2,016 matches
-
13. Arterita, fără sindromul de ischemie periferica acută; 14. Corpi străini intraoculari, în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensata; 16. Colica biliara, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicita acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție de urină; 22. Meningita la adulți, holera, difterie, tetanos, botulism, boala renală cu stare generală alterată; 23. Agitație psihomotorie sau catatonica; 24. Politraumatisme minore; 25. Avort
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210030_a_211359]
-
13. Arterită, fără sindromul de ischemie periferică acută; 14. Corpi străini intraoculari, în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensată; 16. Colică biliară, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicită acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție de urină; 22. Meningită la adulți, holeră, difterie, tetanos, botulism, boală renală cu stare generală alterată; 23. Agitație psihomotorie sau catatonică; 24. Politraumatisme minore; 25. Avort
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
13. Arterită, fără sindromul de ischemie periferică acută; 14. Corpi străini intraoculari, în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la 3 ani; 15. Insuficiență cardiacă decompensată; 16. Colică biliară, renală, abdominală; 17. Sindrom subocluziv; 18. Hernii strangulate fără abdomen acut; 19. Apendicită acută fără abdomen acut; 20. Anurie; 21. Retenție de urină; 22. Meningită la adulți, holeră, difterie, tetanos, botulism, boală renală cu stare generală alterată; 23. Agitație psihomotorie sau catatonică; 24. Politraumatisme minore; 25. Avort
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
fi de origine cardiacă sau secundară afecțiunilor vasculare de tipul aortitelor, pericarditelor, miocardite. Durerea precordială de origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, pneumonii); digestive (hernia hiatală, esofagite); infecțioase (zona zoster); neurologice (nevralgii intercostale) etc. * Durerea precordială de origine coronariană Durerea precordială de origine coronariană se declanșează în momentul în care se produce un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen (hipoxia) cu ischemia subsecventă a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
între alte tratate medicale o carte de anatomie-chirurgie, după Paul din Egina, unde descrie tabloul exact al acestei specialități, așa cum era practicat în epoca sa, lucrare ilustrată cu reproduceri ale instrumentarului chirurgiei arabe, a 300 de piese pentru amputări, trepanații, hernie etc. În domeniul farmacologiei arabii fac progrese introducând în terapie noi plante medicinale. Ibn El Baïtar (1197-1284) descrie în „Corpul simplelor“ 1400 de plante, între care 300 sunt menționate pentru prima dată. Tot în secolul lui El Baïtar, medicul arab
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
limba, ochii și culoarea urinei, după caz, precum și luarea pulsului. Maladiile infecto contagioase erau tratate dietetic și prin izolarea bolnavului. Unele plante erau utilizate ca antiseptice, altele ca purgativ, iar altele ca bandaj-pansament. Pentru intervenții chirurgicale reparatorii de luxații, fracturi, hernie, rinoplastie, scoatere a calculilor etc., se foloseau diferite instrumente corespunzătoare cazului dat. Sucruta practică hemostaza prin presare, cauterizare, refrigerare. Chirurgul se exersa pe manechine și animale. Igiena individuală și cea a nutriției se bucurau de mare atenție. Pentru igiena bucală
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
SAYED E. 1977). Cauze maternale dischinezii uterine sau lipsa uneia din forțele care concură la parturiție, defecte ale bazinului (fracturi rău consolidate, bazin rahitic, osteomalacie), disfuncții placentare, nedeschiderea cervixului, slaba infiltrare a pereților moi ai conductului pelvi genital, torsiunea uterină, hernia uterului gestant. Cauze fetale modificările rapoartelor feto maternale (așezare, prezentare și poziții), diferite rețineri obstetricale și malformații fetale. Cauze mixte angustia pelvină și excesul de volum fetal , nedeschiderea colului uterin și reținerea unor părți din corpul fetusului (membre, cap). 2
