10,331 matches
-
combinații spațiale, diversificând și multiplicând la infinit totul, dintr-o abundență divină de talent și resurse. Nu pot să nu mă gândesc la harul Lui divin, atunci când văd risipa frumuseții din cărarea mea”, comentează Petru Lascău. Încă o zi de har Dar cu siguranță că „Vremea este scurtă”, fapt pentru care autorul spune: „Mă gândesc în dimineața aceasta la timpul scurt care mi-a mai rămas din viața mea. Zece, douăzeci, treizeci de ani? Numai Domnul știe. Va trebui să fac
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
ceva cu ei, pentru El și pentru cei dragi ai mei. Vreau ca El să-mi spună că L-am primit și L-am găsit în acești ani puțini ai peregrinării mele prin lume. Ziua de azi este zi de har. Zi în care-L pot cunoaște pe Hristos. Ziua mântuirii mele.” După atâtea ocazii petrecute „În răcoarea dimineții”, nu putem decât să fim întăriți spiritual, pregătiți pentru confruntarea zilei ce va urma, cu influențele potrivnice din această lume, având speranța
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
venin. Valurile se urmează tot mai necruțătoare - Se finalizează inventarul petelor din Soare. „Rondeluri”, „Nopți de Noiembrie, Decembrie” - nu există; „O umbră cântă depresivă prin cartiere, tristă”; „Cuvinte potrivite” - drept operă de ceasornicar, „Flori de mucegai” - o putrefacție lipsită de har; Înlăturați „îngerii care cântau în poeme”; Închise „Șesurile natale” pentru o vreme; „Pe Argeș în sus” se așternuse praf de tăcere, Și peste „Lancrămul” cufundat în mare durere; „Oul dogmatic” - plecat „După melci” într-un „Joc secund”; „Monolog în Babilon
NEMURIREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361298_a_362627]
-
întâmplărilor istorice sigure și adevărate. Ele sunt esențiale scopului lui Chiril și arată că el a scris o istorie adevărată, pentru că aceasta este istoria planului lui Dumnezeu. Pentru Chiril, diferența dintre minune și istorie este insesizabilă. Alături de celelalte daruri ale harului divin pe care marele Eftimie le dobândise, și acesta i-a fost oferit: să cunoască dinainte ziua morții sale și ce se va întâmpla cu mănăstirea sa. Nu voi pregeta să prezint în mod clar relatările părinților despre moartea sa
SF. EFTIMIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361392_a_362721]
-
fiecărei fapte bune și "legătura desăvârșirii" (Coloseni 3, 14). După cum nu este lăsat să mănânci pâine fără sare, așa este imposibil să dobândești o virtute fără iubire. Pentru că fiecare virtute este protejată prin iubire și smerenie, cu ajutorul experienței, timpului și harului. În timp ce smerenia ridică la înălțime, dragostea previne căderea din această înălțime, de vreme ce cel ce se smerește pe sine se va înălța (Luca 18, 14) și dragostea nu cade niciodată (I Corinteni 13, 8). Dragostea este mai mare decât smerenia, pentru că
SF. EFTIMIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361392_a_362721]
-
nimic din specificul cultural-spiritual al textului în discuție. Din acest punct de vedere cred că avem relativ puțini traducători de calitate, dar foarte mulți trădători de texte literare. Ca și în alte genuri, și aici avem foarte puțini traducători cu har, dar și destui veleitari. - În volumul ”Voices of contemporany Romanian poets” ați tradus 185 de poeți români în limba engleză. Ce criterii de selecție ați avut în vedere la poeziile traduse? - Titlul exact al antologiei la care vă referiți, și
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
asta destui grafomani. Unii, făcând parte din diverse găști și beneficiind de susținerea unor „critici” nu o dată zgomotoși și agresivi, sunt greu de evitat sau de pus la locul ce li se cuvine. Scriitorul adevărat trebuie să aibă talent și har, pentru că el crează, iar creațiile adevărate sunt, adeseori, sortite nemuririi. E adevărat că puțin din ceea ce se scrie într-un secol este cunoscut sau acceptat ca valoros și demn de rememorat în secolul următor. Că foarte puțini scriitori realizează performanța
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
română sau originari din România, le cer să nu uite și să iubească întotdeauna această țară și să contribuie și pe viitor la sporirea contribuției ei la patrimoniul cultural și spiritual al umanității. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți cu harurile și mărinimia Lui nemărginite! Iar dumneavoastră vă doresc din tot sufletul satisfacții și împliniri în munca nobilă ce desfășurați, sănătate și bucurii familiei dvs. Și să ne revedem cu bucurie, aici, în România, sau oriunde va fi cazul în lume
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
