4,781 matches
-
a țării de adopție. Grupați astfel, am putea petrece împreună momente frumoase și interesante, am putea face schimburi de idei și informații. Aici s-ar putea încrucișa săbiile ideilor scânteind de inteligență și de vervă, ori de frumusețea calmă a graiului în dulcea vorbă românească. Aici am putea să ne cunoaștem semenii care s-au afirmat, facem lansări de cărți, întâlniri cu cititorii, cu oameni remarcabili, cu vizitatori veniți din țară, dar câte și mai câte altele n-ar putea să
PROIECTE CULTURALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372692_a_374021]
-
lumii înconjurătoare cu ajutorul acestui minunat aparat viu de fotografiat! Ascult mai departe cu interes, cuvintele lui... - Și cum vă spuneam, intră soția mea în baie, se duce iar în dormitor și iar în bucătărie. Aici rămâne pentru câteva secunde fără grai, în fața unei namile de bărbat. Nenorocitul își dezlega, tocmai atunci, o funie cu care era încins peste mijloc. Funia venea de undeva de pe acoperișul blocului, deasupra apartamentului nostru. Nici nu știu ce-ar fi putut fura de la noi, că n-
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
început sceneta noastră, în sală nu prea era liniște. Toți eram îmbrăcați în costume specifice țărănești; cioareci, laibăre și cojoace, și domnii din piesă în costume domnești. La intrarea în scenă a lui Pantelimon, după primele cuvinte rostite în dulcele grai moldovenesc, s-a făcut liniște în sală, toți au început să asculte replicile răzeșului Pantelimon cu mare atenție, și liniștea a ținut chiar puțin după terminarea scenetei, când sala a răbufnit în aplauze, iar voci din sală strigau; Bravo moș
RĂZEŞUL PANTELIMON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373110_a_374439]
-
culese din propriile-i amintiri ori ascultate de la diverse persoane care au fost implicate direct în acțiune ori au avut doar calitatea de martori. Se pare că a fost puternic inspirată din unele scrieri ale poetei Magda Isanoș, care, în graiul poeziei, sublinia că tot zbuciumul din viața noastră nu este o călătorie a iubirii, atâta vreme cât nu privim spre cer și că existența noastră este redusă, ca perspectivă, doar le sentimentul că suntem muritori. De altfel, la prima povestire - Profund omagiu
ÎN TON CU NEA MĂRIN DE LA BĂILEŞTI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373094_a_374423]
-
Domnului Profesor Vladimir Iliescu afost prezentată și de Acad. Răzvan Theodorescu, care i-a făcut un portret sintetic și pertinent: „remarcabil istoric și lingvist, sprinten la minte, cu replica mereu pregătită, neobosit călător, vorbitor al unui număr foarte mare de graiuri, personalitate inconfundabilă și inconturnabilă, clasicist recunoscut, a creat o operă științifică vastă care însumează peste 90 de studii, cunoscător al unui număr foarte mare de graiuri, asimiliat în lumea academică germană nu își uită rădăcinile, credincios la senectute idealurilor științifice
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
minte, cu replica mereu pregătită, neobosit călător, vorbitor al unui număr foarte mare de graiuri, personalitate inconfundabilă și inconturnabilă, clasicist recunoscut, a creat o operă științifică vastă care însumează peste 90 de studii, cunoscător al unui număr foarte mare de graiuri, asimiliat în lumea academică germană nu își uită rădăcinile, credincios la senectute idealurilor științifice din tinerețe, clasicist recunoscut, savant, patriot european în sensul cel mai profund al cuvântului, exemplu eclatant în sensul unirii patriotismului cu europenismul.” De asemenea, Acad. Răzvan
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
culoarea cerului e-azurul a rugăciunii umilința a ochiului zarea a humii-așteptarea tihna, plecarea ... zbuciumul mării-i furtuna corăbiei pe hulă catargul înaintând spre senin a casei natale pragul dorul întoarcerii, lin ... lacrima Domnului e omul păcatul, pământul, stelele, a graiului cuvântul a suferinței uitarea tăcerea, îndurarea ... rostul credinței e Cerul împărăția, calea, misterul firea și pacea întru Domnul uneori ruga, teroarea de a întârzia plecarea ... păcatul trebuie să fie ... Citește mai mult meditațierana păsării e zborula omului dorula pietrei stâncaa
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
lucrurilor aerul, misterul universului nemărginireaa stelelor depărtarea,veșnicia, sclipirea ...culoarea cerului e-azurula rugăciunii umilințaa ochiului zareaa humii-așteptareatihna, plecarea ...zbuciumul mării-i furtunacorăbiei pe hulă catargul înaintând spre senina casei natale praguldorul întoarcerii, lin ...lacrima Domnului e omulpăcatul, pământul, stelele,a graiului cuvântula suferinței uitareatăcerea, îndurarea ...rostul credinței e Cerulîmpărăția, calea, misterulfirea și pacea întru Domnuluneori ruga, teroareade a întârzia plecarea ...păcatul trebuie să fie... III. ÎNTÂMPLARE..., de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 822 din 01 aprilie 2013. Întâmplare Ținea
