2,559 matches
-
presupusă vanitate, apar rînd pe rînd, ca și la Platon, problema celui ce dă numele, stabilitatea acestuia din urmă și rolul său de instrument, pentru a nu mai vorbi de adevărul pe care-l poartă cu sine. În plus, în hermeneutica sa, pe lîngă fragmentele de spectacol deopotrivă filosofic, filologic și artistic, Noica pare să ia distanță și față de abordarea pozitivistă. Dincolo de înțelesurile sale imediate, un cuvînt poate sub-spune, supra-spune, juxta-spune varii lucruri pentru cel ce rostește, atitudine, spune Noica, specifică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ar fi să luăm numai cuplul de termeni apropiat-depărtat (la care am putea adăuga și pe depărtișor, pentru că lumea din care venea filosoful, deloc străină de a noastră, era cu siguranță una diminutivată) și vom avea două-trei cuvinte a căror hermeneutică l-a preocupat parcă obsesiv pe Noica, prin dramatismul pe care-l imprimă comunicării umane. Și alături de ele, cu aceeași forță de teatralizare a legăturilor noastre existențiale, stau cuvinte precum: către, spre sau întru. Noica este stăpînit, cum spuneam, de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
prin trăsăturile acestei schițe fenomenologice, e drept firav și minimal, unele dintre ipotezele care l-ar fi îndreptățit să susțină un anume sentiment românesc al mediocrității. Un canon al mediocrității? Reflecțiile lui Noica erau dezvoltate deopotrivă și în orizontul unei hermeneutici a vieții spiritualului, iar chestiunea fundamentală însemna, pentru el, conturarea în ordinea spiritului a unui tip de om românesc și a candidaturii acestuia la eternitate. Nu biologicul din ființa românului putea fi pretextul, ci valorile spiritului în jurul căruia se putea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și după fiecare piatră de pe drumul Rășinarului sînt, și ele, semnele aceluiași provincial incurabil. Căderea în (și din) timp După ce va consuma și alte interstiții existențiale, care rămîn, și ele, tot exerciții de nesupunere divină, Cioran încearcă să dea o hermeneutică personală primei căderi a omului, episod care, prin Adam, va marca începutul istoriei. În fond, spune Cioran, era vorba de "a doua lovitură dată ordinii lui Dumnezeu", după ce Lucifer, primul protestatar care "a atentat la inconștiența originară"119, a tulburat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
spațiul cultural ardelenesc din deceniul patru al veacului trecut, o perioadă deloc nefamiliară Viorellei Manolache. De altminteri, discursul din Repere teoretice în biopolitică prelungește și întregește explorările autoarei în mentalul nostru colectiv, în structurile politice și culturale specifice spațiului românesc. Hermeneutica postmodernității sau a exercițiului politic, arheologia (prefer aici sensul foucauldian al termenului) elitei politice postcomuniste și fizica/mecanica funcționării acesteia, analiza unor paradigme culturale și politice specifice mentalului colectiv, aventurile nu doar ideologice (v. sensul utilizat de Hannah Arendt) în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu putem eluda o cercetare precum Repere teoretice în biopolitică, ci, dimpotrivă, lectura și internalizarea ideilor unui atare discurs ni se par necesare pentru ceea ce înseamnă astăzi conservarea identității naționale a spațiului românesc. Este un demers care pendulează benefic între hermeneutica puterii corpului uman și cea făcută corpului puterii politice, cu accentele grave puse deasupra tehnologiilor puterii, terminalele atît de eficiente și atît de sofisticate ale năstrușnicei și insolitei bio-puteri . Acumularea primitivă de senzațional În exuberanța nemărginită pe care au trăit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
că, "în stilul său caracteristic, Cioran atingea adesea sensul profund al utopiei" apud Magazine littéraire, nr. 327, dec. 1994, p. 36. 155 v. lectura paralelă făcută de Sorin Alexandrescu, în Contrapunct, nr. 44, 1991. 156 v. Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, Editura Humanitas, București, 1995, p. 282. 157 Silvie Jaudeau, Cioran ou dernier homme, José Corti, 1990, p. 14. 158 Ibidem, p. 12. 159 Emil Cioran, Istorie și utopie, Editura Humanitas, București, 1992, pp. 138-139. 160 Despre organicismul filosofiei politice a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și Rosen disting între două tipuri de nominalism reconstructiv: (a) concepția revoluționara care urmărește producerea de noi teorii matematice și științifice pentru a le înlocui pe cele curente, iar mijloacele de care se folosește sunt reconstruirea și reinterpretarea; (b) concepția hermeneutică care urmărește să analizeze ce au însemnat tot timpul, în profunzime, cuvintele teoriilor curente (Burgess și Rosen 1997: 6-7). Principala problemă în jurul căreia gravitează întreaga dispută platonism/nominalism este următoarea: avem motive bune să preferam o metafizică ce nu acceptă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
