6,255 matches
-
privirea greutatea spicelor. Pe măsură ce înainta cu secera, îl învăluia un miros de pâine proaspătă, tocmai scoasă din cuptor. Își zâmbi în sine și se certă puțin că visează, mai întâi secerișul... mai era mult până să-și afunde mâinile în grămada de boabe aurii... și, mai mult, până să frământe nevastă-sa aluatul din pulberea dalbă... Se ridică a odihnă întâi, ștergându-și nădușeala frunții cu dosul mâinii, cătând cu privirea spre capătul ogorului, acolo unde străjuia ca potera un salcâm
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
hotarul meu, care te-nconjoară, după cum bine ți-am zis, oamenii ăștia îți vor da foc așa cum ți-au pârjolit stârpitura de copac! zbieră înrăit al lui Bogatu’. După truda alergăturii dintr-o parte într-alta a ariei, omul căzuse grămadă în mijloc, lângă snopii ce-și așteptau plecarea spre casă. Genunchii nu-l mai ajutaseră, iar sângele îi zvâcnea cumplit în tâmple, trimițându-i săgeți dureroase în ochi. Își pierduse pălăria și-acum se ținea de gât cu amândouă mâinile
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
lucrează tenace, cot la cot cu dorul neostoit și asemeni unor gropari impasibili lărgesc mormântul din suflet, ca să încapă în el cât mai multe vise și speranțe ucise. Brațele cad inerte peste lutul negru mustind de lacrimi iar degetele adună grămezi de suspine, rostogolindu-le peste fluturii agonizanți ai iluziilor, zădărnicite de neputință și dezolare. Câtă tristețe!... Câtă descurajare!... Cât dor!... Răsuflarea se întretaie și apoi se oprește sporadic sub presiunea timpului inamic. Creierul geme cu fulgere ascuțite, brăzdând întunericul durerii
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
lucrează tenace, cot la cot cu dorul neostoit și asemeni unor gropari impasibili lărgesc mormântul din suflet, ca să încapă în el cât mai multe vise și speranțe ucise. Brațele cad inerte peste lutul negru mustind de lacrimi iar degetele adună grămezi de suspine, rostogolindu-le peste fluturii agonizanți ai iluziilor, zădărnicite de neputință și dezolare. Câtă tristețe!... Câtă descurajare!... Cât dor!... Răsuflarea se întretaie și apoi se oprește sporadic sub presiunea timpului inamic. Creierul geme cu fulgere ascuțite, brăzdând întunericul durerii
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
își aleagă el însuși perechea dintre acele domnițe care reușeau cu propriile mâini să croiască un steag nou pentru împărăția în care niciodată nu avea să mai fie război. Așa se face că pe zidurile palatului prinseră să fluture o grămadă de steaguri, care mai de care mai colorate și mai împodobite, că bietul Împărat Negru ajunsese de râsul vecinilor săi. - Odată și odată trebuie să te hotărăști, îi spuse într-o zi împăratul fiului său, pentru că dacă nu o vei
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
minte de ce e ghiozdanul așa greu! Îl termin când ajung acasă pe bestia aia, fir-ar al Soti de nenorocit! Să vezi numai ce îi voi face dacă pun mâna pe el! Eu râdeam și ceilalți prieteni la fel, văzând grămada de pietre ce bietul Gioni nu mai prididea scoțându-le din ghiozdan. Îl cunoșteau toți pe Haralamb ca pe un cal breaz, ce-i poate pielea. Deși era mai mic decât noi ceilalți la propriu și la figurat. De felul
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
Acasa > Literatura > Copii > OMUL DE ZĂPADĂ Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iarna cea multașteptată, Cu zăpadă încărcată, Poposește bucuroasă Și la noi, pe lângă casă. Mulți copii ne-am strâns grămadă, Facem un om din zăpadă, Bulgări mulți rostogolim, Cât mai mare îl dorim. Gogoloiul cel mai tare Pus e în loc de picioare, Corpul bătucit, apoi, Din alt mare bulgăroi. Iar mai mic și îndesat, Frumos, capul am format, Pe el, așezată
OMUL DE ZĂPADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375944_a_377273]
-
Prin livezi, grădini și vii! Copți sunt strugurii gălbui Când în țară toamnă vine, Cu aromă de gutui Și cu gem dulceag de prune! Copate-s merele-n livezi Nucile se bat să cadă, Se culeg pepenii verzi Stau dovlecii copți grămadă! Noptile-s de farmec pline, Greierii mai canta-n struna, Când în țară toamnă vine, Cu parfum de flori și brumă! Brăduțul A primit astăzi Vladut, De la iarnă un brăduț Încărcat cu multe daruri, Si podoabe fel de fel, Toate
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
