9,279 matches
-
al Riscului la Inundații trebuie să includă măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.3 din Directiva Inundații, măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.2. Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt coordonate la nivelul bazinului hidrografic sau unității de management, în conformitate cu art. 3.2 (b) (art. 7.1 și 4, art. 8 din Directiva Inundații), respectiv - în cazul României - la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă sau pentru o parte a unui bazin hidrografic internațional
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
bazinului hidrografic sau unității de management, în conformitate cu art. 3.2 (b) (art. 7.1 și 4, art. 8 din Directiva Inundații), respectiv - în cazul României - la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă sau pentru o parte a unui bazin hidrografic internațional care se află pe teritoriul său, respectiv - în cazul României - la nivelul fluviului Dunărea. De implementarea măsurilor de reducere a riscului la inundații propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt responsabile ministerele cu competențe specifice în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
de multitudinea de regiuni naturale pe care cursul inferior al fluviului le traversează, acesta este împărțit în 5 sectoare (după Ujvari, 1972) după cum urmează: – Defileul carpatic (144 km) între Baziaș și Gura Văii și primește contribuția a două bazine hidrografice de ordinul 1: Nera și Cerna, precum și al afluenților direcți dintre acestea. Formează granița cu Iugoslavia; ... – Sectorul sud-pontic (566 km) între Gura Văii și depresiunea Brațului Borcea. În această porțiune confluează cu patru râuri importante, care creează bazine hidrografice
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
hidrografice de ordinul 1: Nera și Cerna, precum și al afluenților direcți dintre acestea. Formează granița cu Iugoslavia; ... – Sectorul sud-pontic (566 km) între Gura Văii și depresiunea Brațului Borcea. În această porțiune confluează cu patru râuri importante, care creează bazine hidrografice de ordinul 1 - Jiu, Olt, Vedea și Argeș. În cea mai mare parte formează granița cu Bulgaria; ... – Sectorul pontic oriental cu bălți (195 km) cuprinde Balta mare a Ialomiței și Balta mare a Brăilei, deci până la Brăila - Smârdan. Acest
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
singur râu important care formează un bazin de ordinul 1 și anume râul Ialomița; ... – Sectorul predobrogean (80 km) cuprinde porțiunea dintre Brăila și intrarea în Delta Dunării, la Ceatal Chilia, în amonte de Tulcea. Sunt colectate apele din două bazine hidrografice de ordinul 1 - Siret și Prut; ... – Sectorul deltaic (90 km) cu cele trei brațe principale - Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe - totalizează 5.500 km2, din care aproape 80% situată pe teritoriul României. În zona de vărsare Dunărea se ramifică formând o
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
largă; cu lungimea, de la est la vest, de 75 km și lățimea, de la nord la sud, de 65 km. ... Delta Dunării se întinde pe o suprafață de 4.757 kmp, reprezentând o pondere de 2% din suprafața țării. Rețeaua hidrografică existentă în Delta Dunării este reprezentată de cele trei brațe ale Fluviului Dunărea, cu o lungime totală de 290 km și o densitate medie de 0,06 km/kmp. În afara celor trei brațe ale Fluviului Dunărea, există o rețea de canale
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
Câmpia Română până la municipiul Călărași prin subunitățile de relief Câmpia Punghinei, Lunca Bistrețului, Lunca Jiu - Jieț, Lunca Potelului, Lunca Suhaei, Lunca Pasărea, Lunca Greaca, Lunca Călărașului și Lunca Sălciei. Pe aceasta porțiune fluviul Dunărea colectează apele din patru bazine hidrografice de ordinul 1, respectiv Jiu, Olt, Vedea, Argeș. De la localitatea Călărași și până la Galați, Dunărea își schimbă direcția de curgere către nord traversează teritoriul țării prin Câmpia Română, prin subunitățile de relief Balta Borcei și Balta Brăilei, despărțind
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
până la Galați, Dunărea își schimbă direcția de curgere către nord traversează teritoriul țării prin Câmpia Română, prin subunitățile de relief Balta Borcei și Balta Brăilei, despărțind Dobrogea de Muntenia. Pe această porțiune fluviul Dunărea colectează apele din trei bazine hidrografice de ordinul 1, respectiv Ialomița, Siret și Prut. De la Galați și până la Tulcea fluviul Dunărea își schimba iar direcția de curgere către est străbătând în continuare Câmpia Română, prin Balta Isaccei iar de aici, continuă să curgă până
