3,440 matches
-
de o mie de deținuți, poate mai puțini. E vorba de o fabrică În care s-au confecționat o parte din avioanele de vânătoare Junkers: scheletul metalic, aripile din față, precum și montarea acestora. Aceste activități au fost efectuate Într-o hală mare. În curtea fabricii mai era și o altă hală mare, la o distanță de 100-150 de metri, unde electricienii au făcut instalațiile electrice. Toate aceste lucrări au fost făcute de deținuți sub Îndrumarea și supravegherea tehnică a unor specialiști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de o fabrică În care s-au confecționat o parte din avioanele de vânătoare Junkers: scheletul metalic, aripile din față, precum și montarea acestora. Aceste activități au fost efectuate Într-o hală mare. În curtea fabricii mai era și o altă hală mare, la o distanță de 100-150 de metri, unde electricienii au făcut instalațiile electrice. Toate aceste lucrări au fost făcute de deținuți sub Îndrumarea și supravegherea tehnică a unor specialiști, ingineri și tehnicieni civili germani. De remarcat că În prima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mare, la o distanță de 100-150 de metri, unde electricienii au făcut instalațiile electrice. Toate aceste lucrări au fost făcute de deținuți sub Îndrumarea și supravegherea tehnică a unor specialiști, ingineri și tehnicieni civili germani. De remarcat că În prima hală, a strungarilor și montorilor, aerul era mai cald din pricina unor cuptoare necesare procesului de producție. Când am fost repartizat În această hală ca ajutor lângă un deținut strungar de meserie, am aflat că motivul pentru care deținutul care la sosire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
sub Îndrumarea și supravegherea tehnică a unor specialiști, ingineri și tehnicieni civili germani. De remarcat că În prima hală, a strungarilor și montorilor, aerul era mai cald din pricina unor cuptoare necesare procesului de producție. Când am fost repartizat În această hală ca ajutor lângă un deținut strungar de meserie, am aflat că motivul pentru care deținutul care la sosire ne-a sugerat ce meserii să anunțăm a fost acela ca noi, tinerii, să fim repartizați la un loc de muncă mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era egal cu o sută, că erau și bolnavi. Până la poartă toată conducerea era numai din deținuți. Deținuții aveau conducere interioară. Și eu am fost repartizat la o construcție, Dumnezeu știe ce era, ceva sub pământ... Se făcea o mare hală sub pământ. În ce consta? Lopata era unealta de bază cu care lopătai pământul, cimentul...; cu târnăcopul săpai. Pentru că utilajele de bază nu mai funcționau. Fie că nu aveau combustibil, fie că nu erau gata, majoritatea nu funcționau. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
prin poarta asta și am Început să mergem pe jos, pe linia ferată - pentru vagoneți. Deci când ajungeam noi acolo se făcea ora șapte și mai mergeam apoi aproape o oră. În jos. După care ajungeam Într-un fel de hală gigantică, În care minereul era pe jos, trebuia adunat și băgat În vagoneți. Mai aveam și niște lopeți, dar În general erau bucăți. În unele locuri erau bucăți mărunte și era o nenorocire că se Încărca cu lopata. În unele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se făceau În timpul zilei. În Germania, ulterior, nu mai era același lucru. Ziua era de acum scurtă, pentru că era iarnă și iarna era foarte nasol. După câteva săptămâni bune ne-am trezit că, de fapt, ce făceam noi? Goleam niște hale enorme de minereu și jos se turna ciment. Nu aveam idee de ce, până ne-am lămurit: se făcea o fabrică de avioane sub pământ. Fabrica de avioane pe care o făceam noi nu știu cum arăta, pentru că pe noi ne-au mutat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se făceau că nu observă. Aveam un respect al colegilor noștri. Acest respect s-a extins și asupra locului, la strung. E foarte interesant. La Thill suntem, așa că nu mai sar dincolo, că dincolo era mai grav. Imaginează-ți o hală lată de vreo 20 de metri și lungă ca o zi de post. De două ori pe atât. Asta era o galerie mare, ca de mină, În care erau niște ziduri. O hală de lucru. În dreapta era un loc liber
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dincolo era mai grav. Imaginează-ți o hală lată de vreo 20 de metri și lungă ca o zi de post. De două ori pe atât. Asta era o galerie mare, ca de mină, În care erau niște ziduri. O hală de lucru. În dreapta era un loc liber, după care urma o bandă transportoare, În stânga erau strungurile, iar lângă strunguri o altă alee mai Îngustă; și undeva era o lărgire unde era masa maistrului, care, din când În când, ascuțea cuțitele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Îți svhițez cum arăta când venea Înăuntru. Era un fel de supapă de tijă. Aici avea niște rizuri: trei rizuri, ascuțite. Fiecare avea un anumit număr de operații de făcut acolo. Deci toată lumea făcea numai piesa asta. - Câți lucrau În hala asta? - Erau vreo nouă sau zece strunguri. - Două schimburi? - Nu știu câte se făceau. A, am uitat să Îți spun. Banda ieșea afară printr-o gaură așa de mare, cam 40/40, nu știu exact unde ieșea banda și se ducea alături