Pește dealuri și livezi, Troienita de zapezi, Încărcată de nămeți? Derdeluș tu vrei să fii La fetițe și băieți! Iarnă tu de unde pui, Flori de gheață la ferestre/ Când zăpadă viscolește, Pe bunici tu îi poftești, Nepoțeilor să spună, O grămadă de povești ! Iarnă unde-ai să te duci, Când de soare te apropii, Cad zapezi de pe uluci, Aud picurandu-ti stropii, Primăvara în păpuci, Încuie ușa Babei Dochii! Ziua mamei! E ziua mea măicuța, Să-ți dăruiesc aș vrea, Um
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
azi, singurul scut al sieși! Așa a rezistat să nu cadă sub apăsări și lovituri de peste tot! Curățenia sufletească a fost cardinală pentru actrița Florina Cercel, în toată viața sa, altminteri ar fi căzut în genunchi, așa cum ar cădea în grămada de moloz templul căruia i s-ar frânge coloanele. Astăzi, drumurile prin trecut ale actriței sunt umblate de o memorie plămădită ca pâinea cu apa lacrimei și totuși nu e sfârșită puterea iertării! Artista și-a trăit întreaga suferință și
FLORINA CERCEL. SPIRITUL, SINGURUL SCUT AL SIEŞI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375998_a_377327]
-
cărare hâite de scribi noian de neguri Sub Luceafăr se întrec în vorbe și în opuri vrac Rătăciri căutări pale mimări pastișe seci versuri trânde surde oarbe Critici emfatici poeți cu nemăsură găunoșenii aurite Otrăvitori bureți șerpești vâsc de fațadă Grămezi de lauri edilii-mpart burează. Unde ești Hyperion să-i vezi sterili narciși sisifi de goluri Cum spre piscu-ți scări de aur ancorează? Cum analfabeții te hulesc prin tabloide și bâlbe de gângave invidii; Numele tău e un premiu vânat
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
nea au ridicat.Zăpada este bogăție... XXI. OMUL DE ZĂPADĂ, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. Iarna cea multașteptată, Cu zăpadă încărcată, Poposește bucuroasă Și la noi, pe lângă casă. Mulți copii ne-am strâns grămadă, Facem un om din zăpadă, Bulgări mulți rostogolim, Cât mai mare îl dorim. Gogoloiul cel mai tare Pus e în loc de picioare, Corpul bătucit, apoi, Din alt mare bulgăroi. Iar mai mic și îndesat, Frumos, capul am format, Pe el, așezată
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
Ochii negri, rotunjori - Doi cărbuni ce dau fiori, Nasul lung și roșcovan Este-un morcovoi lungan. Gura mare, dragii mei, ... Citește mai mult Iarna cea multașteptată,Cu zăpadă încărcată,Poposește bucuroasăși la noi, pe lângă casă.Mulți copii ne-am strâns grămadă,Facem un om din zăpadă,Bulgări mulți rostogolim,Cât mai mare îl dorim.Gogoloiul cel mai tarePus e în loc de picioare,Corpul bătucit, apoi,Din alt mare bulgăroi.Iar mai mic și îndesat,Frumos, capul am format,Pe el, așezată bine
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
Bogatul primi bobul și făcu semn vizitiului să meargă înainte. Porni cu povara pe umeri și săracul. Ajuns acasă, a răsturnat boabele din sac pentru a le trimite la moară. Dar mare a fost mirarea tuturor când văzură strălucind în grămada răsturnată, un grăunte de aur. Acum se făcu lumină în mintea omului și pricepu că darul lui - bobul de grâu - îi fusese întors înmiit, prin trimisul lui Dumnezeu. - O! De-aș fi fost mai darnic, cât de multe boabe de
BINECUVÂNTAREA DĂRNICIEI ȘI PAGUBA ZGÂRCENIEI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376089_a_377418]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > LILIACUL Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului LILIACUL Îmbrăcat în violet, Cu buchet lângă buchet, Liliacu-i fericit ! Știți de ce ? A înflorit ! Floricelele, grămadă, Se îngrămădesc să vadă Cine vine și se miră, Cine stă și le admiră. Iar parfumul dus de-o pală Cheamă gâzele năvală La polen și la nectar Fără bani, fără cântar. Liliacu-i fericit ! Știți de ce ? A înflorit ! Bucuros le
LILIACUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376119_a_377448]
-
CRĂCIUN Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului MOȘ CRĂCIUN În inimă și suflet e-atâta bucurie, Acum când norii cern în roiuri fluturi albi Și când copiii ies pe uliță grămadă, Pe Moș Crăciun, în sanie, să-l vadă Cum e plimbat de cerbii-nrămurați și slabi. Îi sar în față și-l opresc urându-i: - Moș Crăciun, Bine-ai venit! Am fost cuminți tot anul; știi Din scrisorile trimise de părinți
MOȘ CRĂCIUN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376670_a_377999]
-
