2,459 matches
-
românilor de pretutindeni”, la care au participat Ion Ungureanu, Dumitru Matcovschi, Mircea Druc, Nicolae Dabija. Redau acea înregistrare: „în 1949, floarea intelectualității naționale rămase după masivul exod în Țară, a fost dus în Siberia. Tot în Siberia au ajuns și gospodarii satelor, marea majoritate ne-mai apucând să și revadă locurile natale. Siberia este împânzită de morminte ale românilor basarabeni. Astăzi Siberia, a venit în Basarabia. Foamete, frig, disperare, întuneric e în casele bunilor români ai Basarabiei. V-ați întrebat câți
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de către hoardele rusești, bolșevice, au urmat inimaginabile tragedii, execuții în masă, deportări de familii cu tot cu copii mici, urcați în vagoane de vite și duși la moarte în Siberia de gheață. Tot ce era românesc, de valoare, învățători, profesori, scriitori, buni gospodari, tot, tot distrus fără milă, fără cruțare. Tatăl lui Vadim Pirogan, împreună cu soția și un frate, au fost arestați și duși în Siberia, unde tatăl său a și murit imediat, împușcat de ruși. Nici Vadim Pirogan n-a scăpat, a
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
socio-cultural și educativ al Radautilor și chiar al Bucovinei istorice, pe care a slujit-o cu devotament și a iubit-o atât de mult. Profesorul Ilie Vișan s-a născut la 2 septembrie 1896, în familia țărânilor Dumitru și Zenovia, gospodari din Putna voievodala, el a fost al doilea fiu între cei șase frați. A copilărit în Putna, pe locurile încărcate de istorie și legendă de lângă mănăstirea Putna, unde se odihnește marele voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. A urmat cursurile
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
32 de ani.. Între anii 19037-1938 și 1945-1947 a fost numit director al Liceului de băieți “Eudoxiu Hurmuzachi”, cănd sub conducera să în liceu și internat s-a instaurat o ordine, disciplina și curățenie desăvârșită, fiind și un foarte bun gospodar. Datorită calităților și rezultatelor sale a fost numit Inspector general pentru învățământ și cultură a Ținutului Suceava, care cuprindea pe langă Bucovina istorică și județele Hotin și Dorohoi, iar după ocuparea de către URSS a Bucovinei de nord, în 1940, pentru
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
Distinsul profesor Pantelimon Socaciu s-a născut la 23 octombrie 1910, în familia gospodarilor de frunte Pavel Socaciu și Ecaterina, născută Nimigen, fiind mezinul familiei cu cinci frați, în satul Tereblecea, una dintre cele mai mari așezări din Bucovina, azi numinduse Porubnoe și se află la hotar, în componență Ucrainei. A urmat cursurile primare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
pește puțin timp îmblăteau toți în patru de răsună podeaua surii.... iar colegul Nimigen, care a “depus și el la fel” a plecat spre ai săi unde, ...culmea, îl așteptau tot la imblătit. Iată răsplată de atunci, a unor buni gospodari, pentru feciorii lor care se “făceau domni” dar care nu erau scutiți de muncă nici în cele mai deosebite momente. Pantelimon Socaciu studiază științele naturale la Universitatea din Cernăuți, având profesori iluștri între care pe: acad. Eugen Botezat care era
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
Profesorul Vasile Tiganescu s-a născut la 10 ianuarie 1899, în cătunul Călugărita din comuna Horodnic de Jos, lângă orașul Rădăuți, fiind cel de-al șaselea fiu între cei opt copii, a destoinicilor țărani și buni gospodari Laurențiu și Domnica Tiganescu. De mic copil, Vasile Tiganescu a îndrăgit natură și i-a plăcut să asculte povestirile și legendele celor bătrâni pe care și le-a însușit și prelucrat într-un mod personal, în anii maturității, așa cum numai
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
satisfacție. Următoarea oră era de dirigintie, cănd profesorul a intrat în clasa să uitat atent preț de câteva clipe în ochii noștri, noi am rămas în picioare că stăncile, ni se tăia răsuflarea ateptand impresiile, iar el blajin că un gospodar de la munte, a spus doar atât: ați crescut! Am inteles cu satisfacție că a avut nădejde în noi și de asta am fost tare mândri. Profesorul Vasile Tiganescu în special, si de multe ori împreună cu profesorul Pantelimon Socaciu, a organizat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