petrecut în țara noastră, îndreptate împotriva unor mari scriitori, vinovați doar că acceptaseră diverse poziții în conducerea unor reviste sau a breslei lor, pentru a nu le lăsa abandonate după poftele unor grafomani și ariviști mărunți și complet lipsiți de har și talent. [7] Exista pe vremuri, la Cluj-Napoca, o zicere, mult gustată de public: Până aici democrația, de-aici încolo Mănășturul. Era vorba de un cartier al municipiului unde viața avea alte criterii, iar forța fizică era, de multe ori
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
și trebuie trăită până la ținta ei supremă care este unirea cu Dumnezeu, îndumnezeirea. Această înaintare către desăvârșire nu este doar un urcuș, treptat și uniform, ci poartă permanent în sine caracterul unei lupte încordate în vederea dobândirii asemănării cu Dumnezeu, prin har și lucrare. Viața duhovnicească, după cum o demonstrează experiența marilor Părinți duhovnicești, se desfășoară între adâncurile păcatului și piscurile virtuților. Drumul către virtute trece, obligatoriu și inevitabil, prin podoaba încercărilor duhovnicești, a ispitelor și necazurilor, a „supărărilor fără de voie”1, a
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
voie și moartea de pe urma ei sunt pedeapsă pentru plăcerea de bunăvoie 16. Chiar și după cădere, Dumnezeu, din iubire nemărginită față de creația Sa, a rânduit un „plan prea bun și negrăit în legătură cu ea”17, restaurarea ontoligică și îndumnezeirea omului prin har. Calea ruperii acestui cerc vicios al plăcerii de bunăvoie și al durerii fără de voie l-a constituit înomenirea Fiului lui Dumnezeu. Prin Întrupare și Jertfă, Mântuitorul a primit de bunăvoie pedeapsa pentru plăcerea voluntară a firii și durerea ce o
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
nu cumva, îngăduindu-ni-se de Providență să ne păstrăm neclintită părerea de noi înșine pentru faptele cele bune, să ne rostogolim în dispoziția opusă mândriei, socotind virtutea și cunoștința ca izbânzi firești ale noastre, nu ca daruri dobândite prin har 23. Așadar, încercările sau necazurile fără de voie sunt cauzate de abaterea noastră de la calea cea dreaptă a vieții virtuoase. Cauza generală a încercărilor, a suferinței și durerii duhovnicești o constituie păcatul, ca stare paranaturală, paranormală a vieții duhovnicești. Ele se
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
să fim ispitți sau pentru care părăsește pe cel păcătos, Cuviosul Nichita Stithatul adaugă slava deșartă, osândirea aproapelui și fălirea cu virtuțile. Cei păcătoși sunt încercați datorită păcatelor lor, pentru a le părăsi și a se întoarce pe calea virtuții. Harul îngăduie ca încercările și necazurile să se întărească asupra omului, spune Sfântul Isaac Sirul, atunci când vede că în el a început să răsară mândria sau slava deșartă, până când omul își va da seama de slăbiciunea și neputința sa și va
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
va căuta să-l dobândească pe Dumnezeu, cu smerenie 29. Acelea sunt, așadar, încercările generale prin care trece omul căzut din starea harică dobândită în Taina Sfântului Botez, până la restaurarea ontologică a firii sale, până la redobândirea conștiinței prezenței și lucrării harului sfințitor în el. Însă nu doar cei căzuți în păcat sunt încercați, ci și cei înaintați în viața duhovnicească. La aceștia, încercările sunt urmări ale râvnei și stăruinței pe calea desăvârșirii. Pentru aceștia, ne spune Sfântul Isaac, necazurile sunt mai
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
plan duhovnicesc. Prin urmare, încercările au la bază „o judecată dreaptă a lui Dumnezeu”33. Scopul lor general este dobândirea vieții virtuoase întru smerită cugetare. Sfântul Isaac Sirul spune că virtutea este maica întristării iar aceasta naște smerenia, care aduce harul Sfântului Duh 34. Ele sunt un mijloc de verificare a atașamentului ostenitorului față de Dumnzeu sau față de lume și ispitele ei. Celor dintâi, spune Cuviosul Nichita Stithatul, adică celor ce sporesc în dragostea față de Dumnezeu, El le dăruiește har îndoit, în timp ce
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
care aduce harul Sfântului Duh 34. Ele sunt un mijloc de verificare a atașamentului ostenitorului față de Dumnzeu sau față de lume și ispitele ei. Celor dintâi, spune Cuviosul Nichita Stithatul, adică celor ce sporesc în dragostea față de Dumnezeu, El le dăruiește har îndoit, în timp ce pe cei robiți lumii și amăgirilor ei, Dumnezeu îi biciuește cu ispite și necazuri și mai mari, până când vor ajunge și ei, prin lacrimi, să câștige neplăcerea față de lucrurile văzute și nestatornice, îndreptându-se spre Dumnezeu, sensul și
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
ce o are din iubirea față de ele”36. Scopul lor este, așadar, profund duhovnicesc: - evitarea mândriei și dobândirea smeritei cugetări. Ele au scopul de a dobândi conștiința neputinței noastre și conștiința puterii dumnezeiești, de a dobândi simțirea curată, duhovnicească a harului Duhului Sfânt 37. Sfântul Isaac Sirul spune că răsplata nu se dă virtuții, nici ostenelii pentru ea, ci smereniei ce se naște din ele. Dacă aceasta lipsește, dacă încercările sau necazurile nu îl conduc pe pătimitor la smerenia adevărată, în
