3,770 matches
-
de liberi ca noi. Dau numai un exemplu. Noi consideram că, dacă botezăm un animal, animalul respectiv nu mai poate fi sacrificat. Ca atare, noi am crescut într-o casă în care îngropam în grădină lighene ca să le transformăm în iazuri și puneam nume acolo la pești, broaște, ani‑ male ; toate aveau nume proprii. Dacă făcea cineva gre‑ șeala să-i aducă tatălui meu, care era doctor, vreun ani mal pentru sacrificat, eu și fratele meu ne repezeam și ime‑ diat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lui excepționale, a ajuns la o treaptă mare. Cuvintele lui la plecare au fost: „Dacă știam că va lua pe Costescu, mai bine Îndrăzneam să o cer eu!”. După câteva zile, zăresc pe Dragoslav - cu pălăria În mână -, plecând spre iaz, prin fundul grădinii noastre, foarte amărât. La Întrebarea mea, Îmi răspunde: „Mă duc să mă Înec, sunt foarte amărât de soartă!”. Și bietul Dragoslav, În ce modestie a murit! Noroc de nepoata lui! Tot Dl. Eugen Dimitriu, a șters praful
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pană de pasere necurată. Moș-Vasile, una din rudele băiatului: Om voinic, care, după o dragoste, s-a dus în ciobănie ș-apoi s-a întors cu obiceiuri de cioban, tohoarcă și bucium. MOȘ-BREBU7 1. Mă întâlnesc cu el dimineața la iaz. Nu trage peștele și stăm de vorbă. Despre întâmplarea cu baba care secera în genunchi. Despre viața lui: e dascăl, cântăreț la o biserică, face versuri, a citit literatură populară, știe pe Alisandru Machedon și Isopia etc. 2. Despre femeia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
literatură populară, știe pe Alisandru Machedon și Isopia etc. 2. Despre femeia îndrăgită de toți povestită de dr. K.8 3. Despre spânzurarea unei femei sub dealul Spătăreștilor. 4. Despre vânatul de vidre... Despre pescuit: scurt tratat despre pescuitul la iaz. 5. Despre înnecarea unui țigan la Moldova... 6. Istorii din tinerețele lui moș-Brebu: o istorie de dragoste în cea dintăiu tinerețe... 7. Altă istorie de dragoste, cu o nevastă... c-un cal... 8. Istoria cu fratele vitreg care se întoarce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
LUNGI CONCENTRĂRI"]* [Tabăra de la Șipote] 11 aug.-4 sept. Patru zile de marș spre tabăra Șipote, prin Probota, Lespezi, Hârlău, Plugari, Onești. Ziua întăia drum obositor de 32 de km. pe frumos drum, printre lanuri de păpușoi și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin Dolheștii mari și mici, prin pădurea Probotei pe înserate. La Preutești o fată privea cu ochii negri ațintiți curgerea regimentului, de lângă o poartă, cu cofa uitată în mână. "Ce te uiți așa, lelițo? Ia mă uit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tabără. Trenul, seara, ne duce prin singurătăți mute, printre dealuri și văi fără locuinți omenești, fără lumină, fără murmurul firii parcă. Peisaje încremenite de vis, negre peisaje moarte, prin care un tren fantomatic trece. Din când în când alergăm pe lângă iazuri sau pe lângă păduri de trestii. Trestiile nu se mișcă, stau neclintite, ca-ntr-un farmec. Iazurile lucii ca oglinzile răsfrâng luna nemișcată din înnalt. O lună ciudată, atârnată parcă în văzduh, în aburi, supt un cer de albastru spălăcit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lumină, fără murmurul firii parcă. Peisaje încremenite de vis, negre peisaje moarte, prin care un tren fantomatic trece. Din când în când alergăm pe lângă iazuri sau pe lângă păduri de trestii. Trestiile nu se mișcă, stau neclintite, ca-ntr-un farmec. Iazurile lucii ca oglinzile răsfrâng luna nemișcată din înnalt. O lună ciudată, atârnată parcă în văzduh, în aburi, supt un cer de albastru spălăcit de aquarelă. Totul e mut și trist, melancolic, de o adâncă melancolie neagră; triste câmpii, triste dealuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aceasta începe a deveni rentabilă. Drumul de la Valea Jijiei cătră Prut, în regiunea Ichimenilor, Avrămenilor, Nichitenilor, Adășenilor, e de o singurătate și o tristeță mare. Locuri întinse se desfășură goale, fără așezări omenești. Unde și unde se arată câte-un iaz, câte oleacă de sat, împresurate cu tristeță parcă, fără un copac, fără nimic la care să se oprească ochiul. Am zis sate am zis case. Nu-s nici sate nici case. Niște grămădiri de colibe și de bordee, cele mai multe lipite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și cernoziomul se întinde cât vezi cu ochii. Pământ negru, mănos, de o bogăție fără păreche, pământ pe care se face pânea albă în cantități nemăsurate. E vreme de secetă. Stoluri de cioară și de grauri se învălue în zare. Iazurile sticlesc în bătaea amurgului. Înserează. O seară cenușie coboară. Departe se vede un foc, undeva, în depărtate singurătăți. Și vântul trece șuerând ușor. care păzește la coșere, coșărar = humelnic. calfă Faliboga UN CONAC DE MOȘIE Săvenii e un târgușor în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
