26,356 matches
-
ambele sunt reacții exagerate. Doar că primele sunt mai naturale. Care este rolul social al hainelor? Îmbrăcămintea înfrumusețează exteriorul; chiar ajunge să spună ceva despre fiecare. Spune ceva și pentru că trebuie să spună; există și persoane ce sunt ascunse de haine pe care le poartă, care nu sunt sau nu se lasă exprimate de hainele lor, aceste accesorii ale existenței fiind departe de a fi principale. Evoluția societății a condus la dispariția grupurilor mici și compacte în care fiecare se cunoștea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
al hainelor? Îmbrăcămintea înfrumusețează exteriorul; chiar ajunge să spună ceva despre fiecare. Spune ceva și pentru că trebuie să spună; există și persoane ce sunt ascunse de haine pe care le poartă, care nu sunt sau nu se lasă exprimate de hainele lor, aceste accesorii ale existenței fiind departe de a fi principale. Evoluția societății a condus la dispariția grupurilor mici și compacte în care fiecare se cunoștea cu fiecare. Aceste grupuri permiteau încadrarea exactă a fiecărui individ, propriul comportament desfășurat în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
care o vedem în orașe. Însă și aici e nevoie de criterii de individualizare, de indici de recunoaștere a indivizilor, față de care ceilalți trebuie să-i orienteze comportamentul. Cel mai rapid și mai des criteriu de individualizare îl constituie îmbrăcămintea. Hainele permit o rapidă prezentare a insului pe care le poartă. Nu importă că uneori prezentarea nu surprinde caracteristicile individului; contează faptul că cel mai adesea acest criteriu funcționează. Odată cu moda am ajuns să fim purtați de haine. Ne sunt estompate
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
îl constituie îmbrăcămintea. Hainele permit o rapidă prezentare a insului pe care le poartă. Nu importă că uneori prezentarea nu surprinde caracteristicile individului; contează faptul că cel mai adesea acest criteriu funcționează. Odată cu moda am ajuns să fim purtați de haine. Ne sunt estompate trăsăturile de personalitate de către îmbrăcăminte. Suntem catalogați după îmbrăcămintea pe care o purtăm: e la modă sau este desuetă. Moda ne uniformizează, făcându-ne să părem produși în serie. Suntem violentați de slogane de genul: Spune cum
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de sine și cea la care au acces ceilalți. Iubita ca noemă: este iubita ce apare pe fondul dorințe noastre de a iubi și care îmbracă, deseori în mod inconștient, urmându-și propriul interes (sau propriul destin de viitoare consoartă), haina tuturor dorințelor noastre; devine noema noesei pe care o avem despre iubire. Păcat că se ivește temporalitatea! Multe din căutările noastre sunt determinate de modul în care suntem dispuși în lume, de felul propriu de-a fi; deseori neliniști pe
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
întrebările despre sine. Conform unui loc comun contemporan eu sunt corpul meu; eu pot fi redus la imaginea pe care-o arăt altora. Singura concesie e cea făcută prelungirilor corpului propriu care sunt, toate, situate în domeniul lui a avea (haine, casă, mașină etc.). Pornind așadar de la "terapiile" contemporane putem zări corpul drept zeul căruia ne închinăm. Ceea ce ne scapă atunci când percepem într-un mod "rece", științific, e tocmai asceza (ce presupune și transformarea de sine) care precede și însoțește cunoașterea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
una dintre suratele lor născu o fetiță dolofană, căreia Îi spuseră Zâna, căci era tare frumoasă.Și vrăjitoarele, În veselia lor beau licori verzi ca veninul, aveau pe umăr o cioară ori se Împiedicau În câte un motan negru. Și hainele lor cenușii erau ca de fum, iar părul despletit, Încâlcit și plin de scaieți și rădăcini. Zilele treceau, săptămânile zburau, anii se călătoreau și Zâna creștea văzând cu ochii. Și era așa de frumoasă, că nici nu ziceai că este
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Și uite așa veni pe pământ prima zăpadă de Crăciun, la Nașterea Domnului, când Îngerii cântă, iar copii umblă pe la case colindând. LANUL DE GRÂU Într-un sat Îndepărtat, pe o uliță aproape pustie, mergea un copil desculț și cu hainele prea largi ponosite.Ochii lui mari erau triști, iar pașii abia Îl purtau spre casa lui, unde zăcea pe un pat de paie, bunica lui, bolnavă.Ducea În brațe o pâine rotundă și neagră din secară și spera că dacă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
