4,292 matches
-
repararea autovehiculelor, Agromec - întreprindere de producție agricolă și ferme agricole de producție mixtă. Comunitatea locală este conectată cu reședința de județ prin drumul european E85 și beneficiază de o școală renovată în 2010, de un dispensar uman, de biserica cu hramul Sfântul Gheorghe și biserica din lemn, din satul Cumpărătura, cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva. 2.4.3. Factori interesați în aplicarea Planului de management Factorii interesați de implementarea Planului de management sunt prezentați în tabelul nr. 6. a) activități de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
producție mixtă. Comunitatea locală este conectată cu reședința de județ prin drumul european E85 și beneficiază de o școală renovată în 2010, de un dispensar uman, de biserica cu hramul Sfântul Gheorghe și biserica din lemn, din satul Cumpărătura, cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva. 2.4.3. Factori interesați în aplicarea Planului de management Factorii interesați de implementarea Planului de management sunt prezentați în tabelul nr. 6. a) activități de gestionare b) avizări ale activităților din sit a) acțiuni de prevenire
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Walerand de Wavrin (1445), Ștefan cel Mare, care a și ars-o în 1470, Ioan Vodă cel Cumplit (1574). În 1595, are loc eliberarea Brăilei de sub turci de către ostile lui Mihai Viteazul. Acest voievod construiește în oraș o biserică cu hramul Sfanțul Nicolae. Urmează Mihnea al III-lea, care, în 1658, lovește garnizoana otomană din raiaua Brăilei. Intervalul 1711 - 1812 înseamnă un veac de războaie purtate între ruși-turci și austrieci peste trupul țărilor române. În calea răutăților, Brăila este mereu lovită
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
lor istorice, toate localitățile noastre din fostele principate s-au subîmpărțit în mahalale, formațiuni urbanistice echivalente astăzi cu termenul de cartier sau de suburbie. Termenul are rădăcini în limba turcă. Mahalalele și-au luat numele, prin tradiție, de la numele, de la hramul bisericii sau mănăstirii în jurul căreia se formau, odată cu lărgirea teritorială a așezării și cu creșterea numerică a locuitorilor. Mahalalele își mai luau numele de la numele moșiei pe care întindeau, de la numele proprietarului, dacă acesta nu corespundea cu al moșiei, de la
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
de la unele toponimice anterioare, de la unele evenimente istorice marcante din viața localității sau a mahalalei, precum și de la diverse amintiri sau legende de sorginte laică sau religioasă. În cazul bisericilor sau al mănăstirilor, mahalaua dezvoltată împrejur lua numele acesteia, sau a hramului. În unele cazuri mahalaua împrumuta chiar numele unui slujitor bisericesc mult respectat, care rămânea imprimat prin numele său în tradiția locală. Cu excepția unor localități care s-au suprapus pe locuiri antice grecești sau romane, toate localitățile noastre au apărut și
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
primă subîmpărțire a Craiovei în mahalale am găsit-o întocmită la 18 Ghenar 1835 în Arhivele Statului - Bunuri publice - Condica nr. 26. Ea a apărut sub denumirea : „Catagrafia plășii orașului Craiovii, capitala județului Doljiu, arătând mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici” - în publicația Arhivele Olteniei Nr. 53/1931. Această catagrafie prezintă următoarele 27 de mahalale : (numărul familiilor se referă numai la „dajnici i boieri”, adică numai la cei ce plăteau bir și la boieri) La numai
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
Dezvoltare Regională Sud. Numele de "Lichirești" datează probabil de la începutul primei așezări de locuitori statornici pe aceste meleaguri, în timpul domniei lui Mihai Viteazul. Se bănuiește că denumirea de "Lichirești" este în strânsă legătură cu ridicarea primului lăcaș de biserică, cu hramul Sfântului Nicolae al Mirei Lichiei. Poporanii care s-au strâns în jurul lăcașului trebuie să fi spus prin prescurtare, biserica Lichiei, în timp ce ei se vor fi numit poporul bisericii Lichiei sau lichireșteni, de unde a venit și denumirea de Lichirești a satului
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
restaurat în 1946, cele mai recente lucrări de reparație încheindu-se la începutul anilor 2000. Actul de atestare a monumentului este hrisovul datat 2 mai 1753 care face din "Ștefan Vodă cel Bun" (adică Ștefan cel Mare), ctitorul bisericii cu hramul "Sfinții Voievozi". După 1695, Biserica Albă a mai suferit - fără nici o îndoială - mai multe lucrări de reparații și restaurări, care nu au dus însă la modificări structurale. În veacul trecut, cele mai ample lucrări s-au desfășurat în 1928 (când
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