E așa de departe până la comună, și e și mai departe până la Botoșani, ori Dorohoi. Aici e regiunea aceea de o bogăție neauzită căreia oameni din partea Muntelui îi zic "la câmp". "La câmp" încă din copilărie îmi evoca ținuturi întinse, iazuri mari, sate rare rare... stepa... Morțun lucrează 2600 de fălci dintre care 1000 proprietate. Mai are pe lângă Ichimenii lui, Ichimenii Holban, parte din Bodron și o parte din Crasnaleuca (aceste din urmă, proprietate a moștenirii Callimachi). Drumuri nu sunt nicăiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Se abate pe la coșare, hambare (standoale, când hambarul e mărginit din două părți e coșare), la mori; apoi la pluguri, la semănători. Pretutindeni drumurile sunt în țărână, și caii și trăsura stârnesc un colb oribil. Moșiile aceste au și câteva iazuri. Proprietarii fac și adăpători pentru vite etc. În iazuri sunt pești, pe care-i pescuesc antreprenorii. Înainte erau evrei, azi sunt români, și la Ichimeni și la Crasnaleuca și la Adășeni. (10 Oct.) În seara zilei când am venit, Morțun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mărginit din două părți e coșare), la mori; apoi la pluguri, la semănători. Pretutindeni drumurile sunt în țărână, și caii și trăsura stârnesc un colb oribil. Moșiile aceste au și câteva iazuri. Proprietarii fac și adăpători pentru vite etc. În iazuri sunt pești, pe care-i pescuesc antreprenorii. Înainte erau evrei, azi sunt români, și la Ichimeni și la Crasnaleuca și la Adășeni. (10 Oct.) În seara zilei când am venit, Morțun stătea ca-n orice seară în cancelarie, primea rapoartele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
moale. Faliboga și muerea lui. Primăvara glodoasă; boerul vine la moșie cu carul cu 6 boi. Primar Perceptor (portrete) IV. Boerul are să se însoare, supărarea călugăriței. Cum cată a trage la sine pe Niță. Gelozia Marghioliței. O întâlnește noaptea la iaz la scăldat și ea îl necăjește... Început al dragostei lor. V. Iarna, când era să moară Niță, și-l scapă Faliboga. Zăcerea iarna. Primăvara vine și omul întinerește și înflorește iar odată cu natura. VI. Cum a început Niță cu Marghioala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de soare. 30 Iulie. Nume de pe-aici: Plămădeală, Lapte Dulce, Iapă-scurtă, Șapte Frați, Copii mulți, Bou Negru, Bou Roș. Minunate seri la Telenești. Broscărie. Aici începe codrul Orheiului. Iarmarocul din Telenești ca cel din copilărie de la Pașcani. Sara, lângă iaz, se întorc soldații de la adunat fân cântând din gură și din fluer și chiuind. Noaptea străjerii bat în toacă, ori cântă din trâmbiți... 31 Iulie. Drum de la Telenești la M-rea Gârbovăț în codrii Orheiului, prin Budăi-Oginești. Acest din urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Prisacă lângă Stăreție. Bucovineanul frate Ion. Stăreția are un cerdac larg și minunat pentru după amiezi tihnite... Hârjauca, mai în codru, e grămădită sub un picior de munte păduros, sălbatic, ca la M-rea Neamțu lângă care se întinde până în iaz o mare livadă. Dincolo de iaz viile și crama. Întemeiată în veac. XVII de un călugăr Hârjeu. Tună pe păduri și fulgeră... În biserică cântări armonioase, voce rusească, cu vorbe românești. Iazul străjuit de lănci de plopi subțiri. Livada aliniată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ion. Stăreția are un cerdac larg și minunat pentru după amiezi tihnite... Hârjauca, mai în codru, e grămădită sub un picior de munte păduros, sălbatic, ca la M-rea Neamțu lângă care se întinde până în iaz o mare livadă. Dincolo de iaz viile și crama. Întemeiată în veac. XVII de un călugăr Hârjeu. Tună pe păduri și fulgeră... În biserică cântări armonioase, voce rusească, cu vorbe românești. Iazul străjuit de lănci de plopi subțiri. Livada aliniată și frumos orânduită. 1 August. Biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la M-rea Neamțu lângă care se întinde până în iaz o mare livadă. Dincolo de iaz viile și crama. Întemeiată în veac. XVII de un călugăr Hârjeu. Tună pe păduri și fulgeră... În biserică cântări armonioase, voce rusească, cu vorbe românești. Iazul străjuit de lănci de plopi subțiri. Livada aliniată și frumos orânduită. 