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cel puțin 2 mușchi inervați de o singura rădăcină nervoasă, dar de către 2 nervi periferici diferiți; 2. anomalii paraspinale: acestea susțin diagnosticul, dar nu sunt necesare deoarece paraspinalele vor fi normale în 50% din cazuri [10-12]. 66 RADICULOPATIA LOMBARĂ PRIN HERNIA DISCALĂ Studiile de conducere nervoasă și electromiografia ajută la diagnosticul și la identificarea rădăcinii afectate. Denervarea mușchilor paraspinali implică o leziune situată proximal față de originea ramurii posterioare. Dar absența denervării la nivelul acestor mușchi nu exclude posibilitatea unei compresiuni radiculare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
3.15 a-b), se poate calcifica sau resângera. În interiorul hematomului pot fi depistate septuri fibroase sau aderente ce pot exista pretraumatic, în urma unor infecții meningeale. HSD poate să crească rapid și să producă efecte de masă ce duc la hernieri subfalciforme și transtentoriale. Examinarea RMN comparativ cu examenul CT, poate vizualiza hematoamele mici, de-a lungul convexității și interemisferice, deoarece nu există efectul de volum parțial, secundar proximității structurilor osoase. Aspectul RMN, hipo- și hipersemnalul pe secvențele T1 și T2-ponderate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
DE TRUNCHI CEREBRAL Leziunile pot fi primare sau secundare. Leziunile primare apar în urma undei de șoc și se asociază cu LAD ducând la leziuni de discontinuitate la nivelul fasciculelor substanței albe. Leziunile secundare apar în urma conurilor de angajare, în cazul herniilor transtentoriale, și a suferinței arterelor penetrante. Este descrisă „hemoragia Duret” (colecții mici hematice localizate median și în tegmentul punții) și „semnul Kernohan” (edem focal, necroză sau necroză hemoragică a pedunculului cerebral controlateral, secundar compresiunii dată de marginea tentoriului în timpul hernierii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Pe secvențe DWI, edemul apare în hipersemnal, iar pe mapa ADC edemul vasogenic apare în hipersemnal, datorită creșterii cantității de apă extracelulare, iar edemul citotoxic apare în hiposemnal accentuat (restricție de difuzie) datorită creșterii volumului apei intracelulare (fig. 3.31). HERNIA CEREBRALĂ Hernia cerebrală posttraumatică (HC) apare în urma efectului de masă exercitat de leziunile posttraumatice focale sau difuze (hematoame, contuzii, edem), țesutul cerebral herniază dintr-un compartiment în altul (fig. 3.32). Hernia subfalciformă. În urma efectului de masă, dat de suferința
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
DWI, edemul apare în hipersemnal, iar pe mapa ADC edemul vasogenic apare în hipersemnal, datorită creșterii cantității de apă extracelulare, iar edemul citotoxic apare în hiposemnal accentuat (restricție de difuzie) datorită creșterii volumului apei intracelulare (fig. 3.31). HERNIA CEREBRALĂ Hernia cerebrală posttraumatică (HC) apare în urma efectului de masă exercitat de leziunile posttraumatice focale sau difuze (hematoame, contuzii, edem), țesutul cerebral herniază dintr-un compartiment în altul (fig. 3.32). Hernia subfalciformă. În urma efectului de masă, dat de suferința emisferului cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
datorită creșterii volumului apei intracelulare (fig. 3.31). HERNIA CEREBRALĂ Hernia cerebrală posttraumatică (HC) apare în urma efectului de masă exercitat de leziunile posttraumatice focale sau difuze (hematoame, contuzii, edem), țesutul cerebral herniază dintr-un compartiment în altul (fig. 3.32). Hernia subfalciformă. În urma efectului de masă, dat de suferința emisferului cerebral, girusul cingulat este împins pe sub coasă. Imagistic se vizualizează hernierea girus cinguli sub falx cerebri, ventriculul lateral ipsilateral este comprimat, ventriculul lateral contralateral este ectaziat, secundar obstructiei foramenului Monro, arterele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
cinguli sub falx cerebri, ventriculul lateral ipsilateral este comprimat, ventriculul lateral contralateral este ectaziat, secundar obstructiei foramenului Monro, arterele cerebrale anterioare deplasate, în caz de compresie vasculară [16,17] se pot identifica leziuni ischemice în teritoriul ACA (fig. 3.33). Hernia transtentorială descendentă. Hernierea inferioară, prin incizura tentorială, a lobului temporal, secundar unor leziuni supratentoriale cu efect de de masă. Imagistic se vizualizează deplasarea medială a uncusului și girusului parahipocampic, reducerea sau obliterarea cisternei supraselare, trunchiul cerebral este comprimat și deplasat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