formare a călugărilor franciscani minori conventuali, cu un Institut Teologic de Grad Universitar (str. Ștefan cel Mare, 268B) și cu un Liceu Teologic Romano-Catolic "Sf. Francisc de Assisi". (sursa: Emil Dumea, Istoria Bisericii Catolice din Moldova, editura Sapientia, Iași, 2006). Hramul bisericii se referă la "Sfinții Ioachim și Ana" care sunt patronii familiei creștine. Este construită din lemn în stil maramureșan și se găsește în cartierul Favorit pe strada Victor Hugo, în apropierea intrării Stadionului «Moldova» . A devenit biserică parohială, deservind
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
la Huși”. Un alt document din 1497 amintește de Huși „ce iaste pe Drâslivțe”. Acestea sunt doar două documente ce amintesc de Huși, însă au mai existat și altele. În 1495, Ștefan cel Mare a construit aici o biserică cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel". Un secol mai tarziu, în 1598, domnitorul Ieremia Movila a înființat Episcopia Hușilor, iar Biserică "Sf. Apostoli Petru și Pavel" a devenit catedrală episcopala. evrei , au ajuns la Huși , cam prin anii 1590- 1600 , după ce
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
radio: Posturi TV în eter, din amplasamentul Radiocom-SNR Huși: Publicații locale și județene: Municipiul Huși are în prezent o modestă bibliotecă orășeneasca plus câteva biblioteci școlare. Orașul este un important punct turistic, aici aflându-se o catedrală episcopala ortodoxă, cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel". Biserică a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1495, fiind refăcuta din temelie de către episcopul Inochentie al Hușilor în perioada 1753-1756. Între anii 1598-1949 a îndeplinit rolul de catedrală episcopala a
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
Oltenița Veche), comună rurală, aflată la nord de oraș. Comuna era formată numai din satul de reședință, cu o populație totală de 1804 locuitori ce trăiau în 316 case și 8 bordeie. În comuna Oltenița Rurală existau o biserică cu hramul „Sfântul Nicolae”, o școală mixtă cu 27 de elevi și o moară cu aburi. Anuarul Socec din 1925 consemnează pentru Oltenița același statut de comună urbană reședință a plășii Oltenița, și o populație de 6341 de locuitori. Comuna Oltenița Rurală
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
Maicii Domnului” Dorohoi(Catedrală) au fost obținuți din vânzarea caselor care aparțineau „eforiei” bisericii, cu obligația că Primăria să întrețină o Școală de cântăreți bisericești, corul Bisericuței și să contribuie la întreținerea ei. Cu acest prilej i-a fost pus hramul ”Nașterea Maicii Domnului”, pentru a nu coincide cu hramul Catedralei. La aceasta biserică au slujit o serie de personalități:pr. C. Ciocoiu, pr. prof. Dumitru Furtună( folclorist, teolog, publicist, profesor, întemeietor de instituții de învățământ-Seminarul din Dorohoi), pr.Valerian Brânzei
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
caselor care aparțineau „eforiei” bisericii, cu obligația că Primăria să întrețină o Școală de cântăreți bisericești, corul Bisericuței și să contribuie la întreținerea ei. Cu acest prilej i-a fost pus hramul ”Nașterea Maicii Domnului”, pentru a nu coincide cu hramul Catedralei. La aceasta biserică au slujit o serie de personalități:pr. C. Ciocoiu, pr. prof. Dumitru Furtună( folclorist, teolog, publicist, profesor, întemeietor de instituții de învățământ-Seminarul din Dorohoi), pr.Valerian Brânzei, pr. Ilie Popa. Biserică a fost restaurată de mai
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
era păstorită de Episcopul armean Sahag. În 1821, se știe că revoluționarii greci (în vremea Eteriei) au găsit adăpost în acest sfânt locaș, dar fiind incendiat de turci, se înțelege că și biserica a ars. A fost ridicată alta cu hramul "Născătoarei de Dumnezeu", din lemn, pe locul pe care la 1858, a fost ridicată actuala biserică, resfințită de Înalt Prea Sfințitul Mardichian în 2008. Strada pe care s-a așezat biserica cu un veac și jumătate în urmă are un
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Statuia Inimii Preasfinte a Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta și Sfântul Francisc de Assisi. Biserica a fost consolidată și renovată în starea actuală între anii 1985-1988. La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul "Schimbarea la Față" a cărei sființire se face la 17 septembrie 1872 de către episcopul Melchisedec alături de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. În pronaos se află placa de marmură cu numele fondatorilor precum și două plăci de marmură cu numele ctitorilor și a marilor ctitori. Biserica
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
fost pavat așezamântul din jurul Catedralei, au fost refăcute împrejurimile, iar în curtea Centrului eparhial a fost construită o nouă cladire, un centru cultural, pastoral și misionar cu numele Sf. Ioan Casian. „Stânca neagră” în greacă, a fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca și refăcută de fiul său între 1700-1703. Păstrează picturi murale interioare valoaroase refăcute între 1973-1975. În chiliile acestei biserici au funcționat primele scoli din Galați înființate în 1765
