2,262 matches
-
homosexual deoarece își făcea griji legate de efectul pe care acest fapt l-ar avea asupra mamei lui. În 2009, Michael a spus: „depresia mea la momentul destrămării formației Wham! s-a datorat faptului că începusem să realizez că sunt homosexual, nu bisexual." Întrebările legate de orientarea sexuală a lui Michael au persistat până în 7 aprilie 1998, când a fost arestat pentru agățarea unui necunoscut într-o toaletă publică din Will Rogers Memorial Park, în Beverly Hills, California. În 2007, Michael
George Michael () [Corola-website/Science/314336_a_315665]
-
rolul unui alt misionar, Paul Ryder, iar Rebekah Johnson pe cel al colegei de apartament a lui Christian, Julie Taylor. Mary Kay Place, Amber Benson și Jacqueline Bisset au roluri secundare. "" a avut premiera la Festivalul Internațional din Philadelphia pentru homosexuali și lesbiene pe 10 iulie 2003. A fost lansat în mai multe orașe din Statele Unite următoarele 12 luni, dar și în alte țări, în special la festivaluri gay. A fost primul film care a avut ca subiect conflictul dintre credința
Latter Days () [Corola-website/Science/314396_a_315725]
-
vecini mormoni și sobrii, Christian face un pariu pe 50 de dolari cu cinicii săi colegi de servici că poate să-l seducă pe unul dintre ei. Acesta realizează în scurt timp că Aaron, cel mai neexperimentat dintre misionari, este homosexual. Aaron și Christian fac cunoștință după câteva întâlniri în complexul de apartamente. Când Christian se taie accidental într-o bucată de metal și leșină, Aaron îl ajută, ducându-l în casă și îi curăță rana. Christian profită de situație pentru
Latter Days () [Corola-website/Science/314396_a_315725]
-
făcut. A fost distribuit de TLA Releasing, o companie independentă de distribuție a filmelor, printr-un parteneriat cu Funny Boy Films, care este specializat în mass-media cu teme gay. "Latter Days" a avut premiera la Festivalul Internațional din Philadelphia pentru homosexuali și lesbiene pe 10 iulie 2003. Audiența a apreciat filmul atât de mult, încât i-au oferit ovații. Când distribuția a urcat pe scenă, au mai primit un „rând” de ovații. Filmul a avut parte de o recepție similară o
Latter Days () [Corola-website/Science/314396_a_315725]
-
44 de recenzii, cu un scor aproximativ de 5,4/10. C. Jay Cox a declarat că filmul este în special despre povestea de dragoste dintre cele două personaje. De asemenea este explorată și atitudinea religioasă în fața homosexualității și dilema homosexualilor religioși, nevoiți să aleagă între ceea ce sunt și în ceea ce cred. Un film non-ficțional cu teme similare care a fost în contrast cu "Latter Days" este "Trembling before G-d". Cox a mai spus că este și o foarte mare ironie, atât în
Latter Days () [Corola-website/Science/314396_a_315725]
-
editorul almanahului școlii. A început să se intereseze de actorie la vârsta de 15 ani, la sugestia unui vecin. Ryan Phillippe și-a început cariera actoriceasca cu serialul One Life to Live (1992), interpretându-l pe Billy Douglas, primul personaj homosexual dintr-un soap american. Acest personaj l-a făcut remarcat pe tânărul actor, întrucat coming-out-ul sau stârnea, în contextul serialului, rumoare printre localnici. În anii următori, s-a mutat la Los Angeles, unde a jucat în diverse seriale și lungmetraje
Ryan Phillippe () [Corola-website/Science/313317_a_314646]
-
cele mai multe exmatriculări de la liceul Katedralskole din Kristiansand, și la urmă a fost exmatriculat definitiv. El însuși a declarat mai târziu că motivul exmatriculării finale a fost faptul că a afirmat într-o teză că Alexandru cel Mare ar fi fost homosexual, lucru pe care l-a citit într-o carte găsită în biblioteca tatălui său. Un alt motiv posibil al exmatriculării, care pare mai verosimil, este însă că a fost prins că a avut relații sexuale cu o minoră. În cartea
Jens Bjørneboe () [Corola-website/Science/313412_a_314741]
-
Bulandra pe scenele teatrului francez. Arhiva Eduard de Max se află în posesia lui Fabian Anton. Eduard de Max a fost considerat la fel de extravagant ca prietena sa, Sarah Bernhardt. El s-a înconjurat de o serie întreagă de tineri artiști homosexuali pe care îi patrona. Renumitul scriitor André Gide a scris piesa de teatru "Saul" - ce conține puternice aluzii homosexuale - pentru el în 1898, însă nici un teatru nu a acceptat să o monteze pînă în 1922. Un alt artist celebru a
Eduard de Max () [Corola-website/Science/318380_a_319709]
-
fost cântată și la American Idol, sezonul nouă, pe 5 mai 2010. Un videoclip pentru single, care a fost regizat de fotograful Steven Klein, a fost lansat pe 8 iunie 2010. Este inspirat de dragostea lui Gâgă pentru prietenii ei homosexuali și admirația ei pentru iubirea homosexuala - "invidia ei pentru curajul de care au nevoie pentru a fi împreună". Videoclipul o arată pe Gâgă cu un grup de soldați într-un cabaret, dansând pe cântec. Este presărat cu scene cu Gâgă