Sunt născut la 16 ianuarie 1934 în comuna istorică Arbore, județul Suceava, în casa bunilor gospodari Toader și Floarea, care aveau o gospodărie mare chiar lângă renumită biserică monument istoric a hatmanului Luca Arbore. Ctitoria hatmanului Sucevei care a rezistat trecerii veacurilor, este una dintre cele cinci biserici pictate în exterior din Bucovina și face parte
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93301]
-
de beneficiari: ora vizitelor sale șocante, precum și itinerarul parcurs. Cu alte cuvinte, își începea activitatea dimineața la aceeași oră și pornea întotdeauna de pe aceeași uliță. Era un fel de fus orar la scară locală după care își orânduiau celelalte activități gospodarii satului. Să nu uităm că în fiecare gospodărie se creșteau diverse animale: cai, vaci, porci, oi, rațe, găini, etc. "Ochiul stăpânului îngrașă vita." (Proverb) Fiți siguri că pe vremea aceea proverbul de mai sus nu era doar, așa, un text
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
s-o bage-n traista încăpătoare și s-o ducă? Tot șintărul. Dacă vreunei pisici i se deschisese apetitul nelegiuit înspre puii de găină ori de altă orătanie, cine avea menirea să-l scape de o asemenea belea pe bietul gospodar? Doar el, șintărul. În concluzie, putem afirma fără teama de a fi contraziși că șintărul era echivalentul funcționarului în halat alb, desigur la un alt nivel! -, care se ocupă de igienizarea mediului, de protecția mediului înconjurător, de salubrizarea lui. Greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Personalitate de marcă a vietii literare românești, George Muntean s-a născut la 17 noiembrie 1932, în comuna Bilca, județul Suceava, fiu al țărânilor gospodari Tănase și Varvară Muntean. A absolvit școală primară în satul natal și în toamana anului 1944 intra prin examen alături de Luchian Ionel, Luchian Dragoș, Rusu Titus și alții la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți. Încă din liceu dovedește reale inclinații
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
Nascut la 02.februarie 1933, în comuna Fratautii Noi, județul Rădăuți, într-o familie de țărani tradiționali și buni gospodari, fiul lui Grigore și Catrina. Între 1940-1944 am urmat școală primară în comuna natală. În prima zi de școală l-am cunoscut și m-am împrietenit pentru o viață cu colegul Ionel Luchian, care a fost mereu premiantul clasei. În
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
Șorea Niculai s-a născut în Iaslovăț, comuna din fostul județ Rădăuți la 7 februarie 1933, părinții săi, Ion și Magdalina, buni gospodari ai satului, oameni hărnici și evlavioși. Începând din clasa ÎI urmează liceul la „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, trece examenul de capacitate între primii și intră în clasa VIII, iar la sfârșitul acestei clase primește aprobare și pește vară termină bine
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
străine, citeau mult, dar mai făceau și unele năzdravanii. În mai 1951, se stinge tatăl și pe langă viața de elev la liceu, a rămas și cu grijă gospodăriei, în cea mai grea perioadă a cotelor și prigoanei fiilor de gospodari. A participat activ la revista muzicală „În veselul vieții pas” care a avut un mare succes, el a scris partea de versuri pentru tabloul românesc. A obținut rezultate bune la olimpiadele de matematică și fizica, la toate fazele, la fizică
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
așteaptă de la noi oamenii, să depunem eforturi pentru a înțelege cât mai mult, de a înțelege... Calea, Adevărul și Viața! ADENDA Din activitatea gazetărească a autorului Din ziarul « Monitorul » Iași, 21.05, 1996 Înainte de Crăciun și de Paști, mai toți "gospodarii” ies cu tot ce au prin casa "să bată covorul". Cu alte cuvinte, să bată praful care să fie respirat, de cei care trec prin zona. Și "bătătoarele"' sunt tot o invenție a "inteligenței". Dar odată și-odată, cineva tot
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
