2,967 matches
-
în folosința Bisericii Ortodoxe Române. Lăcașul de cult a fost declarat monument istoric. Cu toate acestea, în anul 1976 biserica a fost părăsită, iar comunitatea ortodoxă și-a construit o altă biserică, mai încăpătoare, nu departe de vechea biserică. Comunitatea greco-catolică din sat (majoritară în perioada interbelică 1918-1944), reintrată în legalitate după 1989, a redobândit posesia lăcașului de cult în cursul anului 2005, după care l-a renovat. Deși localitatea se află în prezent în județul Cluj, parohia greco-catolică Săndulești, la
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Săndulești () [Corola-website/Science/306987_a_308316]
-
biserică. Comunitatea greco-catolică din sat (majoritară în perioada interbelică 1918-1944), reintrată în legalitate după 1989, a redobândit posesia lăcașului de cult în cursul anului 2005, după care l-a renovat. Deși localitatea se află în prezent în județul Cluj, parohia greco-catolică Săndulești, la fel ca întregul protopopiat român unit Turda (teritoriul fostului județ Turda), este subordonată canonic Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia. Mica biserică din Săndulești (nr. casă: 164), cu zidurile groase durate din piatră și cu toacă de lemn
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Săndulești () [Corola-website/Science/306987_a_308316]
-
cotidian prin înconjurarea bisericii cu toaca). Timpul când se bate „toaca”: „"pe la toaca"” înseamnă pe la ceasurile 15-16 după amiază (se bate când se apropie slujba de seară - vecernia). Toaca se utilizează în toate țările ortodoxe, inclusiv în lăcașurile de cult greco-catolic. Poate fi amplasată în clopotnița sau undeva sub streașina bisericii. Ea se bate, de obicei, la începutul diferitelor slujbe și mai ales la slujbele de noapte. Există însă destule variații de la o parohie la alta. Toaca nu înlocuiește clopotul, deci
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
Decembrie nr.28), după desființarea Comitatului Turda-Arieș în 1925, clădirea fiind utilizată de instanțele judecătorești din Turda. În partea din spate a fostei judecătorii (spre strada Dacia) a funcționat penitenciarul orașului. Construită în interiorul penitenciarului, capela (folosită în comun de Biserica Greco-Catolică și de Biserica Ortodoxă) răspundea necesităților spirituale ale deținuților. A funcționat până la desființarea județului Turda în anul 1950. Clădirea a fost dezafectată pe data de 20 august 2008, din cauza pericolului de surpare a tavanelor si pereților. Judecătoria s-a mutat
Judecătoria din Turda () [Corola-website/Science/307134_a_308463]
-
de limba română la Academia de Drept din Oradea, iar din 1862 până în 1867 a fost profesor de limba română la Universitatea din Budapesta. a fost unul dintre inițiatorii catedrei de limbă și literatură română de la universitatea maghiară, alături de episcopul greco-catolic Vasile Erdeli-Ardeleanu. În 1866 Alexandru Roman s-a numărat printre membrii fondatori ai "Societății Literare Române", care ulterior a devenit Academia Română. El s-a mai numărat printre organizatorii "Societății de Lectură a Junimei Române Studioase" (1851) și ai "Societății Petru
Alexandru Roman () [Corola-website/Science/307161_a_308490]
-
15 mai 1859, Năsăud - d. 28 ianuarie 1947, Năsăud) a fost un publicist român, membru de onoare al Academiei Române din anul 1943. S-a născut în Năsăud, fiu al preotului Grigore Moisil și bunic al istoricului Constantin Moisil.. De religie greco-catolică, a urmat școala primară și liceul (actualul Colegiu Național "George Coșbuc") în orașul său natal. S-a înscris apoi la Politehnica din Viena, unde a studiat chimia industrială și științele naturale, și unde a fost un membru activ al societății
Iuliu Moisil () [Corola-website/Science/307197_a_308526]
