2,864 matches
-
este preot, însă modul în care se comportase cu noi era exact așa ca al unui preot. Mă rog, după acea a intrat în lumea asta a preoțimii, și a fost și vicar general un timp la Cluj, la Episcopia Greco-Catolică din Cluj. Deci și ăsta era un om deosebit, un om cu un orizont extraordinar. Și odată cu el m-am eliberat. Am auzit că acuma e bolnav, că-l dor picioarele. Anul trecut am fost la Cluj și-am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
trezit mintea, mi-a oțelit puțin sufletul, și m-a pus pe un drum bun. Nu știu ce s-ar fi întâmplat dacă nu se întâmpla lucrul acesta... Nu am regrete. Dar resentimente aveți? Nu, nu. Eu sunt și cantor la biserica greco-catolică. Eu de mic, de la vârsta de 12 ani am fost trimis la seminarul greco-catolic la Oradea... și nu urăsc pe nimeni, și nu doresc rău nimănui. Mă revoltă nedreptatea, furturile care se întâmplă în țara asta, și mă revolta neînțelegerile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bun. Nu știu ce s-ar fi întâmplat dacă nu se întâmpla lucrul acesta... Nu am regrete. Dar resentimente aveți? Nu, nu. Eu sunt și cantor la biserica greco-catolică. Eu de mic, de la vârsta de 12 ani am fost trimis la seminarul greco-catolic la Oradea... și nu urăsc pe nimeni, și nu doresc rău nimănui. Mă revoltă nedreptatea, furturile care se întâmplă în țara asta, și mă revolta neînțelegerile care sunt între oameni, în general, și mai ales între politicieni, pentru că din cauza lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Sibiu. Și-a’ dat rezultatul: a câștigat Partidul Comunist, Blocul nu știu ce, democrat... cum se numea atuncea, cu 90%. Deci așa s-au făcut alegerile. Și au început tot felul de represiuni împotriva populației românești. Au început și persecuțiile împotriva Bisericii Greco-Catolice. Mi-aduc aminte că în comuna noastră, în Racovița, au fost greco-catolici, și a venit Preasfinția Sa Ioan Suciu, mitropolitul de la Blaj, a venit la liceu și ne-a ținut o conferință în sala de mese. După aia a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mult Sandu Munteanu și Râmboiu. Sandu era din Alecuș... aproape de Blaj, în județul Târnava Mică, cum era înainte. Am fost și la Peninsulă împreună. A fost unul din colegii de detenție pentru care eu aveam deosebită considerație. Era și el greco-catolic. Și ne-am înțeles noi că după ce scăpăm o să ne preoțim, să ne sacrificăm, să fim celibatari chiar! Lui, de la Târgșor îi era teamă ca să nu cumva să ajungă la Pitești. Și într-o zi prin luna februarie așa ceva, îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
au pornit-o pe drumul ăsta, că apăruse U.A.E.R.-ul, U.T.C.-ul, că p-ormă, mai târziu, s-a făcut U.T.M și în liceu încă funcționau cadrele didactice vechi, între care erau și câțiva preoți greco-catolici, care aveau o pregătire profesională dublă: și preoți și profesori. Și era instalat un spirit religios foarte puternic și totodată patriotic, național. Și când au venit cu ideile ăstea comuniste, cu internaționalismu’ proletar, și văzând că întreaga conducere a orașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
englejii de fapt îs anglicani, dar printre ei sunt și mulți catolici care nu și-au părăsit religia, cu toate c-au fost mereu persecutați... Și ea era tare mare catolică. Și ea, fiind la ambasada americană, ducea scrisorile preoților greco-catolici și romano catolici, pentru că ei n-aveau voie să ia legătura cu Vaticanul... Și ea prin valiza diplomatică le ducea scrisorile... A fost descoperită ea și cu mai multe persoane care tot așa ajutau pe preoții fugari, și au făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și Ilie Rada, după ce fuseseră pregătiți în Franța, de Mircea Mușatescu și Mihai Opran. Cei trei transportu o scrisoare a unui preot român aflat la Vatican, pe care Gavrilă Pop a dus-o în Satul Mic, lângă Carei, unei călugărițe greco-catolice alungate din mănăstire, după interzicerea cultului greco-catolic. Pop a fost denunțat, arestat și torturat în anchetă, pentru a divulga numele celorlalți. A fost judecat între 9 și 12 octombrie 1953, împreună cu membri mai multor echipe parașutate. A fost condamnat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Franța, de Mircea Mușatescu și Mihai Opran. Cei trei transportu o scrisoare a unui preot român aflat la Vatican, pe care Gavrilă Pop a dus-o în Satul Mic, lângă Carei, unei călugărițe greco-catolice alungate din mănăstire, după interzicerea cultului greco-catolic. Pop a fost denunțat, arestat și torturat în anchetă, pentru a divulga numele celorlalți. A fost judecat între 9 și 12 octombrie 1953, împreună cu membri mai multor echipe parașutate. A fost condamnat la moarte și executat la 31 octombrie 1953
