7,022 matches
-
clase. Discursul comunist părea veridic. Condițiile care au dus însă la declanșarea grevei din Valea Jiului, în august 1977, le-au demonstrat minerilor discrepanța dintre discurs și realitatea de facto a comunismului. Reacția lor a fost, de aceea, agresivă. După stingerea grevei și a repercusiunilor, Ceaușescu a ținut în mod special să pozeze în „miner de onoare al țării” sau în lider național, înconjurat de securiști travestiți în mineri vestimentați adecvat. șocul său fusese real, Ceaușescu fiind luat prin surprindere de faptul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate și mare parte dintre greviști, deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care ar fi fost aptă să-i reeduce și pe protestatarii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un regim special de supraveghere, fiind instaurată o stare de asediu din partea Securității, miliției și armatei locale, și nu numai. În loc de final La fel ca în Valea Jiului în 1977, și la Brașov, zece ani mai târziu, în noiembrie 1987, cauzele grevei și revoltei sunt economico-financiare și sociale, la început, dar, treptat, revolta primește o coloratură politică. Protestatarii înșiși se vor referi la mișcarea lor ca la o „revoluție”, „insurecție”, „demonstrație”, „grevă”, „manifestare populară”, „revoltă muncitorească”. La fel ca în 1977, și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la Brașov, zece ani mai târziu, în noiembrie 1987, cauzele grevei și revoltei sunt economico-financiare și sociale, la început, dar, treptat, revolta primește o coloratură politică. Protestatarii înșiși se vor referi la mișcarea lor ca la o „revoluție”, „insurecție”, „demonstrație”, „grevă”, „manifestare populară”, „revoltă muncitorească”. La fel ca în 1977, și în cazul revoltei de la Brașov, solidaritatea dintre protestatari este esențială. Unii dintre mărturisitorii și participanții activi la revoltă, anchetați și deportați ulterior, vor declara, după 1989, că nu sunt siguri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de-a dura în cer/ ca o minge din vale în vale./ / Am luat omul de ciuf, de mâner,/ Acum e călare pe soare...”. Dar adevăratul preludiu la prestația din următoarele două decenii este o Baladă din 16 februarie, închinată grevelor ceferiste din 1933 și lui Vasile Roaită, „mucenicul” „fâlfâind în loc de flamură” pe sirena uzinei. Îndată după aplicarea dictatului jdanovist asupra literaturii ca „armă” de agitație și propagandă, supusă „metodei de creație” a realismului socialist, P. s-a precipitat în primul
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
este proiectat în transistoric, dobândind valențe mitice. Această carte, poate cea mai interesantă ca varietate, are și o valoare de document, aici R. aplicând cu mare curaj tehnicile sale compoziționale pentru a camufla și scoate în afara timpului prezent mărturiile cu privire la greva minerilor din Valea Jiului din 1977 (Nenumăratele oglinzi ale memoriei. File dintr-un dosar posibil). Celor două culegeri li se adaugă Povestiri pe o temă dată (1987), un adevărat exercițiu de virtuozitate narativă. Fiecare din cele trei tomuri va furniza câte
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
un grobianism inocent, refugiat la berărie pentru a scăpa de teroarea consoartei. Inventivitatea jovială caracterizează majoritatea prozelor scurte, mai cu seamă pe cele care aduc în scenă animale cu tabieturi și comportamente omenești: caii de birjă hotărăsc să intre în grevă, sprijinindu-se pe autoritatea Societății pentru Protecția Animalelor (O tragicomedie în Piața Teatrului), un câine își istorisește pățaniile (Domnul Cuțu prizonier) etc. Nu s-au păstrat localizările și traducerile scriitorului (se pare, numeroase) din repertoriul teatral al momentului. Vocația teatrală
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
Facultatea de Filologie, secția limbi slave, a Universității din București (1963-1964), își va lua licența la Facultatea de Filosofie a aceleiași universități (1972). În semn de solidaritate cu un fost coleg de facultate arestat pentru anticomunism, în 1978 intră în greva foamei. Situația lui M.-S. e dezbătută și la postul de radio Europa Liberă, iar autoritățile îl obligă să plece din țară. Se va stabili în același an în Suedia și va colabora, rar, la revista „Limite”. Debutează în presă
MONCIU-SUDINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288233_a_289562]
-
clujene, aflată în refugiu la Sibiu. După ce în 1945 părăsește medicina, va absolvi, la Cluj, literele (1948). Este angajat ca preparator la Universitatea clujeană, la Catedra de literatură română, de unde este disponibilizat în scurt timp ca urmare a participării la grevele studențești. Între 1949-1960 și 1963-1965 este profesor la mai multe școli și licee din Cluj, iar între 1960-1963 lucrează ca metodist la Casa Regională a Creației Populare și ca profesor la Școala Populară de Artă din Cluj; între 1965 și
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