-
canonic, a fost trimis la Roma, de către mitropolitul Victor Mihali de Apșa, unde a rămas 3 săptămâni. Acolo a înaintat din partea Bisericii Române Unite cu Roma un memoriu de protest și a insistat pe lângă dicasteriile de la Vatican contra înființării episcopiei greco-catolice maghiare de Hajdúdorog. În luna ianuarie a anului 1918, după decesul mitropolitului Victor Mihali de Apșa, canonicul dr. Vasile Suciu a fost ales vicar general capitular. Deși avea importanta și de mare răspundere funcție de girant al Arhiepiscopiei Române Unite de
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
monumentului în scopul noii destinații, succedate de-a lungul deceniilor, au alterat arhitectura originală a majorității clădirilor. Aici au fost închise personalități ale vieții culturale și politice românești între care scriitorii Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ioan Slavici, Mircea Damian, episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, Corneliu Zelea Codreanu (interesant la acesta din urma amănuntul că, după cum el însuși mărturisea, numele organizației pe care a întemeiat-o - Legiunea Arhanghelului Mihail - i-a fost inspirată de icoana Sfântului Arhanghel aflată pe ușa din dreapta a iconostasului
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
lea, Patriarhul Alexandriei. În Sfântul Sinod face parte din "Comisia pentru Doctrină, Viață monahală și Misiune socială". De asemenea, este președintele Fundației culturale „Nicolae Steinhardt” înființată pe lângă Mănăstirea Rohia. . În anul 2014 a dispus înlocuirea iconostasului bisericii ctitorite de episcpul greco-catolic Grigore Maior la Sărăuad. Ulterior i-a fost reproșat modul în care au fost remodelate bisericile din Șomcuta Mare, Copalnic-Mănăștur și cea din Cimitirul Vesel de la Săpânța. Toate aceste biserici au aparținut Bisericii Greco-Catolice, până la interzicerea ei de către regimul comunist
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
înlocuirea iconostasului bisericii ctitorite de episcpul greco-catolic Grigore Maior la Sărăuad. Ulterior i-a fost reproșat modul în care au fost remodelate bisericile din Șomcuta Mare, Copalnic-Mănăștur și cea din Cimitirul Vesel de la Săpânța. Toate aceste biserici au aparținut Bisericii Greco-Catolice, până la interzicerea ei de către regimul comunist în anul 1948. În contextul alegerilor prezidențiale din 2014 a fost contactat de Mircea Govor, președintele filialei Satu Mare a PSD, pentru a sprijini candidatul acestei formațiuni. În data de 8 noiembrie 2014, în cadrul unei
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
2002), al municipiului Arad (2004) și al județului Hunedoara (2009). În anul 2007 a fost făcută publică informația privind colaborarea sa cu Securitatea, sub numele de "Radu Viorel". Arhiepiscopul Timotei Seviciu s-a opus restituirii prin bună înțelegere a bisericilor greco-catolice din județele Arad și Hunedoara. În unele localități din județul Arad credincioșii ortodocși au restituit bisericile greco-catolice în pofida poziției adoptate de Episcopia Aradului. Procesele privind bisericile "Adormirea Maicii Domnului" din Arad-Centru și "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din cartierul Șega
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
informația privind colaborarea sa cu Securitatea, sub numele de "Radu Viorel". Arhiepiscopul Timotei Seviciu s-a opus restituirii prin bună înțelegere a bisericilor greco-catolice din județele Arad și Hunedoara. În unele localități din județul Arad credincioșii ortodocși au restituit bisericile greco-catolice în pofida poziției adoptate de Episcopia Aradului. Procesele privind bisericile "Adormirea Maicii Domnului" din Arad-Centru și "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din cartierul Șega au fost tergiversate în instanțele de judecată. Cu toate acestea, în 17 decembrie 2009 Tribunalul Arad a