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
mai sus amintit, semant de Toma G. Rocneanu, conține relatări de la ședințele Ligii, precum și câteva portrete reușite ale membrilor săi. Mă gândesc, în primul rând, la Al. Florin Țene - președintele Ligii, Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Vasile Morar, cunoscutul ziarist de la „Graiul Maramureșului” Ioan P. Pop și nu mai puțin cunoscutul său confrate Dragomir Ignat, a cărui semnătură am găsit-o ani de zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan, Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și
DIN ALE CRONICILOR TAINE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373228_a_374557]
-
din Episcopie și, în special, a preoților. Este o carte de care aveam nevoie stringentă în această perioadă când Creștinismul, în general, trece prin momente de secularizare, fenomen de care nu este scutită nici Ortodoxia. (Cf. Andrei Fărcaș - http://www.graiul.ro/2016/ 01/22/o-lucrare-exhaustiva-despre-ortodoxia-maramureseana/ - 22.01.2016/09.03.2016). * Cea de-a două lucrare a ieșit de sub tipar, tot la sfârșitul anului trecut, și este vorba de monografia mănăstirilor și schiturilor din Eparhia Maramureșului și Sătmarului, o carte-album
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
este plin cu butoni. În școlile de mâine nu se va învăța nimic altceva decât butoniada. • Frumusețea de azi depinde de bisturiu. • Ne plac animalele cît mai sălbatice. Nu O fi chestiune de gust sau de înrudire genetică. • Florile au graiul lor... înflorit. • Pe măsură ce avansăm, sentimentele au unde tot mai scurte. • Dacă oamenii ar fi slobozi la gură, ar fi în lume mare tevatură. • Aproape orb, rătăcesc printre cuvinte, căutând poteca luminilor sfinnte. • Trăim cu visul cu nu vom muri niciodată
GÂNDURI REBELE (9) – AFORISME (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372110_a_373439]
-
Tiparnița, 2015 Comună Macea este ultima localitate rurală la granița cu Ungaria după Gară Curtici.De la Macea se poate ajunge, pe câmp roditor pe la Fâșie, cum o denumesc și azi sătenii mei ...fâșie ..care a făcut ..multe victime! Portul, jocul, graiul situat între dialectul ardelean și cel crișean l-a însoțit pa țăranul măcean la șezători, care la Macea se numeau-" A mere cu lucru" -Cu cosele, croșetat, nățuit ,cu desfăcut coceni, cu ales pasula, grâu, degustat de vin .. ori must
LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372245_a_373574]
-
în gară și priveam peronul așteptând să-mi întâmpin verișorul. Minutele, însă, treceau și el întârzia, probabil prins în traficul infernal de pe autostradă. Așteptarea mea, prelungită în pași lungi pe asfaltul străin de Spania, mi-a mângâiat însă urechile cu graiul de acasă. Mi-am dat seama că limba română, și numai ea, se despletea în nuanțe pline de armonie în auzul atât de însetat de vorbirea copilăriei mele. Eram departe de vatra unde m-au legănat basmele lui Ion Creangă
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
râde, poate, de îndrăzneala mea, sau mă vor primi în cascada lor de românisme, de gesturi și deprinderi născute la rădăcinile Carpaților? I-am ascultat mult timp, și inima îmi bătea cu mai multă tărie. Era ca o reîntrupare a graiului într-un loc rămas gol de multă vreme. Erau discuții banale, relatări ale unor lucruri de rutină, bucurii de reîntâlnire, așteptări de îndrăgostiți... N-aveau importanță, pentru mine, banalitățile lor erau ca aurul - aurul reîntâlnirii cu patria... Fusesem prevenită să
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
în gară și priveam peronul așteptând să-mi întâmpin verișorul. Minutele, însă, treceau și el întârzia, probabil prins în traficul infernal de pe autostradă. Așteptarea mea, prelungită în pași lungi pe asfaltul străin de Spania, mi-a mângâiat însă urechile cu graiul de acasă. Mi-am dat seama că limba română, și numai ea, se despletea în nuanțe pline de armonie în auzul atât de însetat de vorbirea copilăriei mele. Eram departe de vatra unde m-au legănat basmele lui Ion Creangă
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
râde, poate, de îndrăzneala mea, sau mă vor primi în cascada lor de românisme, de gesturi și deprinderi născute la rădăcinile Carpaților? I-am ascultat mult timp, și inima îmi bătea cu mai multă tărie. Era ca o reîntrupare a graiului într-un loc rămas gol de multă vreme. Erau discuții banale, relatări ale unor lucruri de rutină, bucurii de reîntâlnire, așteptări de îndrăgostiți... N-aveau importanță, pentru mine, banalitățile lor erau ca aurul - aurul reîntâlnirii cu patria... Fusesem prevenită să
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
