2,011 matches
-
cu 1-0, prin reușită semnată de Codruț Mihăilă, dintr-o lovitură liberă. Cristian Robciuc a fost desemnat omul meciului. Aurul a început cu: Robciuc - Lup, Bănărescu, Filipaș, Miclean - Nedea, Almășan, Leaha, Bisorca - Vurdea, Rotariu. Formația: Mocuta - Zaslau, Sturek - Trifu - Nedici, Haiduc - Florea, Maier, Aliman, Borțos, Taucean Formația: Mocuta - Asparuh, David Nicolae - Teodorescu, Fusoi, Vela - Cheresledean, Birlea, Pop, Popa Virgil, Păscu
Aurul Brad () [Corola-website/Science/322210_a_323539]
-
02 În perioada anilor 1966-1967 au fost executate lucrări de conservare și restaurare. După restaurare, culele Greceanu și Duca de la Măldărești au fost folosite și ca decoruri pentru turnarea filmelor "Neînfricații" (serial TV nedifuzat, 1969), Drumul oaselor (1980), Iancu Jianu, haiducul (1981) și Trandafirul galben (1982).
Cula Duca () [Corola-website/Science/329675_a_331004]
-
prăznuiește hramul sfântului ierarhul Necolai, unde și preot dintăieș-dată a fost la această sfântă biserică, în cursul anilor, de la alcătuirea lumii, 1790 iară de când s-au făcut biserica din Broșteni la acest văleat 7286 (1778)”." Tradiția locală vorbește de un haiduc pe nume Moglan, care a contribuit la construcția edificiului de lemn, oferind bani și haiduci ca mână de lucru. O parte mai mică din sumele necesare au fost obținute de la enoriașii din satul Broșteni, destul de puțini la număr în acea
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
în cursul anilor, de la alcătuirea lumii, 1790 iară de când s-au făcut biserica din Broșteni la acest văleat 7286 (1778)”." Tradiția locală vorbește de un haiduc pe nume Moglan, care a contribuit la construcția edificiului de lemn, oferind bani și haiduci ca mână de lucru. O parte mai mică din sumele necesare au fost obținute de la enoriașii din satul Broșteni, destul de puțini la număr în acea perioadă. După finalizarea construcției lăcașului, același călugăr Daniil a contribuit parțial cu bani pentru odoare
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
Munții Apuseni, Alba, Cluj, Crișul Alb, Sibiu, Hunedoara, Banat, Gorj, Craiova, Vâlcea, Sudul si Nordul Munților Făgăraș, Brașov, Dobrogea, Vrancea, Covasna, Bârlad, Bacău, Munții Rodnei, Suceava, Bistrița Năsăud, Bucovina. Membrii nu se considerau ""partizani"" - întrucât nu apărau nici un partid -, ci ""haiduci"", deoarece luptau împotriva sistemului comunist. Obiectivul lor era să reziste în munți până la izbucnirea unui al Treilea Război Mondial, considerat a fi inevitabil, între forțele militare anglo-americane și cele sovietice. În acele momente Grupul Carpatin Făgărășan ar fi ajutat ofensiva
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
să fie ultimul turn de colț. Aflat la Hangu în 1842, Vasile Alecsandri a scris poezia "„Sora și hoțul”" în care se vorbește despre o călugăriță care fusese adusă de copilă la mănăstire. Văzând-o că-și plânge soarta, un haiduc îi propune să fugă împreună cu el pentru a fi astfel fericită. În scrierea postumă „Piatra Teiului (Legendă)”, Alecu Russo relatează o călătorie prin munții Moldovei, amintind și de "„săhăstria de la Hangu, care în veacul nostru prea pozitivist nu mai e
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
Alecu Russo au poposit la Hangu. Aflat la Hangu în 1842, Vasile Alecsandri a scris poezia "„Sora și hoțul”" în care se vorbește despre o călugăriță care fusese adusă de copilă la mănăstire. Văzând-o că-și plânge soarta, un haiduc îi propune să fugă împreună cu el pentru a fi astfel fericită. În povestirea "„O primblare la munți”" (1844), scriitorul relatează o călătorie prin munți la Mănăstirea Pângărați, ocazie cu care a ajuns la schitul Hangu și la schitul Durău. Deși
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
și Elvira Godeanu. Rolul lăutarului Grigore Vindereu a fost încredințat de regizor cântărețului de muzică populară Aurel Tudose (născut la 28 iulie 1941 în satul bucovinean Vicovu de Jos), angajat la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Artistul interpretase rolul principal - „Haiducul Darie” - în piesa „Haiducii” (alături de Sofia Vicoveanca) și în opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, ambele fiind regizate de profesorul Ioan Iacob. Regizorul Gheorghe Vitanidis l-a remarcat la un spectacol organizat la Casa de Cultură din Suceava și l-
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
trupe românești din întreaga țară (inclusiv Teatrul Național din București). La sfârțitul anilor ’60 s-a consolidat cerința spectacolelor în limba română, și în 1968 s-a înființat și secția română. Primul spectacol în limba română a Teatrului de Nord, "Haiducii" de Victor Eftimiu, a avut loc pe 29 ianuarie 1968. După înființarea secției române, teatrul și-a schimbat și numele, anume Teatrul de Nord Satu Mare, nume pe care îl poartă și în prezent. Teatrul comemorează cu evenimente festive aniversările înființării