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
mai întâi ca notar comunal în mai multe sate din jurul Sibiului, printre care Bungardul și Racovița, stabilindu-se mai apoi în Ludoș. Frații săi mai mari, Victor Smigelschi, născut în 1858, respectiv Vasile Smigelschi, născut în 1864, au fost preoți greco-catolici. Victor Smigelschi a devenit ulterior profesor și canonic la Blaj. Ziarele maghiare ale timpului, „"Pesti Hirlap"” și „"Budapesti Hirlap"”, îl considerau în anul 1903 pe artist ca fiind maghiar. Alte surse au accentuat originea sa poloneză. Octavian Smigelschi a luat
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
, greco-catolică, dedicată Sfinților Arhangheli, a fost construită în 1721 de meșterul țățărman Ion Macarie. Biserica se distinge prin dimensiunile impresionante ale turnului ridicat peste intrare. Înălțimea turnului fiind de 54 m , iar inaltimea totală este aproximată la 72 m, ceea ce o
Biserica de lemn din Șurdești () [Corola-website/Science/308020_a_309349]
-
codul . În partea de sus a satului, într-un cimitir, există o mică biserică de lemn mai veche, adusă în anii 1930 dintr-un sat vecin. Biserica a fost ridicată în anul 1721 de meșterul constructor Ion Macarie pentru comunitatea greco-catolică din localitate. Pictura interioară a bisericii datează din 1783. Altarul a fost pictat de către zugravul Ștefan, naosul de către zugravul Stan, iar pronaosul probabil de către un ucenic al acestuia din urmă. Acoperișul are două rânduri de streșini care înconjoară biserica. Bârnele
Biserica de lemn din Șurdești () [Corola-website/Science/308020_a_309349]
-
de Buteasa (n. 18 mai 1820, Vășad, Bihor, Transilvania - d. 31 iulie 1892, Blaj, Comitatul Alba de Jos, Transilvania) a fost un preot, episcop și mitropolit greco-catolic român. Familia lui era de origine maramureșană, din Oncești (Văncești), trecută prin Buteasa (Țara Chioarului), de unde provine numele său nobiliar, "de Buteasa", și stabilită apoi la Vașăd, în Bihor. A făcut două clase elementare în satul natal, iar apoi la
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
fost trimis de Episcopia Română Unită de Oradea la Seminarul „Sfânta Barbara” din Viena, unde a absolvit 4 ani de teologie. Revenit de la Viena, a fost hirotonit preot celib, la 10 august 1845, odată cu consacrarea bisericii din Vășad, de către episcopul greco-catolic român Vasile Erdeli-Ardeleanu. A fost numit cancelar și protocolist al cancelariei episcopale. La 19 noiembrie 1845, a fost numit capelan la Macău (azi Makó, în sud-estul Ungariei), iar la 7 decembrie, din același an 1845, având o pregătire și calități
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
Alexi. Papa Pius al IX-lea, prin bula din 25 septembrie 1865, a confirmat alegerea, iar la 3 decembrie 1865, a fost consacrat episcop, prin punerea mâinilor episcopului Iosif Pop Silaghi (Sălăjanul), în calitate de împuternicit al mitropolitului Alexandru Șterca-Șuluțiu, în catedrala greco-catolică din Oradea. La 28 ianuarie 1866, a fost instalat la Gherla, unde a fost primit triumfal. A făcut vizitații canonice în părțile Năsăudului, Becleanului, Dejului și Gherlei. În cei doi ani de episcopat la Gherla, Ioan Vancea a înființat o
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
însoțit de secretarul mitropolitan dr. Victor Mihali de Apșa, pentru a participa la Conciliul (Sinodul) ecumenic Vatican I. A rămas la Roma până în 30 iunie 1870. Cu acest prilej mitropolitul Ioan Vancea a fost cel care a săvârșit prima liturghie greco-catolică în limba română în Catedrala Sfântul Petru, în fața corpului episcopal din lumea întreagă, la data de 28 ianuarie 1870. I-a avut diaconi pe canonicul Ioan Sabo și pe Victor Mihaly de Apșa. A fost elogiat de către înalții prelați participanți