exemplu, rolul de „profesor”, „consultant psihologic”, „director de întreprindere”, o normă socială, ca, de exemplu, „interdicția incestului”, „obiectivitatea cercetătorului științific”, „patriotismul”, sau o practică colectivă, cum sunt „ceremonialurile de căsătorie”, în fine o acțiune individuală sau colectivă, ca, de exemplu, greva muncitorilor dintr-o întreprindere, o revoluție politică, sau lectura unei cărți. Funcția este definită drept consecințele unui fenomen oarecare pentru funcționarea unui sistem. Conceptele de cerință funcțională și funcție sunt simetrice. Ambele se referă la aceeași relație - relația dintre un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru economist nici un fel de informație. Informația interesantă este dată de legea structurală care le-a modelat. În rest, ele sunt variații accidentale, neinteresante, ce nu au nici o forță de a determina evoluția ulterioară a sistemului. Să luăm alt exemplu. Greva generală a muncitorilor români din 1920. Din punctul de vedere al structurii societății capitaliste, ea este un eveniment așteptat. Clasa muncitoare are interese opuse capitaliștilor. Singura posibilitate de a-și apăra și promova propriile sale interese este lupta, greva fiind
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exemplu. Greva generală a muncitorilor români din 1920. Din punctul de vedere al structurii societății capitaliste, ea este un eveniment așteptat. Clasa muncitoare are interese opuse capitaliștilor. Singura posibilitate de a-și apăra și promova propriile sale interese este lupta, greva fiind o formă a acesteia. În condițiile particulare ale anului 1920, clasa muncitoare din România, cum putea de altfel fi predictibil dacă am fi cunoscut legile luptei de clasă din capitalism, a organizat o grevă generală. Amploarea acestei greve și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
propriile sale interese este lupta, greva fiind o formă a acesteia. În condițiile particulare ale anului 1920, clasa muncitoare din România, cum putea de altfel fi predictibil dacă am fi cunoscut legile luptei de clasă din capitalism, a organizat o grevă generală. Amploarea acestei greve și modalitățile sale particulare de desfășurare sunt datorate particularităților istorice concrete. În această calitate, ele însă nu sunt interesante, fiind simple manifestări ale structurii în condiții particulare. Cercetarea științifică are deci drept obiectiv determinarea formelor de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lupta, greva fiind o formă a acesteia. În condițiile particulare ale anului 1920, clasa muncitoare din România, cum putea de altfel fi predictibil dacă am fi cunoscut legile luptei de clasă din capitalism, a organizat o grevă generală. Amploarea acestei greve și modalitățile sale particulare de desfășurare sunt datorate particularităților istorice concrete. În această calitate, ele însă nu sunt interesante, fiind simple manifestări ale structurii în condiții particulare. Cercetarea științifică are deci drept obiectiv determinarea formelor de organizare socială, a structurii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceluiași joc structural, ci manifestă o puternică tendință cumulativă. Ea modifică într-un fel întregul sistem, lărgind drepturile de care se bucură clasa muncitoare în interiorul sistemului capitalist însuși. De asemenea, ea câștigă tradiție, în conștiință, în experiență. Din această perspectivă, greva generală din 1920 din România nu mai este pur și simplu un eveniment așteptat și fără influență, produs al structurii capitaliste, ci un moment important în evoluția mișcării noastre muncitorești, cu influențe semnificative asupra desfășurării ei ulterioare. În cazul în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sindicatului pantofarilor. Dacă aș studia disputele pe problemele muncii, m-aș concentra asupra opiniilor sindicatelor și aș neglija generalii din armată. Aceasta nu pentru că pantofarii nu ar avea opinii clare asupra războiului, sau că generalii nu ar avea opinii asupra grevelor. Aș face-o din cauza unei teorii a științelor sociale care susține că anumite grupuri au influențe în anumite arii decizionale. Hotărâm să examinăm rolul condițiilor economice de bază, sau conținutul dezbaterilor parlamentare, sau configurația internațională a națiunilor tocmai deoarece există
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
se fac negocieri pentru salarii mai mari și pentru condiții de muncă mai bune, dar este, în același timp, în interesul fiecăruia să nu fie membru, să profite mai degrabă decât să se achite de cotizații, sau să participe la greve care ar putea supăra conducerea. Multe sindicate depășesc această problemă prin furnizarea unor bunuri private selective membrilor lor - asigurare medicală la un preț mai bun, locuri în stațiuni de odihnă, fonduri de pensii, cursuri de perfecționare și promovări etc. Valoarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