răufacator, fără a avea nici o vină cât de mică, un Înger s-a apropiat de mormânt.Și era Îngerul mai strălucitor ca razele de soare, capul Îi era Înconjurat de o aură strălucitoare, avea aripile albe precum aripile lebedelor, iar haina lungă Îi era mai lungă ca zăpada. Îngerul s-a apropiat de mormânt ca să dea la o parte lespedea.Și era lespedea aceea grea, tare grea, Încat mai mulți bărbați abia o puteau urni din loc. Paznicii mormântului s-au
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
scos vinul cel mai de soi. Mânca sultajul și Înfuleca, Înfuleca și mânca, parcă temându-se de mare foamente. Venise Însă cu gând rău, căci luase cu el și sabia lui Încovoiată ca o seceră pe care o ascunsese sub haină. Avea de gând ca Într-un moment prielnic să se repeadă asupra lui Ștefan, să-l răpună mișelește pe la spate ca să poată lua liniștit Moldova. La un moment dat Însa, pe când țiganii ziceau cu foc din viori și din cobză
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ascunsă. Dar unde o putea el ascunde astfel Încât să n-o găsească nici un moldovean? Căci ar fi fost vai și amar de pielea lui. Atunci Îi veni o idee: merse Într-un loc mai ferit, Își scoase sabia Încovoiata de sub haină și o aruncă sus-sus, cât de tare putu, punându-și nădejdea În Allah. Dar Dumnezeul moldovenilor a vrut ca Ștefan să vadă mișelia musafirului său, așa că lăsă sabia atârnată de cer, ca s-o poată vedea toți moldovenii. Când Ștefan
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să Îl omoare. Ce se va alege de nevastă și de copii? Fugea negustorul, dar simțea că nu mai poate, Își pierduse puterea, iar cei doi erau tot mai aproape. Cum fugea nici nu observă că se prinsera spini pe haina lui. Cei doi talhari erau acum În spatele lui. Dumnezeu care vede toate și toate le știe, Îl iubea pe acest negustor bun și nu putea să-i lase pe cei doi răufăcători să-l omoare. Și pe dată Îl transformă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și-i puse numele trandafir. Cei doi hoți la drumul mare au vrut să rupă trandafirul și să-l vândă În târg, ca să nu rămână chiar cu mâna goală, dar s-au Înțepat În spinii trandafirului, care se prinseseră de haina negustorului. LEGENDA CUCULUI Undeva departe, tare departe trăia un bărbat și cu băiețelui lui. Bărbatul acela se Însurase de tânăr cu o fată frumoasă și harnică, dar Într-o iarnă nevasta lui se Îmbolnăvi și muri. Așa că bărbatul rămase singur
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Era de o frumusețe rară, cu mult mai frumos decât cele mai frumoase prințese la un loc. Părinții lui Îl iubeau ca pe lumina ochilor și nu știau cum să-i intre În voie, satisfăcându-i orice poftă. El purta hainele cele mai albe și mai frumoase brodate cu fir de aur și argint, el mânca bucatele cele mai bune, el avea cele mai frumoase jucării. Chiar și În camera lui era pe masă o vază cu cele mai frumoase și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe gânduri, mai bău un pahar. Stătea în picioare în fața mesei din chicinetă. Făcu câțiva pași pe holul de la intrare, își văzu șapca în cuier și alături observă un dressing. Fără nici o intenție, fără nici o curiozitate, deschise ușa și găsi hainele ei. Una, două, trei... Jos erau pantofi micuți, cu toc, cum purta ea atunci. Pe unul din umerașe îi atrase atenția ceva în carouri. Scoase umerașul și deodată își dădu seama că era cămașa lui, purtată cu ani în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mereu mi-a spus! Numai că eu n-am vrut să aud, să înțeleg. Nu mai îmi convenea. Eu vroiam altceva. Vroiam o familie, copii... Trebuie să plec de aici! Mă strâng zidurile astea! Mă sufocă aceste amintiri. Sunt o haină prea grea pentru mine! În dormitor se așeză pe pat și adormi. Se trezi la un moment dat, chinuit de un coșmar. Citise în tinerețe o nuvelă stranie, de Prosper Mérimée. Se chema "Venus din Islle". Era povestea unui tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