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
A fost elogiat de către înalții prelați participanți pentru erudiția, precum și pentru perfecta cunoaștere a limbii latine. În cadrul conciliului a apărat autonomia, ritul și limba liturgică română. A obținut dezmembrarea parohiilor române unite de la Sighetu Marmației și Slatina de la episcopia ruteană greco-catolică a Muncaciului (în ucraineană Мукачeве, pronunțat [mukaceve]), și anexarea lor la episcopia română unită a Gherlei. În conciliu a luptat mult pentru autonomia Bisericii Române Unite și guvernarea ei în baza legislației canonice. A fost sprijinit în acest scop de
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
Мукачeве, pronunțat [mukaceve]), și anexarea lor la episcopia română unită a Gherlei. În conciliu a luptat mult pentru autonomia Bisericii Române Unite și guvernarea ei în baza legislației canonice. A fost sprijinit în acest scop de Iosif Pop Silaghi, episcop greco-catolic de Oradea, care a participat și el la Conciliul Vatican I. În scopul îndrumării eficiente a vieții spirituale, precum și în scopul progresului Bisericii, mitropolitul Ioan Vancea a folosit căile vizitațiilor canonice și sinoadelor arhidiecezane și provinciale. Astfel, în sinoadele provinciale
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
organizarea bisericească, viața clerului, educația tineretului, ordinul călugăresc basilitan (al Sf. Vasile cel Mare). Au fost subliniate adevărurile de credință comune cu cele ale Bisericii Catolice romane (de rit latin), însă s-a subliniat obligația păstrării neștirbite a rânduielilor Bisericii Greco-Catolice: ritualul, disciplina bisericească, calendarul. Toate acestea au fost aprobate de papa Leon al XIII-lea. În cadrul sinoadelor arhidiecezane, din anii 1869, 1882, 1889, s-a hotărât să fie fie sprijinită înmulțirea fundațiilor și susținuți preoții, văduvele, școlile confesionale, orfanii. S-
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
-i scape din mână libertatea conștiinței. Pentru Biserica Română Unită, limba română este o condiție „sine qua non” a existenței sale. Mitropolitului Ioan Vancea i s-au raliat, în această privință, și mitropolitul ortodox de la Sibiu, Miron Romanul, precum și episcopul greco-catolic de la Lugoj, Victor Mihali de Apșa și episcopul ortodox de la Arad, Ioan Mețianu. Mitropolitul Ioan Vancea a sprijinit gospodărirea și înfrumusețarea Blajului. Prin ajutorul dat de el, s-au realizat introducerea apei curente, canalizarea, trotoarele și alte lucrări de urbanism
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
(n. 24 iunie 1801, Pericei sau, conform altor surse, Mălădia, Ținutul Sălajului - d. 29 iunie 1863, Gherla) a fost un filolog român, episcop greco-catolic al Diecezei de Gherla între 1854-1863. s-a născut la Mălădia, tatăl său era morar, (iar după alte surse, la Pericei, în Ținutul Sălajului, tatăl său fiind păstor din Mălădia). Privind biografia acestuia, dascălul Daniil Graur a scris în 1932
Ioan Alexi () [Corola-website/Science/308173_a_309502]
-
fost numit episcop al Diecezei Gherlei, care fusese înființată de curând, prin bulla papală „Ad apostolicam Sedam”, din 26 noiembrie 1853. Această dieceză nou înființată cuprindea 540 de parohii în nord-vestul Transilvaniei, împreună cu alte 94 de parohii dezmembrate în eparhia greco-catolică ruteană a Muncaciului, azi în Ucraina Transcarpatică, împreună 634 parohii cu 410.000 suflete. Prin bula din 6 decembrie 1854, Papa Pius al IX-lea l-a confirmat episcop pe Ioan Alexi. La 28 octombrie 1858, Mitropolitul Alexandru Sterca-Șuluțiu l-
Ioan Alexi () [Corola-website/Science/308173_a_309502]