herniat, în acest caz pot să apară „hemoragiile lui Duret și sindromul Kernohan”. Secundar hernierii artera cerebrală posterioară ipsilaterală este deplasată infero-medial, iar ocluzia vasculară determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Duret și sindromul Kernohan”. Secundar hernierii artera cerebrală posterioară ipsilaterală este deplasată infero-medial, iar ocluzia vasculară determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid, poate fi ascendentă (lobul frontal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid, poate fi ascendentă (lobul frontal este deplasat antero-superior peste aripa sfenoidală) sau descendentă (fața orbitară a lobului frontal este deplasată postero-inferior peste aripa sfenoidală). Hernia externă. Sinonim
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid, poate fi ascendentă (lobul frontal este deplasat antero-superior peste aripa sfenoidală) sau descendentă (fața orbitară a lobului frontal este deplasată postero-inferior peste aripa sfenoidală). Hernia externă. Sinonim: fungus cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid, poate fi ascendentă (lobul frontal este deplasat antero-superior peste aripa sfenoidală) sau descendentă (fața orbitară a lobului frontal este deplasată postero-inferior peste aripa sfenoidală). Hernia externă. Sinonim: fungus cerebral când țesutul cerebral herniază printr-un defect osos posttraumatic. INFARCTUL CEREBRAL Această complicație posttraumatică apare secundar unei leziuni vasculare directe sau în cazul alterării hemodinamicii cerebrale, indusă de leziunile cerebrale posttraumatice. Cel mai frecvent apar în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Hartford, Connecticut. Era unul dintre cei mai răbdători oameni pe care i-am întâlnit vreodată. Știa că făcuse o descoperire (Terapia Zonală) și i-a dedicat mult timp. Îmi amintesc că, acum mulți ani, a trebuit să mă operez de hernie inghinală și am vrut să încerc Terapia Zonală. Singurul anestezic a fost o injecție cu novocaină. Pe masa de operație, mi-am presat vârfurile tuturor degetelor și, deși operația a fost dureroasă, am reușit să rezist. Novocaina nu-și prea
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de mere sau cu suc de lămâie pentru a ușura digestia și pentru a stimula procesul de detoxifiere. Învățați să mâncați încet și într-un mediu liniștit. Nu mâncați când sunteți nervos ori deprimat și evitați grăsimile și mâncărurile condimentate. Hernia și indigestia. Ambele creează o senzație de arsură, care apare de obicei în spatele sternului, lângă inimă. Pe lângă arsuri, indigestia mai provoacă gaze, eructație (râgâieli), crampe abdominale și balonare. Ambele afecțiuni pot apărea pe fond de stres și tensiune și sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mai provoacă gaze, eructație (râgâieli), crampe abdominale și balonare. Ambele afecțiuni pot apărea pe fond de stres și tensiune și sunt cauzate de consumul de grăsimi, cafea, ciocolată, alcool, usturoi și ceapă și de fumat. Multe persoane întreabă: „Ce este hernia hiatală și care sunt cauzele ei?”. În capitolul 11 am amintit despre diafragmă. Acesta este un mușchi aflat la granița între cavitatea toracică și cea abdominală, care ajută la eliminarea aerului din plămâni. În partea centrală a acestui mușchi orizontal
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
sughițurile.) Acesta este un punct foarte important și s-ar putea să fie extrem de dureros. Masați ușor la început, apoi apăsați mai puternic, cu o mișcare circulară, pentru a calma nervii. Natura va face restul. Folosiți-vă de gravitație: O hernie hiatală provoacă de obicei dureri mai mari atunci când corpul este în poziție orizontală. Stați în picioare sau așezat, cu spatele drept, și trageți capul și umerii înapoi pentru a deschide zona pieptului și pentru a permite orificiului hiatal să se
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
cuprinde numai articole confecționate din materiale tricotate sau croșetate 2 - Capitolul nu cuprinde a) articolele de la poziția 62.12, ... b) îmbrăcăminte uzata și alte articole uzate de la poziția 63.09; sau ... c) articolele de ortopedie, ca de exemplu bandajele pentru hernie, centurile medico-chirurgicale și articole similare (poziția 90.21). ... 3 - În sensul pozițiilor 61.03 și 61.04: a) prin expresia "costume și compleuri" sau "taioare" se înțelege un ansamblu de articole de îmbrăcăminte care cuprinde două sau trei piese confecționate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]