un pahar cu mine? - Nu pot să beau, că vreau să ajung acasă. - Ce să faci acasă? - Cum ce să fac acasă? - Da, ce faci tu acasă? - Ce întrebări sunt astea Ștefan? Ca tot omul la casa lui. Sunt o grămadă de probleme de rezolvat. - Aici nu-i casă? - Aici? Este o cameră ceva mai confortabilă de hotel, nu este casa mea pe care mi-o doresc. - Da, aici ai și tu dreptate, mai spuse Ștefan amețit bine de băutură. Deci
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
mai bune. - Mâine până în prânz sper să ajung la hotel, spuse Ștefan nostalgic. Deja mi s-a făcut dor de tine, mai spuse el glumeț. - Mulțumesc, te aștept cu plăcere. Să pregătesc ceva special? Vino mai repede că avem o grămadă de treabă, îi mai zise Gina bine dispusă, auzindu-l că-i este dor de ea. Se liniști când află că nu este nimic deosebit. - “Chiar, ce-mi veni să-i spun că-mi este dor de ea?” se întrebă
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
scurtă din cap. Simțea încordarea mamei, așa că se lipi mai bine de piciorul ei, tăcută. Îi plăcea să meargă cu autobuzul. Îi plăceau și oamenii. Cel mai mult, însă, îi plăceau jucăriile. În pragul sărbătorilor de iarnă putea vedea o grămadă de jucării. Păcat că nu putea duce niciuna acasă. S-ar fi jucat cu frățiorul ei toată ziua și toată noaptea, nici măcar n-ar fi avut nevoie de somn! - Coboară! Ascultă, ridicând ochii nedumerită. Mai aveau o bună bucată de
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
vor începe ploile în zonele de deal și de munte. Septembrie era luna aprovizionărilor mai ales în cămările și borcanele gospodinelor. Era luna când se pregăteau conservele de legume, când tarabele din piețe erau pline cu zarzavaturi frumos aranjate în grămezi multicolore. La sărbătoarea toamnei de Ziua recoltei organizată în piața mare a orașului, țărani din întreg județul și din localitățile limitrofe ale județului Vrancea au adus cu ei rodul bogăției, transformat în multitudinea de legume ce umpleau rafturile amenajate pe
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
Când am spus asta? - Mă gândeam că trebuie să o faci într-o zi. - Până atunci am de gând să urmez un curs intensiv de bucătar. Mai există și internetul de unde poți lua rețete și modul de preparare, sunt o grămadă de cărți de bucate, nimeni nu s-a născut bucătar. Pot învăța între timp ce și cum se gătește. - Aici ai dreptate. Dar eu vreau să mă însor cu tine. Ce-mi gătești pentru prânz de exemplu? - O cină romantică
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
al creierului să țină minte să nu mai comunice niciodată rudelor zilele în care era liber și să le atragă atenția că crescuse demult, iar apelativul „Micuțul” nu i se mai potrivea. Magazinele nu erau punctul lui forte. Pierdu o grămadă de timp până reuși să se hotărască dacă să ia piper măcinat sau boabe, sare de masă sau de mare, fină sau grunjoasă, iodată sau nu, boia dulce sau iute, mai roșie sau mai galbenă, ulei de floarea soarelui, de
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
Vigilenți precum haiducii urmăriți de poteră, ne furișam și noi prin ea cu ochii larg deschiși, dornici de a zări primii licărul alb prin poienile care abia se distingeau, ca niște pete de lumină printre fagi. Eram atenți la fiecare grămadă de frunze uscate, ocolind-o în cercuri largi. Ne era frică să nu ascundă capcana vreunei prăpăstii pe care ne-am fi putut prăvăli la vale, pe râpa tăieturii abrupte de dinsus de Cibin. Știam prea bine că nu se
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
cadourile sub pom, noi, copilele, trebuia să recităm câte-o poezie. Rușinoase cum eram, nu știam cum să ne ascundem de el mai bine, dar tot noi străluceam ca vestita rază după ce scăpam cu bine, primind aplauze, laude și pupături grămadă. Mai apoi ne îndopam din mers cu dulciuri, hârjonindu-ne printre picioarele adulților, fugind și chiuind prin casă sau ascunzându-ne pe sub mese, la adăpostul faldurilor bogate, cu ornamente de Sărbători. Cândva, prin anii șaizeci, verișoara mea s-a făcut
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
și alte variante pentru a-și păstra anonimatul, eventual un făcător de bine (se umpluse scena politică de astfel de benevole oferte și generozități/ intenții la/de sacrificiu etc). După ce iscălise în acest fel denunțul, eliberat de angoasa culpei la grămadă , care apreta (și încă o putea/poate face !) cu sârg cămeșile și gulerele pătate de complicități anterevoluționare, aștepta nerăbdător recunoașterea delațiunii ca pe un merit care nu s-ar fi putut stinge așa dintr-o dată, că vor fi dați în
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]