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Radu cel Mare. http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu Paisie. Elena Boilă (Nana), fiica lui Zaharia Boilă. S-a născut în 1924 la Cluj. Absolventă a Facultății de Litere din Cluj. A fost arestată pentru semnarea unui protest împotriva desființării bisericii greco-catolice și deportată la Viișoara, în Bărăgan. În 1956 a fost arestată din nou și condamnată pentru popularizarea cărții Apariția Maicii Domnului la Lasalette. A desfășurat o intensă activitate spirituală în cadrul bisericii greco-catolice din clandestinitate. Cicerone Ionitoiu, Victimele terorii comuniste. Dicționar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
arestată pentru semnarea unui protest împotriva desființării bisericii greco-catolice și deportată la Viișoara, în Bărăgan. În 1956 a fost arestată din nou și condamnată pentru popularizarea cărții Apariția Maicii Domnului la Lasalette. A desfășurat o intensă activitate spirituală în cadrul bisericii greco-catolice din clandestinitate. Cicerone Ionitoiu, Victimele terorii comuniste. Dicționar A-B, București, Mașina de scris, 2000, p. 223. Localitate în județul Satu Mare. Romulus Zăroni ministru al agriculturii în guvernul Petru Groza. Iacob Cimpoca, s-a născut în 1917 în Teregova. Luptător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Programul IV România și Europa în secolul XX). S-a remarcat atât în domeniul istoriei ecleziastice postbelice, cât și prin studiile dedicate culturii, sistemului educațional, ideologiei și propagandei în perioada comunistă. A publicat monografii consacrate Bisericii Ortodoxe Române și Bisericii Greco-Catolice. În 2006 s-a alăturat unui demers științific și moral-civic, ca membru și secretar științific al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, contribuind la redactarea Raportului final, în baza căruia a fost condamnat regimul comunist din România. Ultima carte publicată
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Sibiul (Hermannstadt), Brașovul (Kronstadt) sau Sighișoara (Schässburg), fondate de sași, păstrează Înfățișarea tipică a unor burguri germane. Divizările religioase aduceau un grad În plus de complexitate. Majoritatea românilor părăsiseră la 1700 Biserica ortodoxă pentru a deveni greco-catolici (Blajul, sediul Mitropoliei greco-catolice, era supranumit „Mica Romă“ a românilor). Germanii (sași, ai căror strămoși au emigrat Începând de pe la mijlocul secolului al XII lea În cea mai mare parte din regiunile nord-vestice ale Germaniei, unii dintre ei rude Îndepărtate ale saxonilor care au trecut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
avea 54,3% populație românească; al doilea element etnic era cel german, cu 23,8%; ungurii, mai puțini ca În Transilvania, reprezentau doar 10,4%, iar sârbii și croații, 4,3%. Și configurația religioasă era diferită de a Transilvaniei: puțini greco-catolici, reformați sau luterani; aproape toți românii — precum și sârbii — erau ortodocși (56,1% din populație), iar germanii și maghiarii romano-catolici (34,2%). La nord de Banat se află un ținut mai vag definit geografic și istoric, numit de români Crișana (de la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
urmată la scurt timp de aderarea la catolicism — În varianta numită „greco catolică“ (catolică de rit oriental) — a unei părți dintre români. Față de ortodocși, greco-catolicii au dispus de unele facilități de ordin cultural și religios. S-au Înființat școli românești greco-catolice, iar unii tineri și-au putut continua studiile la Viena și la Roma. De aici a izvorât „Școala ardeleană“, o mișcare culturală și națională urmărind scopul de a-i lumina pe români și de a obține pentru ei un statut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Să nu confundăm Însă contactele și influențele cu structurile. Cadrul de viață și atmosfera tradițional-ortodoxe, Încă de tip medieval, contrastau cu dinamismul transformator al Occidentului. În secolul al XVIII-lea se produce prima breșă importantă. Trecerea la catolicism — În varianta greco-catolică — a unei părți dintre românii transilvăneni a avut drept urmare redescoperirea latinității și afirmarea raporturilor simbolice cu Roma. Dar era aici mai mult un argument În susținerea unor revendicări de ordin național decât un proiect global de modernizare. În Principate, „fanarioții
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tot timpul pline de credincioși. Seminariile teologice și-au Înmulțit numărul aspiranților la preoție. Biserica ortodoxă a fost lăsată În pace, cu condiția de a nu ieși din perimetrul său. I s-a făcut chiar un dar prețios: desființarea Bisericii greco-catolice În 1948 și revenirea ei În sânul ortodoxiei. Până ca toată lumea să devină atee, Biserica ortodoxă națională era totuși mai bună decât o Biserică greco-catolică depinzând de papă, de Roma, de Occident! Gesturile de bunăvoință nu erau gratuite. Nu i
