teoria sistemului mondial are trăsături comune cu cea a globalizării, mai ales în ceea ce privește unitatea de analiză, care nu mai este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în timp ce teoria globalizării subliniază dimensiunea pozitivă, dezirabilă a procesului de globalizare, dar nu în mod necesar, având un caracter normativ (Portes, 1992, apud HYPERLINK \l "Reyes" Reyes, 2001). De asemenea, și teoria sistemului mondial are trăsături comune cu cea a globalizării, mai ales în ceea ce privește unitatea de analiză, care nu mai este statul-națiune (ca în teoria modernizării și dependenței), ci lumea însăși. Diferența, în acest punct, derivă din perspectiva ideologică și sociologică de abordare. În timp ce teoria sistemului mondial are la bază elemente
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dependenței), ci lumea însăși. Diferența, în acest punct, derivă din perspectiva ideologică și sociologică de abordare. În timp ce teoria sistemului mondial are la bază elemente neomarxiste (conflictualism) ce accentuează caracterul violent și revoluționar al transformărilor sociale necesare promovării dezvoltării sociale, teoria globalizării își trage seva din structuralism și funcționalism, susținând ideea unei tranziții graduale, progresive. HYPERLINK \l "Etzioni" Etzioni (2002) arată că schimbările graduale, pozitive dintr-o societate capătă consistență atunci când marea majoritate a grupurilor sociale au capacitatea de autoadaptare la inovațiile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ideea unei tranziții graduale, progresive. HYPERLINK \l "Etzioni" Etzioni (2002) arată că schimbările graduale, pozitive dintr-o societate capătă consistență atunci când marea majoritate a grupurilor sociale au capacitatea de autoadaptare la inovațiile curente, în mod particular în sfera comunicării culturale (globalizarea culturii/cultura de masă). Globalizarea nu are însă doar un trend pozitiv. Din ce în ce mai mult se discută despre globalizarea sărăciei și globalizarea problemelor sociale, ca efecte ale globalizării economice, ale creșterii puterii corporațiilor transnaționale și ale orientării lor spre obținerea unor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]