se închinaseră George Enescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Henri Coandă, iar la începuturile sale pariziene Brâncuși cântase în strană ca să mai câștige un ban. Părintele Gherasim era acolo, singura față bisericească prezentă. Un preot în vârstă, ce purta cu modestie haina preoțească, cu o figură deschisă, ochi vii, pătrunzători. I se prezentă și spuse că ar dori să-i vorbească. Părinte, port și eu o cruce grea, a tinereții. Ajută-mă să-mi ușurez povara. Spune, fiule, te ascult. Caut urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vălătuci anunța pe cei din jur că e cineva în casă. Într-o zi, în timp ce scotea rădăcinile pomilor uscați, trudind aplecat, a văzut rostogolindu-se, la picioarele lui, un măr mare, roșu, aruncat de peste gard. Îl ridică, îl șterse de haină și mușcă din el cu poftă. Aproape în fiecare după-amiază mergea în livadă să mai curețe, să mai scoată câte o rădăcină. Și de fiecare dată câte un măr i se rostogolea la picioare, roșu, roșu cu galben, roșu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
o luară de sus cu "inventarul": pentru dormitorul lui, un pat mare, dublu, solid, cu placa de lemn pentru saltea și sertare sub placă pentru așternuturi, de ambele laturi; două noptiere; o măsuță cu sertar; după ușă, un dulap de haine. În celelalte două dormitore, al fetelor și pentru cine-o mai fi, două paturi, tot cu placă de lemn și sertar dedesubt, câte o noptieră, o măsuță cu câteva sertare și tot un dulap de haine, cu câteva rafturi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ușă, un dulap de haine. În celelalte două dormitore, al fetelor și pentru cine-o mai fi, două paturi, tot cu placă de lemn și sertar dedesubt, câte o noptieră, o măsuță cu câteva sertare și tot un dulap de haine, cu câteva rafturi și o bară pentru haine. În camera de jos, un bufet cu rafturi pentru pahare, veselă , o masă mare, rotundă sau dreptunghiulară, extensibilă și scaune. Cam asta ar fi, în mare. A, am uitat! Sus, la mansardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
dormitore, al fetelor și pentru cine-o mai fi, două paturi, tot cu placă de lemn și sertar dedesubt, câte o noptieră, o măsuță cu câteva sertare și tot un dulap de haine, cu câteva rafturi și o bară pentru haine. În camera de jos, un bufet cu rafturi pentru pahare, veselă , o masă mare, rotundă sau dreptunghiulară, extensibilă și scaune. Cam asta ar fi, în mare. A, am uitat! Sus, la mansardă, aș vrea să-mi încropesc un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
am găsit un costum frumos, care-mi venea bine, alegere aprobată și de Ana. Mai trebuia modificat ceva la manșetele pantalonilor, dar am fost asigurat că "se face până mâine". Prețul era cam piperat, însă vânzătorul mi-a întors, zâmbind, haina, arătându-mi, pe căptușeală, eticheta unei firme de prestigiu, Armani sau cam așa ceva. Am zâmbit la amintirea că doar cu câteva zile în urmă auzisem, la radio, că fusese confiscat un mare lot de haine cu etichete contrafăcute. Au urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vânzătorul mi-a întors, zâmbind, haina, arătându-mi, pe căptușeală, eticheta unei firme de prestigiu, Armani sau cam așa ceva. Am zâmbit la amintirea că doar cu câteva zile în urmă auzisem, la radio, că fusese confiscat un mare lot de haine cu etichete contrafăcute. Au urmat pantofii, cămașa și... Mi-am zis să-mi iau și o cravată. Nu purtasem cravată decât în câteva ocazii, pe la târgurile internaționale. Nu mă simțeam în largul meu "spânzurat"... Ana mi-a spus, însă, categoric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
frumoși amândoi, dansau cu atâta eleganță, gingășie, parcă nimeni și nimic din jurul lor nu mai conta. Se priveau ochi în ochi, Mihai era atât de ocrotitor, se citea fericirea pe fața lor. Când s-a terminat dansul, Mihai a cerut haina lui Beatrice de la garderobă, îi înfășură umerii ocrotitor în blana de chinchila. Vă mulțumim la toți că ne-ați fost alături. Și acum ne scuzați, am avut o zi grea... Da, și noi, spuse Petre. Ne vedem mâine la gară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
partea de vest a tarlalei „La Târlă” de lângă drumușorul din DJ 208 până „La Liniuță”; - Buleandra - în NV satului Heci, vecin cu „Între Pâraie”. Este un pământ pietros, puțin favorabil pentru agricultură. Numele vine de la faptul că seamănă cu o haină rea numită în această zonă și „buleandră”; - Bulgărie - loc pe malul Trestioarei, în zona traversării „Ceairului”, unde se practica legumicultura; - Bursuc Vale - moșie care include satul cu același nume, cuprinsă între digul lacului antropic de pe Siret, la est, și baza
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]