12,186 matches
-
pe farfurie niște ceapă coapta-n coaja proprie, odată cu porcul din cuptor, două ore, nu zece. Toate astea împreună se poartă foarte bine. Daca-ti place porcul, iti place pentru că-i gras, iar prin gătirea îndelungată, partile grase capătă și o dulceata pe care n-o întâlnești altfel. Legumele, pe de altă parte, gâtițe încet în unt își schimbă textura, gustul lor evoluează trecând printr-o gamă de arome din care păstrează suficient de mult încât să
Porc, morcovi și niște varză de Chef Adrian Hadean [Corola-blog/BlogPost/100252_a_101544]
-
ingrediente de origine animală) în care alimentele de bază sunt: Legumele, într-o varietate cât mai largă Germenii și vlăstarii, surse majore de proteine complexe, ușor de asimilat și digerat Semințele si nucile, de asemenea surse de proteine și acizi grași esențiali Fructele în stare naturală sau uscate ✦ Superalimentele, cum ar fi algele marine, care reprezintă sursa cea mai complexă de minerale din lume, până la cacao raw și diverse prafuri vegetale bogate în nutrienți complecși. Cu toate aceste ingrediente se pot
O nouă carte de Ligia Pop pe 16 noiembrie la Raw Generation Expo [Corola-blog/BlogPost/100387_a_101679]
-
în casă pentru că nu mă lasă părinții. Am încercat să le dau lapte și i-am lăsat acolo într-o cutie”. Voluntarii noștri i-au găsit uzi și înghețați. Puii au fost resuscitați și hrăniți cu biberonul. Acum toți sunt grași, frumoși și sănătoși. Iar doi dintre ei încă își caută familii iubitoare care să îi adopte. Mai multe povești ale animalelor aflate în îngrijirea noastră găsiți pe pagina de facebook Animals Need Us.
Adopția animalelor, un act de responsabilitate [Corola-blog/BlogPost/100562_a_101854]
-
casă. Soacră-mea e de părere că nu am nevoie decât de un bilet de avion. Soacră-mea mănâncă tot încântată, stau totuși cu ochii pe ea să nu i se facă rău. Toată Europa se plânge că românii mănâncă „gras”. UK, noua casă Când ajung, în sfârșit, la ceea ce urma să fie noua mea reședință rămân cu gura căscată. Soacră-mea „trona” peste un castel de cărămidă cu două etaje, intrare ca de parc orășenesc, grădina din spate cu cireși
M-am măritat cu un britanic, iar soacră-mea a venit la nunta din România cu o declarație de război: „Cu mâncarea pe care ai servit-o tu salvam de la foame un sat din Africa” () [Corola-blog/BlogPost/337690_a_339019]
-
Ați fi căpătat ceva aur pentru această informație. -Pilat nu e dispus să dea nimic, deci pentru ce am face asta?! Pentru Baraba însă, avem siguranța că procuratorul ne va da o sumă consistentă. -Și Caiafa însă vă va răsplăti gras! replică Hasim. -Nu-i nimic! Vom lua și de la acesta dacă vom putea. Procuratorul ne-a promis deja o sumă frumoasă și sperăm că se va ține de cuvânt. Îl vrem pe Baraba, negustorule, căci avem motive să credem că acesta
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-11) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343730_a_345059]
-
pe spatele lor. I-a invitat la nunta analfabetei-europarlamentar. Cum să lipsești? Altă golănie a scumpului nostru președinte! Dacă ar fi fost fiica cea mare, nu scoteam o vorbă. Ar fi fost un eveniment cu adevărat privat. Eba are foncție grasă, obținută la ordin, prin trafic de influență și mânuire de voturi, deci este o persoană publică, plătită din bani europeni. Cum sunt cetățean european, nu-mi convine deloc să fiu reprezintat un europarlamentar cu educație precară, cu față tâmpă, făcut
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
nu o putea rata. Conturile Ebei au crescut ca în povești. În câteva ore, cât la alți români în zeci de vieți ! Banii nu au miros. Băieții deștepți și-au mai onorat odată licitațiile câștigate cu multă trudă. Sau posturile grase, în care au fost instalați pe criteriile de partid știute. Marele socru mic își râde în barbă. I-au ieșit socotelile. Cu lacrima de rigoare în colțul stâng al ochiului de dreapta ! Cu largul accept al Licuriciului și cu aviz
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