Alejandro (cântec) () [Corola-website/Science/318453_a_319782]
-
Alexandrovici de Oldenburg, în vârstă de 33 de ani, membru al ramurii ruse al Casei de Oldenburg. Căsătoria, anunțată în mai, este o veste neașteptată pentru mulți, deoarece Peter nu manifesta niciun interes pentru femei și se bănuia că este homosexual. Cererea lui în căsătorie a surprins-o și pe Olga, care mai târziu avea să spună: „Am fost atât de surprinsă că tot ce am putut spune a fost 'mulțumesc' ”. Căsătoria rămâne neconsumată. Cuplul se stabilește într-un palat cu
Marea Ducesă Olga Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/317968_a_319297]
-
să-și aleagă un nume de scenă, "Lee Han", care sună mult mai exotic. În 2006, Nam-Gil sau "Lee Han" accepta primul său rol principal în controversatul, dar bine apreciatul de către critici, ""No regret"". Aici "Lee Han" joacă rolul unui homosexual pe nume Song Jae-Min. Chiar dacă filmul a avut succes în rândul criticilor și al festivalurilor de film, Kim Nam Gil nu a reușit să câștige popularitate și să devină un star, în schimb acesta a acceptat roluri în drame televizate
Kim Nam-Gil () [Corola-website/Science/319949_a_321278]
-
din 1963, când a fost eliberat, împreună cu toți deținuții politici. Memorialistul legionar, Nistor Chioreanu, relatează, din auzite, că Lecca ar fi murit la Jilava, în chinuri groaznice, datorită unui cancer de colon, dobândit în cursul detenției într-o celulă cu homosexuali. Nicolae Steinhardt susține și el ipoteza morții în închisoare a lui Lecca, afirmând că l-ar fi întâlnit în infirmeria penitenciarului Jilava, "paralizat de la brâu în jos, în urma unei operații de hemoroizi, prost efectuate", plasând decesul lui Lecca undeva între
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
domeniu este expoziția "Interliber" care se desfășoară anual la Târgul Zagrebului. Croația are un nivel înalt al dezvoltării umane și al egalității între sexe, conform Indicelui Dezvoltării Umane. Ea promovează drepturile persoanelor cu disabilități, și are o legislație tolerantă față de homosexuali. Uniunile civile ale homosexualilor și lesbienelor sunt permise din 2003, dar reglementarea legală a acestui domeniu este considerată neadecvată de activiștii LGBT din țară. Imigrația în Croatia este în general considerată necesară și benefică pentru dezvoltarea economică, și se așteaptă
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
care se desfășoară anual la Târgul Zagrebului. Croația are un nivel înalt al dezvoltării umane și al egalității între sexe, conform Indicelui Dezvoltării Umane. Ea promovează drepturile persoanelor cu disabilități, și are o legislație tolerantă față de homosexuali. Uniunile civile ale homosexualilor și lesbienelor sunt permise din 2003, dar reglementarea legală a acestui domeniu este considerată neadecvată de activiștii LGBT din țară. Imigrația în Croatia este în general considerată necesară și benefică pentru dezvoltarea economică, și se așteaptă să crească după aderarea
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
și la muntele Athos, homosexualitatea este un fenomen prezent. Știrea din Național va fi reluată de presa elenă, iar corespondentul local Nikos Koudounis amintește că Arhiepiscopul Hristodulos, al Atenei, a ordonat mai multe anchete pe această temă. Alexandru DOROTEI, starețul homosexual, va plăti scump faptul că și-a recunoscut homosexualitatea, el fiind amenințat de preoți ai Bisericii Ortodoxe Române, fapt care l-a forțat să se exileze. De Muntele Athos sunt legate și alte acuzații de homosexualitate: episcopul Limasolului (Cipru), numit
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
însoțit fiind de un amic grec complexul monastic de la muntele Athos, și a scris pe baza notelor lui de jurnal o carte numită "Cele 6000 de bărbi ale Athosului", publicată în 1935, în care atinge din punctul de vedere al homosexualului care era și chestiunea homosexualității din comunitățile de călugări atoniți. În aceeași decadă în care era publicată mărturia englezului Brewster, un jurnalist grec publica și el o amplă relatare privitoare la homosexualitatea călugărilor atoniți, însă și despre alte excese ale
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
presupunem că postmodernismul reprezintă acumularea deziluziilor în fața proiectului Iluminist și al progresului științific, element centrl al gândirii moderne. Mișcarea are diferite ramificații politice, trăsăturile anti-ideologice sunt asociate cu și conduc la mișcările feministe, mișcarea de egalitate socială, mișcarea pentru drepturile homosexualilor, alte forme ale anarhismului de la sfârșitul secolului XX, între care și mișcările pacifiste și diferiți hibrizi ai acestora în interiorul mișcării curente de anti-globalizare. Deloc surprinzător nici una din aceste instituții nu îmbracă singură toate aspectele mișcării postmoderne, dar reflectă sau împrumută