înclinate le sunt stânjenire, nu aripa sufletului le bate obosită; urcușului, pe margine, câte-o oprire, surprind spectrul la culoarea potrivită. Pe unde trec ei, pământul devine rai, zboruri descind și-i nimbează nemurirea; câmpiile și munții încep să prindă grai, bucuria le înflorește-n timp devenirea. Și atunci când, singuri, urieșesc destine, iar flacăra cunoașterii le bântuie și-n os; din stăruintă și nesupuneri tot mai line oamenii îsi rotunjesc un vis frumos. Citește mai mult Oamenii se înțeleg din dăruiri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
înclinate le sunt stânjenire,nu aripa sufletului le bate obosită;urcușului, pe margine, câte-o oprire,surprind spectrul la culoarea potrivită.Pe unde trec ei, pământul devine rai,zboruri descind și-i nimbează nemurirea;câmpiile și munții încep să prindă grai,bucuria le înflorește-n timp devenirea.Și atunci când, singuri, urieșesc destine,iar flacăra cunoașterii le bântuie și-n os;din stăruintă și nesupuneri tot mai lineoamenii îsi rotunjesc un vis frumos.... XI. OMUL ACESTA CARE SUNT, de George Pena , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
priveliște platonian-ființială, nici dacă s-o fi referit cumva la aserțiunea benedetto-croceană potrivit căreia talentul / geniul poeților stă-n capacitatea lor de a surprinde / „fixă“, ori „de a arhitectură“ cosmicul („nu comicul“); «Scrise cu litere de aur în armânește, în graiul nostru străbun, Victor Enache scrie în amintirea a doua femei, prima muma (bunica) Nasta care l-a învățat să vorbească graiul și dada (mama), nemțoaica de vorbea, de cântă armânește că un înger.» (p. 3) / «Victor Enache scrie tu aduțeari
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
de a surprinde / „fixă“, ori „de a arhitectură“ cosmicul („nu comicul“); «Scrise cu litere de aur în armânește, în graiul nostru străbun, Victor Enache scrie în amintirea a doua femei, prima muma (bunica) Nasta care l-a învățat să vorbească graiul și dada (mama), nemțoaica de vorbea, de cântă armânește că un înger.» (p. 3) / «Victor Enache scrie tu aduțeari aminti a dauă mul’ieri: prota muma Nasta, câri lu anviță să azburască, si ali dadi, „neamța“, ți zbura și cînta
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
8). Revenind mai către miezul textelor lirice semnate de Victor Enache în volumul Dor (2013), evidențiem și cele „certificate“ prin prezentarea de pe coperta - „față a patra“ -, de către prof. univ. dr. Vasile Frățilă: «Înzestrat cu darul poeziei, Victor Enache scrie în graiul străbunilor săi, în aromana, dar și în română literară. Idiomul în care-și compune versurile, desi dispersat în toate statele din Balcani, dar și în România, este înțeles de toate comunitățile aromânești, cu toate ca aromanii învăța în școlile de stat din
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
mi-ai oprit zborul ? Cum să mai pot cânta Când cântul a amuțit? Cum să mai pot iubi Când tu nu m-ai iubit ? Cum să mai pot zâmbi Așa cum tu-mi spuneai, Când totul este trist, Pasărea-i fără grai? Cum să mai pot zbura Când aripile-s frânte ? Nici bunul Dumnezeu Parcă nu mai aude. Cum să mai pot fi eu Când tu plecat ai fost ? Acum e viața mea pustie, ... Citește mai mult Cum să mai pot trăiCând
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
visaCând tu mi-ai oprit zborul ? Cum să mai pot cântaCând cântul a amuțit?Cum să mai pot iubiCând tu nu m-ai iubit ? Cum să mai pot zâmbiAșa cum tu-mi spuneai,Când totul este trist,Pasărea-i fără grai? Cum să mai pot zburaCând aripile-s frânte ? Nici bunul DumnezeuParcă nu mai aude.Cum să mai pot fi euCând tu plecat ai fost ? Acum e viața mea pustie,... XXX. POETULUI ADRIAN PĂUNESCU, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
poporului român” . Marele cărturar a relevat, de asemenea, în numeroase rânduri, valoarea de document istoric a limbii române, importanța sa, rolul de liant pentru coeziunea și unitatea neamului românesc. Cu legitim temei, el ținea să amintească între altele, că în graiul românesc primii noștri cărturari au demonstrat romanitatea și drepturile poporului român pe acest pământ, precum și faptul că „în limba țării s-a strigat asupritorilor despre originea lor nobilă ca popor de descendență romană”, ca și „despre dreptul la existență alături de
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
România Mare la fostele hotare” - Alexandrina Vlas din Basarabia Data: 12 iulie 2015 Romeo Tarhon În poezia contemporană românească de dincolo și dincoace de Prut, am descoperit două repere pentru generația liceenilor și studenților, două modele care pun în slovă grai liric românesc, două tinere creatoare de poezie autentică prin care edifică un pod lingvistic și spiritual între cele două țări încă despărțite: Ana Maria Gîbu din Dorohoi și Alexandrina Vlas din Bălți, Basarabia. Despre prima domnișoară am avut inspirația și
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]