praf? DA NU 04. Ai semnat cu mâna ta privatizarea României, în calitate de nogociator șef ? DA NU 05. L-ai lins pe Stolojan și, cu lacrima mimată, l-ai trecut pe linie moartă? DA NU 06. I-ai asigurat un post gras lângă EBA? Poate îndrăznești să spui că a ales-o poporul! DA NU 07. Numărul ăsta de mașină, EBA, e fiica ta semialfabetizată?!? Așa tată, așa fată! DA NU 08. Fratele, big Mircea, e la fumigene cu alde Bercea Mondialu
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
Alți băieți deștepți. Gata! MARȘ AFARĂ, JAVRĂ ORDINARĂ! Foarte bună propunerea de a face liste cu javrele fripturiste, traseiste, mercenare de toate etniile și din toate partidele. Să nu mai îndrăznească să mai candideze sau să fie numite în posturi grase. Inclusiv lichelele care au făcut apel la lichele. Toate bune pentru România! Doamne ajută! Să ne dea mintea cea de pe urmă. Nevroticul Sergiu GĂBUREAC C.I. RT 781640, din mahalaua Pantelimonului (Șos. Iancului, 37, ap. 52; tel. 0731 936.615, gsm as
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
27”. “Aaaaaaa ... se laudă tinerica ... eu am 40 de kg.” Mă abțin să nu mă frec la ochi. Eu am...cât un braț de ...de-alde astea! Mă uit pe lungimea coridorului. Ca umbrele trec oameni...slabi...foarte slabi...ori grași și gâfâiți... Soarele Toamnei le mângâie speranțele. Nu mă doare nimic...Și analizele îmi dau...maxim 10 ani de viața. Îmi vine să râd...ce aiurea! Mă uit la mărul din mâna mea... „pe dinafară e ca mărul roșu... ” Pe
ÎNCĂ O TOAMNĂ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343818_a_345147]
-
se gândi: „Ici stă Florica!, bună bucățică” - așa o considera Grasu -, când a auzit râsul. Cum să nu-l recunoască? (Avea nevoie însă de certitudine.) Șipcile erau solide și bine îmbinate, abia fusese construit gardul. Dacă ar fi avut constituția Grasului - ăsta făcea sală, nu glumă! -, din două mișcări, era sus, dar așa... s-a cam chinuit, dar tot a reușit. Se prinsese bine în mâini, își curbă spatele, se opinti și apucă să treacă piciorul peste gard. Aruncă o privire
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]
-
Termenul de țigan însemna în trecut sclav, rob. Deși sclavia s-a desființat demult, spectrul ei negru stăruie să planeze asupra romilor, re-transformându-i în țigani (sclavi) culturali ai românilor. Au ajuns o mână de români, francezi și alții să profite gras de pe urma limbii noastre. Aceștia, sub pretextul strădaniei educării romilor în propria limbă, au creat un alfabet al limbii romani fără să-i întrebe pe romi. Aceștia sunt profesori autointitulați profesori de romani, după modelul unui august ianuarie. Mai rău decât
NOUA SCLAVIE CULTURALA A ROMILOR LA PROFESORII ROMÂNI DE LA CATEDRA DE ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343910_a_345239]
-
eu mă bucur și vă las cu Gaby Firea. Sunt sigur ca gagica va crește în voi mândria de a fi urmașii lui Mihai. Știți, Mihai, tatuatul de la colț care vinde fetițe și te întreabă cât dai. 38. Să fii gras de îți atârnă șunci și se deformează pe ele tatuajele vechi și să urli că te sărăcesc politicienii, e mai obscen decât să insisți că puștiul tău să devină gay doar pentru că e ochelarist și slabanong. Deși, el, săracu'... e
TEZELE LUI ALEX AMARFEI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342952_a_344281]
-
ei intervin în identitatea acelei țări sau acelui popor. Acestora nu li se poate opune un regim politic, o armată. Țara mea nu este apărată de ei. Țara mea a fost lăsată de izbeliște și cumpărată pe baza unor comisioane grase de către diverse „entități democratice”, cum a fi FMI sau CEC (Curtea Europeană de Conturi) sau ONU. Țara mea nu mai există. Desigur, mă pot mișca în acest teritoriu, mă duc la munte sau la mare, dar țara aceasta simt că
DIN ROMÂNIA (1) de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343454_a_344783]
-
el. Arhiereul simți că îi fuge pământul de sub picioare. Se așeză înapoi pe jilțul de unde se ridicase de curând și își sprjini fruntea cu mâna, oftând. Perșii așteptau poruncă. -Găsiți-l pe tâlhar! Viu sau mort, căci vă așteaptă o recompensă grasă! -A fost ajutat de cineva luminate! spuse cu viclenie în glas Maydan. -Nu putea să dispară așa dintr-o dată, fără nici o urmă mărite! întări și Matan cele spuse. -Bănuiți pe cineva perșilor? -Avem un suspect mărite! Înainte de a fugi, Baraba
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