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
au rămas nepopulate și s-au acoperit de păduri, iar câmpiile nelucrate s-au trensformat în mlaștini. Viața creștinilor sub ocupație otomană era nesigură. Țăranii au părăsit satele din zonele deschise, refugiindu-se în păduri și mlaștini, formând grupuri de haiduci "(hajdú)". Menținerea controlului asupra Ungariei a devenit la un moment dat o problemă greu de rezolvat pentru otomani, care au fost obligați să cheltuiască fonduri importante pentru menținerea în regiune a unui lanț de fortificații și garnizoane întărite. Au existat
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
parțial din O serie de evenimente nefericite a fost publicată sub denumirea "Hreanul: adevăruri amare pe care nu le poți evita". O alta poveste de „Crăciun”, "Latke ce nu se putea opri din țipat", a fost publicata în octombrie 2007. "Haiduci gălăgioși, picături neprietenoase și alte câteva lucruri care nu sunt la fel de înfricoșătoare, poate, depinzând de cum te simți în legătură cu ținuturi pierdute, telefoane mobile pierdute, creaturi din cer, părinți care au dispărut în Peru, un bărbat pe nume Lars Farf și încă
Lemony Snicket () [Corola-website/Science/327065_a_328394]
-
al bisericii „Scaunele Vechi” din cartier, iar mai târziu, alături de tânărul Trandafir, fiul cunoscutului lăutar Dobrică, a prins gustul muzicii. Primele lecții de vioară le-a luat de la Moș Zamfir, un lăutar bătrân, care l-a învățat să cânte „Doina haiducului”, „Lume, lume, soro lume”, „Arde foc la București” și chiar „Ciocârlia”. Muzică la gramofon a ascultat pentru prima oară, când avea 13 ani, în casa din București a muzicianului german Rudolf Malcher. La Conservatorul de muzică din București, unde a
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
ordinată și acțiuni de gherilă imprevizibile, calitați ce au fost îmbunătățite chiar de militarii dinastiei Savoia. Având 1,75 m, dotat de un fizic robust și o inteligență ieșită din comun, a fost unul din cei mai temuți și căutați haiduci al perioadei post-unificare, câstigand porecle pregum „Generalul Jefuitorilor”, „Generalissimo”, „Napoleon al Jefuitorilor”, iar capturarea sa avea o recompensă de 20.000 lire. A fost arestat, condamnat la moarte, iar apoi la închisoare pe viață în închisoarea din Portoferraio. În timpul detenției
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
negociere. La inaugurare au participat primarul capitalei Sorin Oprescu, regele însoțit de Principesa Margareta și de principii Radu și Nicolae, fostul președinte Emil Constantinescu, foștii premieri Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ciorbea, ministrul Culturii, Puiu Hașotti, și președintele Academiei Române, Ionel Haiduc. Orchestra Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale a intonat Imnul de stat și Imnul Regal, după care au ținut discursuri primarul Sorin Oprescu, istoricul Filip Lucian Iorga, academicianul Dinu C. Giurescu și Teodor Frunzeti, rectorul Universității Naționale de Apărare "Carol
Piațeta Regelui din București () [Corola-website/Science/328837_a_330166]
-
caval, nai), profesor fiindu-i Silvestru Lungoci. Repertoriul său artistic provine din zona Vicovu de Jos (Remezău, Voitinel, Bilca). În afară de activitatea muzicală, Tudose a interpretat și roluri în piese de teatru și chiar în film. El a jucat rolul principal - „Haiducul Darie” - în piesa „Haiducii” și în opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, ambele fiind regizate de profesorul Ioan Iacob. Regizorul Gheorghe Vitanidis l-a remarcat la un spectacol organizat la Casa de Cultură din Suceava și l-a întrebat dacă
Aurel Tudose () [Corola-website/Science/328874_a_330203]
-
contruit fronturi pe Samsø , Hjelm , Sprogø , și Helgenæs. Nici o navă nu era în siguranță și nici un oraș nu era păzit de Stig Andersen Hvide. Conflictele ecleziastice au apărut din cauza ambițiosului Arhiepiscop de Lund, Jens Grand, care i-a sprijinit pe haiduci, rudele sale, în ciuda jurământului său de a-l sprijini pe rege. Episcopul Jen a dat o bucată de pământ a bisericii de la Hundehals exilaților, pentru a construi o cetate. Regele nu a putut tolera acest lucru și a ordonat arestarea
Eric al VI-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331277_a_332606]
-
timpurie, în timp ce mama sa era regentă împreună cu rudele ei germane, a fost afectată de tulburări și războaie care au dus la asasinarea tatălui său. Conflictele ecleziastice au apărut din cauza ambițiosului Arhiepiscop de Lund, Jens Grand, care i-a sprijinit pe haiduci, rudele sale, în ciuda jurământului său de a-l sprijini pe rege. Episcopul Jen a dat o bucată de pământ a bisericii de la Hundehals exilaților, pentru a construi o cetate. Regele nu a putut tolera acest lucru și a ordonat arestarea