fi clasată și o altă situație ca aceasta, de un insolit total? O curiozitate a epocii. în disperare de cauză, suntem constrânși să aducem în discuție, cu toată modestia, și exemple personale. Capitolul Autonomia literaturii, scos de cenzură din vol. Hermeneutica ideii de literatură (Cluj, Dacia, 1987), a apărut totuși integral, prin grija prietenului Mircea Braga, dar fragmentat și cu titluri improvizate, în revista Transilvania, în același an. Scopul era de a evita, mai ales, cu orice preț, cuvântul... autonomie, riguros
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de literatură (Cluj, Dacia, 1987), a apărut totuși integral, prin grija prietenului Mircea Braga, dar fragmentat și cu titluri improvizate, în revista Transilvania, în același an. Scopul era de a evita, mai ales, cu orice preț, cuvântul... autonomie, riguros interzis. Hermeneutica, în textul său integral, a apărut abia în versiunea italiană, sub titlul Teoria della letteratura, în traducerea lui Marco Cugno. O notă la pagina 13 precizează această situație, total neobișnuită. Și cum poate fi definit și încadrat mai ales istoric
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
două ori, să distrug, exasperat, acest dosar. Un obscur instinct arhivistic m-a împiedicat totuși. Ca să nu mai fiu tentat, am donat întregul dosar Academiei. Dar întreaga experiență și aventură Eliade mi-a lăsat un gust amar. Foarte amar. Despre Hermeneutica lui Mircea Eliade, am, sincer spus, cele mai proaste amintiri. Mai proaste chiar decât despre Viața lui Alexandru Macedonski, scrisă în 1945-1946 și apărută abia după două decenii (1965). Povestea acestei cărți, la fel de neplăcută, poate cu altă ocazie. Aproape că
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
calități și defecte, agravate să recunoaștem și de poziția sa oficială total ingrată, plin de oscilații, de care nu era răspunzător decât în parte, el a jucat același rol duplicitar inevitabil și în aprobarea și interzicerea și din nou aprobarea Hermeneuticii, ca și a operei literare a lui Mircea Eliade. înțelegând bine întreg acest mecanism și rolul său de executant docil, nu-i port nici un resentiment. Vasile Nicolescu, azi decedat, a fost de fapt încă o victimă a presiunilor și tensiunilor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de reală inițiativă și independență culturală. El se producea chiar în interiorul unor structuri totalitare contestate frontal, dispuse tactic doar la mici flexibilități. în acest cadru general și într-o astfel de epocă total ostilă inițiativelor creatoare personale am conceput deci Hermeneutica lui Mircea Eliade și am intrat în legătură cu el. Prima scrisoare primită datează din 12 ianuarie 1971, dar este evident (chiar din această referință) că un anumit contact fusese stabilit și anterior, fără a putea preciza detaliile. Din Fragments d'un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în 1973 (scrisoarea din 19 aprilie/73). Conținutul scrisorii din 1971 arată care erau preocupările mele de atunci: istoria ideilor și A.O. Lovejoy, ale cărui opere, inaccesibile în România, Mircea Eliade mi le a procurat. în orice caz, de hermeneutica sa m am apropiat treptat, ocupându-mă tot mai intens de critica ideilor literare și de dicționarul de idei literare. Preocupările ulterioare insistente de hermeneutică dovedesc din plin că aceasta era realitatea. în același timp dar astfel de reacțiuni disociabile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cărui opere, inaccesibile în România, Mircea Eliade mi le a procurat. în orice caz, de hermeneutica sa m am apropiat treptat, ocupându-mă tot mai intens de critica ideilor literare și de dicționarul de idei literare. Preocupările ulterioare insistente de hermeneutică dovedesc din plin că aceasta era realitatea. în același timp dar astfel de reacțiuni disociabile azi doar prin analiză erau, pe atunci, total indistincte simțeam tot mai imperios și impulsul sfidării unei interdicții și al ruperii tăcerii din jurul unui nume
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
angajamentului ideologic împotriva regimului. Nu-l supraevaluez deloc, dar nici nu-l pot ignora total. Nu fac decât să repet ceea ce am declarat și în Cotidianul și în scrisoarea către Mircea Handoca. Reiau deci din primul text: Am scris-o (Hermeneutica lui M. E., n.n.) cu intențiile cele mai bune din lume: să sparg o blocadă. Cartea a fost scrisă în '79 și editată în '80, într-o perioadă de ceaușism stalinism pur, când Eliade era anatemizat, dar pe care unii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