pierdute prin transformarea Frontului Salvării Naționale în partid politic sub conducerea succesorul lui Ceaușescu, cunoscutul fondator și președinte de onoare al PSD, Ivan Ilici Iliescu. Mai ieri Europa ne-a tras de ureche pentru „închiderea” dosarelor mineriadelor, după sancțiuni pecuniare grase plătite de țară unor îndreptățiți tot la hotărârea ei. Oare de ce se amestecă „Evropa” în minciunile noastre? Sunt ale „NOASTRE” și ținem la ele! Președinți mai va ca hulitul Băsescu, parlamente și guverne menite să aplice dezideratele din 21 Noiembrie
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
cu tov. inspector teritorial. Intrăm. O încăpere mare, cu ferestrele spre răsărit, cu un birou masiv la care tronează tovarășa Agurida Huidum. Ce nume! Huidum! Nu-i de mirare. Tovarășa chiar este o huidumă: înaltă cât un stâlp de telegraf, grasă cât un butoi, necioplită cât un butuc pregătit pentru sculptură. O voce aspră ca piatra ponce pe care o folosesc pentru călcâie. Nu ne placem din prima secundă. Cred că, văzându-mă așa de mică, de modestă, chiar sărăcăcioasă, nemachiată
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
am propus să verific dacă pot urca sau nu. Ați fost foarte generos cu meniul. Chiar vânat nu am mai mâncat de mult timp. La țară unde am trăit în ultimul timp, te mulțumeai cu o friptură sau o supă grasă dintr-o pasăre de curte, indiferent că este găină sau rață. O singură dată am mâncat iepure cu măsline, foarte bine pregătit de fiul gazdei care este șeful unui restaurant pe litoral. - Văd că doamnelor nu le-au plăcut vinurile
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
vinzi! Învață să te vinzi și pe sine ca să fii bine în lumea noastră nefastă celor ce nu știu să vândă destine!’’ Orașul acesta, ca o caracatiță neagră, un Triunghi al Bermudelor, înghite suflete, ucide idealuri... și numai viermii cei grași, conștienți de trupurile lor rânjesc într-un triumfător dispreț celor ce, încă, se încred în oameni. ’’E o chestiune de timp! E o chestiune de timp până vei înțelege, micule nimeni, că ești doar un nimeni un nimic prea mic
O LUME MINUNATĂ de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343153_a_344482]
-
de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare, ca să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița, au traversat Dunărea, până au ajuns în Dobrogea. Aici era pământ mult, gras, dar nu avea cine să-l muncească. Toate satele erau pline cu tătari, dar cum acestora nu le plăcea să lucreze pământul, nu erau interesați de agricultură. Stăteau cât este ziulica de lungă cu picioarele răsucite sub fund, în fața caselor
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
lista de deputați nu lipseau niciodată. Îmi amintesc de o situație hazlie de care a râs mulți ani de zile, întreaga suflare a comunei. Una dintre omniprezentele deputate ale comunei și femeie de serviciu la primărie, avea un soț foarte gras, ce depășea cu mult vreo sută treizeci de kilograme în greutate, de aceea i se zicea și “Gavaz”. Aveau un closet, undeva în curte, aproape de strada principală, făcut din bețe de floarea soarelui, dar nu știu din ce era făcută
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
în greutate, de aceea i se zicea și “Gavaz”. Aveau un closet, undeva în curte, aproape de strada principală, făcut din bețe de floarea soarelui, dar nu știu din ce era făcută podeaua, că într-o zi cât era el de gras, s-a rupt podina closetului cu el și a căzut direct în mizeria din groapă. De acolo, din mizerie, se ștergea pe degete și fluiera la deputată, în realitate, așa cum am specificat - femeie de serviciu la primărie - (nu le amintesc
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
stătea lângă noi și ori de câte ori trecea calul cu șareta pe la poarta noastră, mama izbucnea în plâns și îl blestema pe primar. Cezar, mai tânăr cu un an decât Mircea, a ajuns calul președintelui de G.A.C. Erau doi cai tineri, grași și frumoși, mândria părinților mei. De aceste animale mă legau multe amintiri și pățanii din timpul copilăriei. Încă îmi amintesc vara, când deja eram mai mare, aveam vreo 12-14 ani și mă duceam la secerat cu fratele cel mic al
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]