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În vagoane și făcute din nou galerii goale unde urma să se facă din nou fabrică. Arăta identic și la fel. Dulce pleonasm. Arăta exact la fel cum arăta fabrica din Germania. Spre iarnă, aproape de Crăciun, cred, a fost gata hala pentru strunguri. Atunci nu se mai descărca sare. Nu știu unde se duceau. Aici era o sare foarte proastă, care a produs foarte multe Îmbolnăviri. Am ajuns În fabrică. Făceam o piesă aproximativ la fel cu aceasta, numai că ceva mai complicată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
până la mină. În mină nu puteai merge pe jos cum mergeai În mina cealaltă - aici se mergea cu vagoane. Ne așteptau jos ăia care au sosit până se completa și acolo mergea fiecare la locul lui de muncă. Într-o hală din asta mare, o galerie mare, goală, eram repartizați În subgalerii, unde spărgeam minereul și Încărcam vagoneții - extrăgeam sarea și o Încărcam În vagoneți. Când s-a terminat toată treaba asta, ne scoteau afară și pe aceeași rută mergeam Înapoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de subzistență; studii: școală profesională, lăcătuș, soția lucra la poștă; începutul: bișnițar prin piețe cu produse străine; începe transformarea: carnet de revoluționar, obține spațiu central pentru crâșmă, pune bazele unui SRL de produs pile, apoi deschide o făbricuță desprinsă din hala în care lucrase ca lăcătuș. Împrumută de la bănci pentru o fabrică de eșarfe de legat organele de control la ochi, apoi deschide o agenție pentru recrutarea forței de muncă, apoi vinde tot (n-a plătit până aici nici un impozit!) și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
zona este cunoscută sub numele de „Vendorville“. Surprinzător În legătură cu sediul Wal-Mart este că e atât de... Wal-Mart. Birourile corporației sunt Înghesuite Într-un depozit reconfigurat. În timp ce treceam pe lângă o clădire mare din metal ondulat, m-am gândit că o fi hala de Întreținere. „Acolo sunt birourile noastre internaționale“, mi-a spus gazda mea, purtătorul de cuvânt William Wertz. Încăperile corporației sunt birouri nu mai grozave decât cele ale directorului, directorului adjunct și consilierului educativ de la liceul la care Învață fiică-mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de Duminica și era pedepsit să lucreze cu deținuții la Târgșor, fără a fi condamnat. Era meseriaș priceput. De la el mai toți am învățat meserie. Celui de al treilea i-am uitat numele. Într-o zi se demontase dintr-o hală o piuă de bătut postavuri, pentru a monta în locul ei un urzitor mecanic. Piua trebuia trimisă cu trenul la o fabrică de postavuri. Pereții laterali erau turnați din fontă. Trebuia o macara sau amenajarea unui plan înclinat pentru a-i
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Elisabeta. Ploaie de furtună. Seara la teatrul francez până la ora 11½. Camera a votat bugetul de 130.000 milioane. Joi, 15/27 martie Vreme minunată. Ora 10¼ cazarma Malmaison, inspectat Regimentul 1 Roșiori. Exercițiu de reparații la calea ferată. La hala de exerciții pe jos, până la ora 12. Întors cu trăsura, prin Cotroceni, la Azil, de unde am luat-o pe Elisabeta. Plecat împreună acasă, peste Dealul Spirii. Munții ninși minunat până jos. După-amiaza, ora 2, primit pe Saurma. Apoi scris. Seara
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la balul Suțu, foarte plin și clad. Ora 12 supeu, rămas până la ora 1, vorbit cu multă lume. Elisabeta a suportat bine. Sâmbătă, 4 decembrie/22 noiembrie Ceva ploaie. Ora 10½ la cazarma Cuza, Regimentul 3 Infanterie a exersat în hală, foarte bine. Ferdinand invitat la defilare. Acolo până la ora 12, în cazarmă. După-amiaza promenadă, foarte apăsător. La Stöhr. Orele 5-7 Kalinderu. Seara toți împreună. Cu Leopold până la ora 11. Ploaie. Duminică, 5 decembrie/23 noiembrie Vreme de primăvară, foarte cald
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a 1.000 de oameni, a doua linie 4 regimente de cavalerie și 6 baterii. Descălecat în front. Începe un vânt de gheață. Defilare, abia se termină aceasta și începe o furtună cu ploaie puternică și ninsoare. Ținut critica în hala de exerciții, care a durat o jumătate de oră. Plecat călare, pe o ploaie puternică, la canton, 1 km, unde se află trenul. Ora 1 plecarea. Schimbat în vagon, dejunat. Frig. La Râmnic, Buzău și Ploiești mari întâmpinări. Rece și