naiba să te ia! așa cum cândva scriitorul român Grigore Alexandrescu își va lua rămas bun în anul 1854 dela consulul rus care părăsea definitiv Bucureștiul. E oare cazul să ne mai întrebăm dece oameni drepți ca bradul, zdraveni ca stejarul, gospodari desăvârșiți, iubitori de frumos, crescuți în frica lui Dumnezeu, păstrători ai tradiției în care s-au născut, la un moment dat renunțau la totul și luau calea codrului hotărâți să-și facă singuri dreptate, pedepsindu-i pe cei ce furau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în rezervațiile din zona comunei noastre Cârțișoara, luând-o tot așa sistematic, pentru ca copiii să înțeleagă și să rețină ceeace aprecia dumnealui ce era mai interesant, mai iportant. Mistrețul (Mixticius, Sus scrofa), strămoș al porcului domestic, cel din care tot gospodarul cărțoroșan crește în ograda lui două, trei exemplare din care cel puțin unu e sacrificat cu ocazia sfintelor sărbători de iarnă cam cu o săptămână înainte de Crăciun. Mistrețul, mamifer artiodactil, are la maturitate o lungime de un metru și jumătate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vulpes sau Canis vulpes), mamifer carnivor din familia canidelor, posesoare a unei foarte frumoase blăni roșcate, principal motiv pentru care e vânată. Are botul îngust, urechi ascuțite și coadă lungă. E un animal foarte viclean, atacă poiatele cu păsări ale gospodarilor în miez de noapte, mare amatoare de păsări de tot felul, dar mai ales de curte. Iubește libertatea până la sacrificiul suprem. Ursul (Ursus arctos) în limbaj popular în unele sate de către Sibiu i se spune Namila babii. Este un animal
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
făcându-le să dispară treptat până și din memoria oamenilor mai în vârstă. Mai înainte însă, încă în secolul al XIX-lea și în continuare până în preajma celui de-al doilea război mondial comerțul particular luase un frumos avânt. Mulți gospodari ai satului își deschiseseră vaduri comerciale în care desfăceau fie produsul propriu, fie marfă cumpărată de la diverși angrosiști din centre comerciale recunoscute, în cazul nostru mai ales de la Sibiu, Făgăraș, ba chiar de la Brașov. Așa se face că-n Registrul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
au pierdut odată cu trecerea vremii ca urmare a unor schimbări structurale a populației, determinată și ea de tendințele de accentuată, ba chiar de forțată, am putea spune, urbanizare, între care s-au aflat olăritul, vărăritul, industria textilă casnică, mai fiecare gospodar însămânțând în fiecare an un lot de cânepă din care după o prelucrare destul de complexă, topire, uscare, melițare, scărmănare, toarcere, urzire, obținea pânza de tort, în paralel cu ea și țesătura de lână, indispensabilă vieții de toate zilele a tuturor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aniverseze cei 530 de ani de la atestarea sa documentară, ocazie cu care primăria, consiliul comunal, întreaga suflare a comunității intenționează să invite la festin pe toți fiii satului risipiți astăzi pe întreaga suprafață a mapamondului. Noroc că oamenii satului, buni gospodari din tată-n fiu, care de secole au fost obișnuiți să înfrumusețeze locul pe care-și duc zilele și să scoată totuși din cele 0,2 ha. pe care le cultivă fiecare locuitor, atât, ba poate chiar ceva mai mult
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un sistem parlamentar care, în ciuda matrapazlâcurilor unor mărunți oameni politici, emiteau și aplicau legi și acte normative benefice totuși, pentru un popor harnic și dornic de a-și construi un viitor demn, că tinerilor satelor, oamenilor în toată firea, buni gospodari, la un moment dat s-a început a li se aduce acasă sau la muncă pe ogorul pe care atâta îl iubeau, ordinul de chemare sub arme ca să plece în hăuri de gheață, să lupte în primul rând cu stihiile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lemn», inconștienți, sau poate prea conștienți că în felul acesta va sărăci țara, făcându-i pe toți egali în ale sărăciei, transformându-i astfel într-o amorfă masă mult mai ușor de manipulat. Pentru că comunismul făcea alergie vis-à-vis de bunăstarea gospodarului. Dăm numai câteva exemple de năpăstuiți, pe care administrația vremii și-a propus să-i ruineze ca indivizi, să-i lichideze ca clasă, numai pentru că ei constituiau fruntea satului, erau oameni harnici și chivernisiți, pentru că aceștia trebuiau distruși din punct
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
numai de aceea, măi Gheo’, ca să nu bage sama capitaliștii ceia că ni-s cioarecii rupți în dos și să nu facă ei oarece râdere de noi», s-ar fi explicat Ion. În comuna noastră se întocmise lista neagră cu gospodarii cei mai buni, cărora comuniștii de paradă ai satului le lipise pe frunte compromițătoarea etichetă de chiaburi care cât mai urgent trebuiau distruși din punct de vedere economic și tot atât de repede lichidați ca clasă. Aceștia erau: La Streza: 1. Banciu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]