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu ieși din perimetrul său. I s-a făcut chiar un dar prețios: desființarea Bisericii greco-catolice În 1948 și revenirea ei În sânul ortodoxiei. Până ca toată lumea să devină atee, Biserica ortodoxă națională era totuși mai bună decât o Biserică greco-catolică depinzând de papă, de Roma, de Occident! Gesturile de bunăvoință nu erau gratuite. Nu i s-a cerut Bisericii să facă chiar propagandă ateistă, dar i s-a pretins să-și Îndemne fidelii la respect față de autoritate și față de noua
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
faptul că națiunea este un concept politic, nu religios. (Populația României este ortodoxă În proporție de 86,8%, În comparație cu 72,6% În 1930; În ciuda acestei poziții dominante și aparent greu de clătinat, clerul ortodox se arată neliniștit de renașterea comunității greco-catolice, căreia nu se grăbește să-i restituie bisericile devenite ortodoxe după 1948, ca și de relativul succes Înregistrat În anii din urmă de confesiunile neoprotestante.) Înainte de 1989, mulți români se prefăceau că sunt atei. Astăzi, aproape toți se declară credincioși
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și „schismaticii” Își găseau locul În Transilvania : „Ei s-au retras În această provincie, unde, după expresia lui Tacit, toate păcătoșeniile se adună ca Într-o cloacă. În Transilvania sunt catolici, calvini, luterani, anabaptiști, evrei, quakeri, arieni, toleranți, greci uniți [= greco-catolici], greci schismatici [= creștini ortodocși] etc.” <endnote id="(333, p. 562)"/>. Reacții similare aveau misionarii catolici și cu privire la situația din Moldova și Țara Românească. Prin 1677, de exemplu, Urbano Cerri, un trimis al papei Inocențiu al XI-lea, nota nemulțumit că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înăuntrul lui, precum cei din urmă. În acest caz, creștinii păcătoși sunt considerați mai periculoși pentru stabilitatea morală și spirituală a comunității autohtone decât evreii și ceilalți necreștini. Maramureșul este o zonă În care o bună parte dintre locuitori sunt greco-catolici, care nu au o viziune bipartită asupra „lumii de dincolo”, ca ortodocșii, ci tripartită : Raiul, Iadul și Purgatoriul. Unii maramureșeni cred că, după moarte, evreii ar avea parte de Purgatoriu. Evreii sunt respectați aici și chiar admirați pentru fervoarea lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
superioară culturii ucrainene. În caz de forță majoră, ei văd unirea cu Rusia drept singura soluție. Cei din vest sunt puternic atrași de Europa, de valorile Uniunii Europene și vor să intre în NATO. Destui dintre ei sunt catolici și greco-catolici. Influența vechiului stat polono-lituanian nu a dispărut cu totul. Aceste deosebiri și multe altele au căpătat expresie politică la nivelul partidelor și al alianțelor dintre ele. Partidul Regiunilor al lui Ianukovici, care-i are ca aliați pe comuniști și alte
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
a introduce și populariza cultura eugenistă. Astfel, ei au contribuit la destabilizarea vieții politice românești, Încă șovăitoare, și la creșterea atracției față de tendințele antiliberale printre cei care aveau profesii de prestigiu, printre profesorii universitari și chiar printre preoții ortodocși și greco-catolici, care se considerau stâlpi ai stabilității și moralității. Mișcarea eugenistă a fost o forță importantă În cultura românească În timpul primei jumătăți a secolului XX. Ea a contribuit la definirea instituțiilor statului și a generat dezbateri publice privind relația dintre individ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
aceștia În urma pactului Ausgleich, s-a ridicat cel mai important promotor al noului discurs naționalist din România, bazat pe descoperirile științei: Iuliu Moldovan, care a Înființat și a condus mișcarea eugenistă din Transilvania până În 1948. Moldovan (1882-1966), fiul unui preot greco-catolic dintr-o localitate mică, s-a născut și și-a petrecut copilăria În satul Bogata, În regiunea Mureșului, din Transilvania. Particularitățile mediului În care și-a petrecut copilăria explică Într-o destul de mare măsură interesul său de mai târziu pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Biserica nu Încerca să mobilizeze ajutorul unei părți mai mari din populație În munca desfășurată În aceste spitale. În consecință, semnificația unor astfel de instituții rămânea marginală În viața comunității 108. În Transilvania, situația era oarecum diferită, pentru că atât Biserica Greco-Catolică, cât și cea Ortodoxă erau implicate Într-o anumită măsură În mișcarea naționalistă. Aceasta avea ca obiective nu doar păstrarea limbii și a tradițiilor culturale sau reprezentarea politică, ci și bunăstarea etnicilor români, inclusiv din punctul de vedere al sănătății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]