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
zona litorală (Sulina 343 mm). Fluviul Dunărea colectează direct și indirect prin Tisa, apele majorității râurilor din România (98% din suprafața țării) cu excepția unor râuri din Dobrogea, care se varsă în Marea Neagră sau în lacurile litoralului mării. Rețeaua hidrografică a bazinului hidrografic Dunărea ( Anexa 2 ), de pe teritoriul României, este format din 179 cursuri de apă cadastrate fără afluenții de ordinul 1 (Nera, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret și Prut) cu o lungime totală de 4.540 km
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
343 mm). Fluviul Dunărea colectează direct și indirect prin Tisa, apele majorității râurilor din România (98% din suprafața țării) cu excepția unor râuri din Dobrogea, care se varsă în Marea Neagră sau în lacurile litoralului mării. Rețeaua hidrografică a bazinului hidrografic Dunărea ( Anexa 2 ), de pe teritoriul României, este format din 179 cursuri de apă cadastrate fără afluenții de ordinul 1 (Nera, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret și Prut) cu o lungime totală de 4.540 km și care drenează
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
este format din 179 cursuri de apă cadastrate fără afluenții de ordinul 1 (Nera, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret și Prut) cu o lungime totală de 4.540 km și care drenează o suprafață de 33.250 kmp, densitatea rețelei hidrografice fiind de 0,149 km/kmp, față de media pe țară de 0,33 km/kmp. Din punct de vedere al resursei de apă, Fluviul Dunărea are la intrarea în țară un stoc mediu de 174 mld.mc/an ar putea fi cea mai bogată sursă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
122 ani și de 5.390 mc/s, dacă intervalul de calcul era de 42 ani (1921-1962). Alte studii ulterioare dau valori diferite pentru debitele medii multianuale. Tabelul 1. Debite medii multianuale ale fluviului Dunărea la principalele stații hidrometrice Stație hidrometrică Element hidrografic Perioadă de analiză Debite medii multianuale (mc/s) Baziaș Fluviul Dunărea 1976 - 2019 5380 Orșova Fluviul Dunărea 1838 - 2019 5451 Drobeta - Turnu Severin Fluviul Dunărea 1971 - 2019 5370 Gruia Fluviul Dunărea 1932 - 2019 5503 Corabia Fluviul Dunărea 1931 - 2019 5694 Giurgiu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
poate observa și o tendință de creștere în timp a valorilor maxime înregistrate în lunile martie și aprilie și de descreștere în lunile mai și iunie. Tabelul 2. Debite maxime ale fluviului Dunărea la principalele stații hidrometric Stație hidrometrică Element hidrografic Perioadă de analiză Debite maxime (mc/s) Luna și an producere Baziaș Fluviul Dunărea 1976-2019 15800 IV.2006 Orșova Fluviul Dunărea 1838-2019 15900 IV.1895 Drobeta - Turnu Severin Fluviul Dunărea 1971-2019 15800 IV.2006 Gruia Fluviul Dunărea 1932-2019 15800 IV.2006 Corabia Fluviul Dunărea 1931-2019
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
toamna sau iarna, iar cele mai mici valori ale debitelor se produc în iernile cu temperaturi foarte scăzute, când sunt influențate de evoluția formațiunilor de gheață. Tabelul 3. Debite minime ale fluviului Dunărea la principalele stații hidrometrice Stație hidrometrică Element hidrografic Perioadă de analiză Debite minime (mc/s) Luna și an producere Baziaș Fluviul Dunărea 1976 - 2019 1400 I.1985 Orșova Fluviul Dunărea 1838 - 2019 1010 I.1985 Drobeta - Turnu Severin Fluviul Dunărea 1971 - 2019 1060 X.1985 Gruia Fluviul Dunărea 1932 - 2019 990 I.1985
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
mil. mc). Aceste lacuri nu au volume de atenuare a viiturilor. Majoritatea lacurilor și bălților naturale sunt localizate în lunca inundabilă a fluviului. Lacurile naturale din Lunca Dunării au o mare diversitate genetică. Dezvoltarea lor este bazată pe formarea rețelei hidrografice și pe procesele de sufozie mecanică și acumulare eoliană a nisipurilor. Procesul de alimentare a acestor lacuri este strâns legat de regimul hidrologic al fluviului, de condițiile hidrogeologice și de aportul cursurilor de apă care se varsă în acestea. Inundațiile
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
de vârstă cuaternară și hologenă, 4 corpuri de tip fisural-carstic, delimitate în depozite de vârstă triasică, 2 corpuri de tip carstic-fisural delimitat în depozite de vârstă jurasică - cretacică. Conform Planului de management actualizat (2021) al Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apele costiere, al IlI-lea ciclu de planificare 2022 - 2027, pe setorul românesc al fluviului Dunărea au fost identificate 112 corpuri de apă de suprafață și 10 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