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
o schimbare foarte importantă a proiectului, necesitand studii noi. În acest caz, termenul de predarea proiectului modificator se va stabili de comun acord și conform cu importanță studiilor; b) Să verifice cota și natura terenului înainte de betonarea fundațiilor la lucrările industriale, hale cu cadre de beton armat dela 5 etaje în sus, construcțiile cu fundații speciale, radierea și orice fel de construcții hidrotehnice. ... În acest scop, delegatul "Clientului", cu acordul delegatului "Constructorului", va comunica telefonic Organului de Proiectare respectiv, cu cel puțin
INSTRUCŢIUNI din 21 octombrie 1950 privind controlul aplicării pe teren a proiectelor de construcţii civile şi industriale şi de lucrări hidrotehnice de către Organele de Proiectare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128838_a_130167]
-
f)33. Palatul Culturii Municipiul Iași Iași f)34. Casa Vlad Dracul Municipiul Sighișoara Mureș f)35. Casa cu cerb Municipiul Sighișoara Mureș f)36. Teatrul Național Municipiul Caracal Olt f)37. Casa Hagi Prodan Municipiul Ploiești Prahova f)38. Halele Centrale Municipiul Ploiești Prahova f)39. Casa Nicolae Iorga Orașul Vălenii de Munte Prahova f)40. Turnul Sfatului Municipiul Sibiu Sibiu f)41. Casa Thomas Altenberger, Municipiul Sibiu Sibiu Casa Johann Lula formând Ansamblul vechii primării f)42. Palatul Brukenthal
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
zi asociații economice intercooperatiste cu o capacitate de producție de 60.000 capete, grajduri cu adăpare automată, evacuare hidraulică a dejecțiilor, furajare uscată administrată manual 5. Porci grași, 700 spor în kg/cap/ 0,516 177,69/ț Cu condiția hale cu adăpare greutate zi predării între- automată, gului efectiv evacuare la greutatea hidraulică a medie stabilită dejecțiilor, prin plan, cu furajare uscată excepția sacri- administrată ficărilor de manual necesitate. III. Îngrășarea ovinelor 1. Miei la 1500 spor în kg/cap
DECRET nr. 432 din 31 decembrie 1980 pentru majorarea venitului garantat în unităţile agricole cooperatiste, în cadrul celei de-a II-a etape prevăzute pentru cincinalul 1976-1980. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127966_a_129295]
-
Căpitani Alină, sos. Colentina Nr. 36. Caracas Ștefan, sos. Colentina Nr. 33. Caranica Nicolae, b - dul Pache Nr. 104. Carbunescu Olga, Piața Buzești Nr. 2. "Floră", Cepleanu Alexandru, str. Carol Davila Nr. 33. "Vitamina", Cerchez Ceacalopol, Ceacalopol și Leibivici, strada Halelor Nr. 26. Cernetzki Mânase, calea Șerban Vodă Nr.100. Chaland Oscar, b - dul Domniței Nr. 14. Checiulescu Margareta, str. Ed. Quinett Nr. 13. Chiale Anastase, calea Șerban Vodă Nr.258. "Trinității", Chiale Sterie, dr., calea Dudești Nr. 258. "Rahova", Christide
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
bulevardul Nic. Bălcescu Nr. 5. Preutescu Margareta, strada V. Lascăr Nr. 129. Preutescu Popovici Cecilia, șoseaua Ștefan cel Mare Nr. 132. "Palas Atena", Prialnic Catalan, bulaverdul General Magheru Nr. 24. Purchelea Florin, șoseaua Iancului Nr. 67. "Cornelia", Rabirovici Ghizela, strada Halelor Nr. 5. "Oituz", Rabinovici F., Piața de Flori Nr. 30. "Dr. Ygrec", Rachbuch Moise, bulevardul Pache Nr. 60. "Colentina", Rachmuth Estera, șoseaua Colentina Nr. 84. Rădulescu Alexandru Lidia, șoseaua Ștefan cel Mare Nr. 224. "Salvarea", Rădulescu Albu Maria, șoseaua Panduri
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Nr. 356. Spornic V. amp; Edu Vasile, b - dul 1 Mai Nr. 69. Stănescu George, str. Brezoianu Nr. 69. Stănescu Petre b - dul. N. Titulescu Nr. 8. "Lavoisier", Stănescu Popescu Rodica, b - dul Pache Nr. 159. "Justiției", Stein Adolf, str. Halelor Nr. 1. Ștefănescu Victor, dr., b - dul 6 Martie Nr. 2. Ștefănescu Ketty, str. Agriculturii Nr. 142. Ștefănescu Bârsan Cornelia, b - dul Schitu Măgureanu Nr. 3. "Esculap", Steinberg Marius, str. C. A. Rosetti Nr. 14. "Electra", Sceopol Mercela, str. Mendelejef
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
str. Cismariei Nr. 5. Daniil Meierovici și Kaufman Iulia, Iași, str. Cuza Vodă Nr. 32. Sirchis David, Iași, str. Mareșal Malinovischi Nr. 4. Goldenberg Golda, Iași, str. Victor Place Nr. 9. Netty Guttman Haber și Pesea Elgurth Davidsohn, Iași, piața Halei. Blumenfeld Jeaneta, Iași, str. Anastasie Panu Nr. 50. Dichtear Ghizela, Iași, str. C. Negri Nr. 15. Cupfer Edmund, Iași, str. Palat Nr. 26. Iosub Herscovici și Cuperman Avram Iosub, Iași, piața Sf. Spiridon. David Moise, Iași, str. Socola Nr. 82
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]