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
dezbrăcată de bunurile străine, pe care a socotit că le are de la sine, fără să le fi primit”47. Dacă nici acum credinciosul nu înțelege rostul încercărilor și stăruie mai departe în păcat sau în patimă, el este părăsit de harul Duhului Sfânt și de Dumnezeu Însuși. Harul Duhului Sfânt, primit la botez, se retrage, așteptând ca, prin încercările mai mari, ce vor urma sufletul să se întoarcă, prin pocăință, spre virtute. Acest har, spun Sfinții Calist și Ignatie, este primit
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
socotit că le are de la sine, fără să le fi primit”47. Dacă nici acum credinciosul nu înțelege rostul încercărilor și stăruie mai departe în păcat sau în patimă, el este părăsit de harul Duhului Sfânt și de Dumnezeu Însuși. Harul Duhului Sfânt, primit la botez, se retrage, așteptând ca, prin încercările mai mari, ce vor urma sufletul să se întoarcă, prin pocăință, spre virtute. Acest har, spun Sfinții Calist și Ignatie, este primit prin Taina Sfântului Botez, „cu totul desăvârșit
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
sau în patimă, el este părăsit de harul Duhului Sfânt și de Dumnezeu Însuși. Harul Duhului Sfânt, primit la botez, se retrage, așteptând ca, prin încercările mai mari, ce vor urma sufletul să se întoarcă, prin pocăință, spre virtute. Acest har, spun Sfinții Calist și Ignatie, este primit prin Taina Sfântului Botez, „cu totul desăvârșit” 48. Lucrarea patimilor, grija exclusivă de cele vremelnice și reaua lor întrebuințare fac ca patimile să întunece și să acopere harul. Sfântul Grigorie Sinaitul vorbește despre
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
prin pocăință, spre virtute. Acest har, spun Sfinții Calist și Ignatie, este primit prin Taina Sfântului Botez, „cu totul desăvârșit” 48. Lucrarea patimilor, grija exclusivă de cele vremelnice și reaua lor întrebuințare fac ca patimile să întunece și să acopere harul. Sfântul Grigorie Sinaitul vorbește despre două trepte ale acestei lepădări harice: - una în sensul de lepădare propriu-zisă, datorită stăruinței în săvârșirea patimilor. Această învârtoșare a sufletului și insensibilitate la lucrarea sfințitoare a harului duce la lipsirea desăvârșită de el, prin
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
ca patimile să întunece și să acopere harul. Sfântul Grigorie Sinaitul vorbește despre două trepte ale acestei lepădări harice: - una în sensul de lepădare propriu-zisă, datorită stăruinței în săvârșirea patimilor. Această învârtoșare a sufletului și insensibilitate la lucrarea sfințitoare a harului duce la lipsirea desăvârșită de el, prin care omul se face sălaș al patimilor, „acum și în veacul viitor”. Depărtarea harului este echivalată de către Patriarhul Calist cu pirderea chipului dumnezeiesc al vieții și introducerea celui al fiarei sau dobitocului. Celor
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
sensul de lepădare propriu-zisă, datorită stăruinței în săvârșirea patimilor. Această învârtoșare a sufletului și insensibilitate la lucrarea sfințitoare a harului duce la lipsirea desăvârșită de el, prin care omul se face sălaș al patimilor, „acum și în veacul viitor”. Depărtarea harului este echivalată de către Patriarhul Calist cu pirderea chipului dumnezeiesc al vieții și introducerea celui al fiarei sau dobitocului. Celor ce viețuiesc, însă, curat, Duhul Sfânt se face „suflet sufletului”, iar roadele împărtășirii și revărsării lui sunt: - „dorirea Lui întru smerenia
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
naturale, harice. Această părăsire îmbracă și ea două forme: - una în sens de povățuire, ca o îngăduință, iar alta de lepădare. Cea în sens de îngăduință sau povățuire, aflăm de la Sfântul Marcu Ascetul, nu lipsește sufletul de lumina dumnezeiască, ci harul își ascunde prezența sa, cu scopul ca sufletul lipsit de harurile sale duhovnicești și fiind ispitit de diavoli, să caute cu frică și mai multă ajutorul lui Dumnezeu. Spre deosebire de cea dintâi, părăsirea în sens de lepădare lipsește cu totul sufletul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
sens de povățuire, ca o îngăduință, iar alta de lepădare. Cea în sens de îngăduință sau povățuire, aflăm de la Sfântul Marcu Ascetul, nu lipsește sufletul de lumina dumnezeiască, ci harul își ascunde prezența sa, cu scopul ca sufletul lipsit de harurile sale duhovnicești și fiind ispitit de diavoli, să caute cu frică și mai multă ajutorul lui Dumnezeu. Spre deosebire de cea dintâi, părăsirea în sens de lepădare lipsește cu totul sufletul de ajutorul lui Dumnezeu și îl predă „legat dracilor”50. Sfântul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]