sus, precum și o serie de parcuri naturale și naționale (de exemplu: Parcul Natural Comana, Parcul Național Munții Măcin, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior). ... – Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziționarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea și bazinul Mării Negre, cât și necesitatea protecției mediului în aceste zone, România a declarant întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți ... – Zone pentru îmbăiere - zonă de îmbăiere este localizată în orașul Tulcea (Lacul Ciuperca). ... Caracteristici
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului spațiu hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare". Planurile de apărare conțin toate informațiile necesare managementului riscului la inundații: autorități responsabile, forțe și mijloace de intervenție, informații cu privire la sursele de risc la inundații
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
precum și de colaborare între centrele naționale de prognoză, în vederea atingerii scopurilor comune ale partenerilor în ceea ce privește managementul riscului la inundații ... – obiectivele atinse prin proiect sunt: îmbunătățirea colaborării între Centrele de Prognoză Hidrologică la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării; crearea unor aplicații software și metodologii modern bazate pe standardele actuale pentru îmbunătățirea și standardizarea modului de realizarea a schimbului de date hidrologice operative la nivel internațional, respective crearea bazelor de date necesare pentru implementarea de către ICPDR
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
I, DTM-ul utilizat pentru construirea modelelor hidraulice a avut o rezoluție de 2 m în albia minoră și o rezoluție mai grosieră în albia majoră*11. *11 http://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activității/managementul-situațiilor-de-urgenta/directiva-inundații-2007-60-ce/harti-de-hazard-si-risc-la-inundații/ ... 2.5.2.2. Date hidrologice Procesele fizice care transformă ploaia care cade pe bazinele hidrografice în debit sunt procese din domeniul hidrologiei. În unele modele realizate în Ciclul II (modelele pluviale și anumite modele pentru viiturile rapide), hidrologia a fost încorporată în modelarea hidraulică, astfel încât modelarea s-a realizat în mod integrat. În cele
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
Dunărea *18 RO_M07 - măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor; RO_M08 - alte măsuri de reducere a nivelului apei; R0_M10 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; RO_M11 - măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M13 - măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
de acumulare 1 RO_M07-3 Alte măsuri de reducere a nivelului apei - RO_M08 Marirea capacitatii de tranzitare prin redimensionarea podurilor 1 RO_M08-1 Măsuri de asigurare a capacităților de desecare/drenaj 12 RO_M08-2 Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin marirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată - RO_M10 Mărirea gradului de siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltrațiilor etc.) 3 RO_M10-1 Măsuri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
indicarea principalelor localități/grupuri de localități potențial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% precum și a principalelor măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundații în localitățile respective) și ținând cont de complexitatea vulnerabilității la inundații a bazinului hidrografic respectiv raportată la insuficiența infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor. Astfel, la nivelul fluviului Dunărea, în Ciclul I, au fost definite 3 proiecte integrate majore (PIMuri): – Redimensionarea ecologică și economică în sectorul românesc al Luncii Dunării inferioare - Evaluarea lucrărilor și amenajărilor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
78 NOTĂ: RO_M07 - măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor; RO_M08 - alte măsuri de reducere a nivelului apei; RO_M10 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; RO_M11 - măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M12 - măsuri pentru creșterea rezilienței populației (Implementarea și adaptarea de masuri de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare etc.). Măsurile cu caracter investițional sunt în majoritate neîncepute (măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată etc.) și acest lucru se datorează lipsei surselor de finanțare sau se află la stadiul de contractare a serviciilor de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]