1 August. Biserica de iarnă casa vlădicăi. Trapeza: "Cel ce mănâncă să nu disprețuiască pe cel ce nu mănâncă. Cel ce nu mănâncă să nu judece pe cel ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de vară la Telenești. Horă în Telenești dar mai ales bal seara la care face furori tânărul plutonier de jandarmi, băiat frumușel care știe franțuzește, perceptorul, subprefectul și "le beau monde" care în cea mai mare parte e "juif". În iaz oamenii aruncă fatca de prins pește. Prind un fel de pește care samănă cu crapul e însă mai argintiu la coloare, și care se chiamă aici saran. Toată ziua au plutit pe luciu doi cufundari, păreche grațioasă, care umblau într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru drepturile hulpii. Poveștile lui Zavodnicu. 1 Mai 1925 [NOTE DIVERSE]** [Cele mai vechi amintiri] Amintire dela un Sfântu Gheorghe, în Rădășeni, când m-am dus cu Nicușor Beldiceanu și cu Neculai Dunăreanu, noaptea pe la două ceasuri, lună plină, înspre iazul de la morișcă și cântau privighetorile pela pârăul lui Faur. Beldiceanu a murit, și primăvara aceasta mi l-a evocat, așa de tânăr, de entuziast, de idealist și de bun. El e-n pământ, și privighetorile cântă iarăși la pârăul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care nu s-a născut. A fost odată frumos ca sf. Gheorghe, acum e urât și grozav la înfățișare... Tulburările și chinurile lui stăpânite rar le face cunoscut prietinilor... Un flăcău fuge sau pleacă dela casa părintească (o moară cu iaz), ca să-și găsească norocul în lume, și ajunge tovarășul voivodului Bogdan, după ce a colindat Moldova și Galiția, și a fost și oștean... La Suceava când se-ntâlnește Vodă cel bătrân cu cel tânăr, e-n ziua de Sânziene, la serbarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Moldovei. Cum în sat la Grijalovi au făcut cetate cu parcane și s-au apărat prăvălind știubee asupra năvălitorilor. În altă parte, la o ............, muierile au înconjurat un detașament întârziat de Turci (Turcu cu untu) și l-au vârât în iaz, mânându-l cu cocioarve aprinse; apoi au dat foc stuhului... V. Ștefan Meșter se duce la cetatea Neamțu, ca să vadă pe domnițele lui Radu-Vodă. De acolo din pisc vede cete de năvrapi în pradă; trimite răspuns lui Onu Păr-Negru și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rămânând apoi la conducerea, îmbunătățirea, înoirea, perfecționarea gospodăriei colective. Se află aici pescari. Ca pretutindeni își au poveștile și anecdotele lor. Unul din ei pescuia de multă vreme "la fix" în același loc, așa încât probabil că locuitorii acelui colț de iaz îl simpatizau, văzându-l cum stă ceasuri întregi chincit la mal, fără să se gândească la nimic. Într-un rând i se pare că pluta s-a mișcat, și, nerăbdător, o trage repede, în vreme ce un biban frumos scoate capul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mișcare strungul, ferăstrăul și rândeaua cu electricitate. Apar în sate meșterii noi de electricitate, țărani instalatori și lăcătuși. Cele mai avantajoase uzine electrice sunt cele hidraulice; sunt mai practice și mai ieftine. Unde-i un pârâu se poate construi un iaz, o cădere de apă și o turbină. Cu ajutorul energiei electrice sătenii se înstăresc prin sporul muncii, își înoiesc viața. Odată cu energia electrică vine șoseaua și automobilul. Viața satului se apropie tot mai mult de viața orașului. Mobilă, băi, radio și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unde a fost mânăstirea” pe care Bodea l-a cumpărat ca să își facă sat și prisacă. La 9 aprilie 1481, domnul întărește lui Ivașcu Andronic un loc în pustie, pe care l-a cumpărat ca să își facă un sat și iaz cu moară, în matca Răutului. La 20 aprilie 1491, domnul întărea mânăstirii Tazlău un loc în pustie peste Siret. În 24 noiembrie 1492, domnul dăruia mânăstirii Putna “un loc în pustie de cealaltă parte a Podragăi”. La 12 ianuarie 1495
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în care apar fiii lui Oană vornicul este din 28 decembrie 1428. Domnul le întărește seliștea lui Dobrin, la Humor (Homor), unde este mânăstirea lor și trei sate, sub Dumbrava Înaltă, anume: unde a fost vătăman Minco, alt sat la iazul lor, al treilea sat, unde a fost cneaz Stan. Peste șase luni, la 3 iunie 1429, domnul le da celor trei frați un privilegiu în care este întărită stăpânirea lor peste toate satele lor. Enumerarea se începe cu așezarea de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]