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
Gorjului. În august 1949 i s-au făcut mai multe înregistrări pe fonogramă, de către etnomuzicologul Emilia Comișel, ulterior și pe benzi de magnetofon. De la el s-au cules numeroase balade locale sau „furate” din zona Doljului, precum: "Balada lui Gheorghe Haiducul", "„Sbangă”", "„Bărbatul meu nu este mort”", "„Ghiță Cătănuță”" sau "„Ce faci moșule-n grădină?”". Fiul său, vioristul Cristian P. Geagu (n. 1943) a fost foarte cunoscut în Tismana și în părțile vecine. Din taraful său mai făceau parte soția, solista
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
bogăția de idei și sentimente pe care creatorii anonimi au dorit să le exprime. În cuprinsul lor se găsesc elemente ale epocii în care au fost create și care dau o notă arhaică versurilor. În "De când n-am mai fost haiduc" se poate găsi expresia „la retezul părului”, aceasta amintind de moda turcească de a înlocui pletele lungi, pe care le purtau boierii români, prin raderea capului și lăsarea doar a unui moț în frunte. Tot în această doină găsim și
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
ales între două atitudini protestare. Atitudinea uncheșului Haralambie (haiducia) fusese anterior singura forță de rezistență folosită de Sadoveanu împotriva nedreptății sociale. Personajul din "Nada Florilor" s-a opus scoaterii forțate la clacă și s-a refugiat în munți ca un haiduc după ce i-a amenințat pe logofeții domnești. El îl învață pe Iliuță datinile străbune și împotrivirea față de nedreptate. Tinichigiul Alecuț și tovarășii săi socialiști nu mai fug din calea nedreptății, ci încearcă de-a dreptul să lupte împotriva ei, urmărind
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
domniței Ralu (1971), regia Dinu Cocea. În rolul titular a jucat actrița Aimée Iacobescu, după un scenariu scris de Eugen Barbu și Mihai Opriș.<br> Personajul "Domnița Ralú Caragea" apare și în alte două filme realizate în același an, 1971, Haiducii lui Șaptecai și Săptămîna nebunilor, fiind interpretat de aceeași actriță, Aimée Iacobescu.
Domnița Ralu Caragea () [Corola-website/Science/331636_a_332965]
-
vin fără îndoială din astfel de lecturi”. Lectura romanelor haiducești a exercitat, de asemenea, o influență puternică asupra viitorului scriitor, generându-i pasiunea pentru trecutul aventuros. Pe la vârsta de 12-13 ani, el a început să scrie o lucrare similară intitulată „Haiducul Florea Corbeanu”, pe care o plănuia în patru volume, despre un haiduc ce desfășura o activitate de eliberare națională în provinciile ce erau ocupate pe atunci de imperiile învecinate. Mihail Sadoveanu a scris o primă versiune a romanului "Șoimii" intitulată
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
de asemenea, o influență puternică asupra viitorului scriitor, generându-i pasiunea pentru trecutul aventuros. Pe la vârsta de 12-13 ani, el a început să scrie o lucrare similară intitulată „Haiducul Florea Corbeanu”, pe care o plănuia în patru volume, despre un haiduc ce desfășura o activitate de eliberare națională în provinciile ce erau ocupate pe atunci de imperiile învecinate. Mihail Sadoveanu a scris o primă versiune a romanului "Șoimii" intitulată " Frații Potcoavă", în 1901 la Fălticeni; tot acolo a scris și nuvela
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
sunt lipsite de un caracter dinamic, George Călinescu îl considera „un roman încă stângaci chiar din punct de vedere formal”, în timp ce Nicolae Manolescu scria că "Șoimii" este un roman „schematic și superficial epic, pripit”, „o nuvelă înrudită cu acelea de haiduci ale lui N.D. Popescu (lecturile de liceu ale viitorului scriitor)”. Criticul Eugen Lovinescu plasează "Șoimii" pe același nivel cu "Neamul Șoimăreștilor", afirmând că în ambele romane istorice „chefurile necurmate și patosul eroic nu pot suplini insuficiența creației”. Comparând acțiunea din
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
Ionescu. În Domnești se împrietenește cu Gheorghe Șuța, care-l și găzduiește până la plecarea pe front. Acesta era președintele Partidului Național Țărănesc, mare industriaș și comerciant, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara, Argeș, participantă activă la Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș, "Haiducii Muscelului". În fapt, Gheorghe Șuța era fratele avocatului Nicolae Șuța, șeful de cabinet al vicepreședintelui PNȚ, Ion Mihalache și deputat de Muscel în Camera Deputaților. Fiind mobilizat din Domnești, pe frontul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Pena moare de
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]