obedient al ideologiei comuniste: tema construcției unei țări și a unui „om nou”, luminos (în Dincolo, roman al exaltărilor ingenuu naționalist-xenofobe) și tema luptei de clasă, necesitatea socială și cvasimetafizică a pedepsei, revolta maselor exploatate (în Ora incertă, roman al grevei muncitorilor de la Uzinele Vulcan, din 1918). SCRIERI: Vâlva codrului, București, 1974; Pădurea nu doarme, București, 1976; Dincolo, București, 1978; Ora incertă, București, 1982. Repere bibliografice: C. Stănescu, Povești cu haiduci..., LCF, 1974, 31; Laurențiu Ulici, Proză pentru cei mai tineri
NIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
și colaboratorii săi asumă o ,,etnografie critică, problematizată, comparativă și contextuală” a zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș. Pe lângă unele aspecte comune celor două cazuri (declinul producției industriale, disponibilizările masive, nostalgia comunismului), autorii evidențiază și o seamă de contraste, ca: greve, inerție socioeconomică, instabilitate familială și mineriade În Valea Jiului, față de inițiative private, reconversie ocupațională rurală, emigrație și stabilitate familială În Făgăraș. D. Kideckel și colegii săi constată astfel o ,,variabilitate intra și interregională” În România, fapt esențial În considerarea unor ,,programe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și Essex, București, 1943; Maurice Bedel, Logodnică norvegiană, București, 1943; Florence Barclay, Poveste de dragoste, București, 1945; Charlotte Brontë, Mascarada, București, 1945; Upton Sinclair, Mocirla (Abatoarele din Chicago), București, 1945; Jorge Amado, Pământ fără lege, București, 1948, Prima zi de grevă, București, 1949; Edgar Wallace, Gentlemanul, București, 1948, Misterul trenului de aur, București, [1948]; Pablo Neruda, Să se trezească pădurarul, București, 1949; Osman Șchiopul și alte povestiri ale scriitorilor turci, București, 1956 (în colaborare cu Ala Petrescu). Repere bibliografice: R. M.
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
afinități vădite cu scrierile lui Teodor Mazilu sau ale lui I. D. Sârbu, această componentă caricaturală atinge un nivel superior în culegerea de schițe Făpturi neînsemnate (1978) și în romanul Micelii (1981), din care cenzura a suprimat un capitol referitor la grevele din Valea Jiului. Personajele, prezente aici în număr covârșitor, au aspectul unor produse de serie, al unor obiecte croite după același calapod, care diferă infim de la un exemplar la altul. Dacă altundeva prezența naratorului mai trăda uneori o undă de simpatie
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
comunismului este explicabilă și de factori economici, culturali sau politici, cum ar fi dorința de libertate a expresiei, autodeterminarea sau contestarea autorității. De aceea, Inglehart a putut afirma că... ... foarte probabil, postmaterialiștii au participat mult mai mult decât materialiștii la greve, demonstrații și alte acțiuni neconvenționale de protest care au doborât regimurile comuniste sau care au ajutat menținerea unui regim reformist, în cazul sovietic [...]. Un al treilea exemplu de analiză este oferit de Raymond Aron într-un eseu despre „sociologia și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
beneficiază individual în mod diferențiat, pentru a realiza proiectul propriu sau a eșua în mod individual. Perioada imediată de după 1990 a fost una a speranțelor și acțiunilor colective, corespunzătoare societății holiste din care urma să ieșim. Exemplele minerilor sau ale grevelor muncitorilor din marile platforme industriale sunt ilustrative. Acestea au eșuat însă în insuccese de proporții și chiar în blamări colective. Sociologic vorbind, ele au marcat sfârșitul unei epoci și începutul alteia noi. Către finele deceniului 1990, se demonstrase deja necesitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de la ei!), stau în amfiteatru și săli de seminar, vin la consultații oricând nu sunt în clasă ori la bibliotecă, arhivă, librărie, operă, filarmonică, muzeu, expoziție. Iconoclasmul și activismul Stângii occidentale din anii ’60 au pus capăt acestei stări ideale. Greve, sit-ins, revolte, demonstrații, lupte de stradă și alte asemenea au destrămat violent (nu numai în sensul violenței simbolice) pacea aproape idilică a universităților din Vest, instituții din care tensiunile și conflictele nu au lipsit niciodată, dar care până atunci, cu excepția
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la nivelul sarcinilor pe care ea le are de Îndeplinit”. Petre GRANEA 36: „De astă dată avem de-a face cu o lucrare menită să prezinte o frescă a societății noastre din jurul anului 1900 și până În anul 1920, după cunoscuta grevă generală. Este vorba deci de o perioadă de mai bine de 20 de ani, deosebit de importantă În evenimente adânc Întipărite În istoria țării. (Ă). Principala calitate a operei lui Ion Pas constă În aceea că nenumărate pagini sunt consacrate demascării
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]