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
București. Biserica are plan bazilical necompartimentat. Absidele laterale apar în exterior în rezalituri. Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Intrarea se face pe latura de sud printr-o ușă marcată de un portal cu icoana de hram și simboluri heraldice: capul de bour și doi lei. Tot pe latura de sud, în medalion, sculptată în piatra, este stema Moldovei. Pe timpul comunismului biserica a fost abuziv expropriată de terenul de lângă ea pe care era un cimitir. Monument istoric
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Lugoj organizează următoarele manifestări artistice : În fiecare an la 20 decembrie se sărbătorește Ziua Lugojului, amintind că orașul a fost în decembrie 1989 al doilea oraș liber din România. La 15 august are loc Ruga Lugojană, sărbătoare anuală dedicată celebrării Hramului Bisericii Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului. Filmul Patimă, regizat de George Cornea, a fost filmat integral la Lugoj în anul 1975. Prestigiosul cor bisericesc Ion Vidu și formația rock Anarhia activează la Lugoj. Turnul - clopotnița "Sfanțul Nicolae" Fiind cel mai vechi
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
lui Negrilă, de a sa buna voie și’au dat satele și moara, parte a ei, ci și’au împărțit, înainte noastră și înainte boierilor noștri, cu frații sei și cu surorile sale și au dat mănăstirei Bistriții, unde este hramul Adormirea preasfintei născătoarii de dumnezeu; numele satelor: giumătate de Slujești, unde au fost curtea tatălui ei, și giumătate de moară și din tot venitul, giumătate, și la Maluri amândouă coturi Oneștii și Labășeștii, și fântâna Horgăi, unde au fost mănăstirea
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
o infrastructură dezvoltată pentru tratament. Patroni al orașului sunt considerați Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii primului lăcaș de cult construit în această zonă, încă existent, mănăstirea Slobozia, dar ziua orașului este sărbătorită (încă de la instituire) de sărbătoarea Înălțării Domnului, hramul actualei catedrale episcopale. Slobozia este cunoscută și datorită Festivalului de muzică „Trofeul Tinereții Amara”, ce se ține în fiecare an în stațiunea Amara, având spectacolul de gală în centrul civic al orașului, Piața Revoluției. Municipiul Slobozia a reprezentat, de-a
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Flacăra" despre acest ansamblu: Deși documentele sunt confuze, se pare că pe vechiul amplasament și păstrând construcția inițială a mănăstirii ridicate de Ianache Caradja la câțiva ani după ce devenise stăpânul satului, Matei Basarab a înălțat, în jurul anului 1634, mănăstirea cu hramul Sfinții Voievozi, înconjurând-o cu un puternic zid de incintă și adăugând, probabil, clădirile mănăstirești. Din vechea ctitorie se mai păstrează turnul clopotniței - partea inferioară - și zidul înconjurător, mănăstirea fiind reparată și refăcută de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
în biserică de mir (de parohie), stare menținută până în anul 1994, când biserica a redevenit obște monahală pentru femei. Începând cu anul 2009 mănăstirea a devenit obște monahală pentru bărbați. Punerea pietrei de temelie a Catedralei Episcopale din Slobozia cu hramul Înălțarea Domnului s-a săvârșit de către Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la data de 15 iulie 1992. Inițiativa construirii acestui lăcaș a aparținut omului de afaceri local Ilie Alexandru, care a suportat cheltuielile de construcție până în anul
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
a fost numit ca preot paroh Octavian Enache. în luna iunie 2004, Biserica catolică din Slobozia a găzduit moaștele Sfântului Anton de Padova, purtate în România de către frații franciscani ai Provinciei franciscane din România „Sfântul Iosif”, iar ulterior Liturghia de hram a fost celebrată de Episcopul auxiliar Cornel Damian. În anul 2002, la recensământul populației din Slobozia, au fost înregistrați 99 de cetățeni care s-au declarat a fi de confesiune romano-catolică, parohia din Slobozia având în evidență, la sfârșitul anului
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
comunei, mănăstirea fiind transformată în biserică de mir (de parohie), stare menținută până în anul 1994, când biserica a redevenit obște monahală pentru femei. Surse diferite dau ca an de construcție a bisericii de lemn din satul Poiana de Jos, cu hramul Sfântul Nicolae, original și autentic document de istorie și arhitectură, anii 1737 și 1746. Pisania bisericii, rescrisă în anul 2000 când aceasta a fost strămutată la Slobozia, menționează ca an al înălțării 1737, "ctitor fiind boier Răducan Târcă cu familia
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]