plin în atenția autorităților. Am avut toate motivele s-o regret în mod profund. Dar faptul, în sistemul editorial și cultural totalitar de atunci unde totul era interdependent, subordonat și riguros centralizat nu putea fi decât inevitabil. Deci am scris Hermeneutica repede, cu un anume entuziasm și cu toată convingerea, și am predat o, în 1978, editurii Dacia. Pentru aprobare a fost trimisă la Consiliu, respectiv la Vasile Nicolescu. Acesta a oprit-o din prudență și vigilență profesională, dar și pentru
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe jumătate goală? Cine poate decide definitiv în astfel de împrejurări atât de ambigue? Dar tot entuziasmul meu a fost ucis, strangulat. Intrasem conștient în gura lupului, animat de cele mai bune intenții. Am început deci să nu mai iubesc Hermeneutica lui Mircea Eliade. Cele ce s-au întâmplat în Franța m-au dezgustat și mai mult de această carte, de care pur și simplu n-aș mai vrea să aud. 2. Mă așteptam ca prima carte română și franceză, editată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
înțelege, de fapt, dintr-un pasaj ca acesta din jurnalul său (19 sept./ 79): O vizită a lui Adrian Marino, între alții. El este sigur (sure, subliniat în text, n.n.) că va fi în stare să publice opera sa voluminoasă Hermeneutica lui Mircea Eliade, în România 11. Sigur că eram... sure, sigur, când aveam nu numai toate aprobările, dar cartea intrase chiar și în producție ! Insinuarea rămâne... insinuare și o trec, în primul rând, pe seama ambiguităților inevitabile, tipice situației de care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sens la o colaborare culturală (scrisoarea din 5 dec./ 80), al cărui mesager nu eram. Dar de ce, în definitiv, în astfel de cazuri (Constantin Noica) faptul era licit, posibil, permis, onorabil mai ales etc. și în altele nu? Și apoi Hermeneutica apăruse în țară. Nici un factor din diaspora, din exil, nu contribuise în vreun fel la inspirarea, editarea și traducerea sa. Jean Gouillard era francez, prieten personal al lui Mircea Eliade. Cartea mea nu se putea încadra câtuși de puțin în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nedrept și profund ingrat. în această afacere eram și de departe creditor, nu debitor. 3. La toate acestea se adaugă atacurile violente din presa din țară, boicotul unora, totala neasimilare a proiectului meu, cel puțin inconformist-ideologic și mai ales critic. Hermeneutica lui Mircea Eliade căzuse efectiv în gol, pe un teren nu numai ostil, dar și total nepregătit. Cine se ocupase mai înainte, la noi, de hermeneutică? Nimeni. Eram totuși acuzat între alte inepții de... imperialism hermeneutic (scrisoare din 14 august
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
boicotul unora, totala neasimilare a proiectului meu, cel puțin inconformist-ideologic și mai ales critic. Hermeneutica lui Mircea Eliade căzuse efectiv în gol, pe un teren nu numai ostil, dar și total nepregătit. Cine se ocupase mai înainte, la noi, de hermeneutică? Nimeni. Eram totuși acuzat între alte inepții de... imperialism hermeneutic (scrisoare din 14 august '80). Aceasta într-o critică predominant publicistică, foiletonistică, impresionistă și creatoare, cu desăvârșire străină de astfel de preocupări, lipsită de orice pregătire în aceste domenii. Să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
neiertat une chasse gardăe. Toate acestea întrețineau în jurul cărții o atmosferă de ostilitate. I-am scris lui Mircea Eliade despre întreaga situație. Răspunsul a venit lucid și exact (scrisoare din 22 iulie '80): Nu mă surprinde lipsa de ecou a Hermeneuticii. în afară de d-ta și E. Simion, majoritatea articolelor privitoare la scrierile mele se datoresc câtorva diletanți și amatori bine intenționați. în fond, nu sunt încă luat în serios în țară. în cel mai bun caz sunt «discutată în felii: «nuvelistă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cunoscut filozof român, bun prieten cu Eliade, al cărui nume îl trecem sub tăcere (este vorba de Constantin Noica; 1996, n.n.), îmi scrie o scrisoare iritată (ea a intrat recent într-un fond arhivistic), cerându-mi imperios versiunea franceză a Hermeneuticii. Părea aproape scandalizat de inițiativa mea. Deși surprins, am făcut un mare efort (având foarte puține exemplare) și i-am trimis-o totuși. Pentru ca să nu-mi mulțumească și nici măcar să nu-mi confirme primirea. Ba, mai mult, s-o dăruie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se manifestă și în domeniul științelor sociale. La 5 septembrie 1980, cu prilejul unei consfătuiri la București a cadrelor filozofice din învățământul superior, filozoful stalinist Pavel Apostol a declanșat un violent atac împotriva lui Mircea Eliade și a recentei lucrări Hermeneutica lui Mircea Eliade, de Adrian Marino, acuzată de toate păcatele (antimarxism, idealism, hermeneutică, mistică etc.), ca și împotriva lui Constantin Noica și Emil Cioran, Lucian Blaga și Marin Preda. Acesta, în ultimul său roman, Cel mai iubit dintre pământeni, a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]