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
drum a fost lărgit și poartă numele de "Podul Alan Turing". În Manchester, s-a dezvelit o statuie a lui Turing la 23 iunie 2001. Ea se află în Parcul Sackville, între clădirea Universității Manchester de pe Whitworth Street și cartierul homosexual din . O comemorare a vieții și realizărilor lui Turing, organizată de British Logic Colloquium și de a avut loc la 5 iunie 2004 la Universitatea din Manchester; în acea vară, în cadrul universității, a fost înființat Institutul Alan Turing. Clădirea care
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
avea să fie cunoscut sub denumirea de Holocaust. În timpul acestuia au fost uciși aproximativ 17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei și un număr important de țigani, polonezi și alți slavi, prizonieri de război sovietici, bolnavi mintali, homosexuali și membri ai opoziției politice. Cel de-al Doilea Război Mondial și genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de morți în Europa. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, s-au desfășurat, la
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
Holocaust, masacrarea premeditată, la scară industrială, a 9 până la 11 milioane de oameni, (cifrele sunt aproximative). Grupurile considerate "indezirabile" îi includeau, în special, pe evrei, polonezi, prizonierii ruși de război, slavi, romi, sinti, persoanele cu probleme mentale sau handicapuri fizice, homosexualii, Martorii lui Iehova, disidenții politici și comuniștii. Deși toate aceste grupuri au fost ținta asasinatelor germane, evreii au fost ținta principală a uciderilor în masă, între 5 și 6 milioane de evrei fiind uciși de naziști și de colaboratorii lor
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
de-al Doilea Război Mondial —aproximativ 25 de milioane de soldați și cam 35 de milioane de civili. Estimările variază destul de mult. Aceste cifre includ pe cei aproximativ 6 milioane de evrei și cei 4 milioane de neevrei (polonezi, rromi, homosexuali, comuniști, dizidenți, handicapați, prizonieri sovietici, etc) uciși în lagărele Holocaustului. Forțele Aliaților au pierdut aproximativ 17 milioane de soldați, (din care aproximativ 10 milioane de sovietici și 4 milioane de chinezi), iar forțele Axei au pierdut cam 7 milioane de
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
plus, există rapoarte despre abuzuri comise de poliție împotriva persoanelor deținute și arestate, slabele condiții de încarcerare și aglomerarea penitenciarelor, corupție în justiție, discriminare a femeilor, incidente de violență împotriva minorităților etnice, și violență socială și discriminare a guvernului față de homosexuali. Forțele Armate Naționale (în letonă: "Nacionălie Bruņotie Spēki (NAF)") ale Letoniei constau din Forțele Terestre, Forțele Navale, Forțele Aeriene, Garda Națională, Unitatea de Misiuni Speciale, Poliția Militară, batalionul Statului Major, Comandamentul de Instrucție și Doctrină, și Comandamentul de Logistică. Conceptul
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
fost abandonată pentru un nou proiect de marmură care avea să fie numit Curia Iulia. Granița sacră -- "Pomerium"—a orașului a fost extinsă permițând creșterea adițională. Plutarh relatează că la un anumit moment, Cezar a informat Senatul că era un homosexual și că onorurile sale au fost acordate mai mult din nevoia de reducere, decât de augmentare, dar și-a retras această poziție pentru a nu părea nerecunoscător. I-a fost acordat titlul de Pater Patriae ("„Părintele Patriei”"). A fost numit
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
II" (jumătate a fost scris de Mercury) a avut „complexitate compoziționala abruptă și fără rost, și lipsă de melodie.” Mercury era bisexual recunoscut. Deși unii critici au susținut că el a ascuns publicului orientarea sa sexuală, alții susțineau că era „homosexual pe față”. Adesea se distanța de partenerul lui, Jim Hutton, în timpul evenimentelor mondene din anii 1980. Un ziarist de la o publicație online pentru homosexuali considera că publicul ar fi fost excesiv de naiv în această chestiune: „... orientarea sa sexuală pare să
Freddie Mercury () [Corola-website/Science/297131_a_298460]
-
unii critici au susținut că el a ascuns publicului orientarea sa sexuală, alții susțineau că era „homosexual pe față”. Adesea se distanța de partenerul lui, Jim Hutton, în timpul evenimentelor mondene din anii 1980. Un ziarist de la o publicație online pentru homosexuali considera că publicul ar fi fost excesiv de naiv în această chestiune: „... orientarea sa sexuală pare să fi trecut vreme de zeci de ani peste capetele publicului și analiștilor care îl priveau (homo- și heterosexuali)”. John Marshall de la "Gay Times" scria
Freddie Mercury () [Corola-website/Science/297131_a_298460]