11,663 matches
-
specifice culturii în care ai crescut ? Care este valoarea națională, valorea țării tale? Poate fi mai puțin/ mai mult apreciată decât în alte țări? Este vreo valoare pe care nu ai comunicat-o sau împărășit-o cu alții? Care este aceasta? Identificați valorile învățate în: familie școală grup de colegi/prieteni în România Ce mesaje v-au fost transmise? Care au fost „șoferii (drivers)”? Exercițiu „Auditul valorilor” Citiți cu atenție lista valorilor de mai jos și gândiți-vă la importanța fiecăreia pentru
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
specifice culturii în care ai crescut ? Care este valoarea națională, valorea țării tale? Poate fi mai puțin/ mai mult apreciată decât în alte țări? Este vreo valoare pe care nu ai comunicat-o sau împărășit-o cu alții? Care este aceasta? Identificați valorile învățate în: familie școală grup de colegi/prieteni în România Ce mesaje v-au fost transmise? Care au fost „șoferii (drivers)”? Exercițiu „Auditul valorilor” Citiți cu atenție lista valorilor de mai jos și gândiți-vă la importanța fiecăreia pentru
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
diferită, fiind vorba evident de o criză economică, una bancară și financiară. Asta ar putea conduce la ideea că elementul central care a declanșat această criză, s-ar afla În financiar și nu În real? Pentru a se răspunde trebuie identificate anticipările. Anticipări au fost și În financiar și În real. În financiar, anticipările fac referire la bursele de valori iar În real, În cazul economiei americane, cea mai evidentă anticipare s-a identificat pe piața imobiliară. Se Înțelege că aceasta
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
de profesorul clujean va fi, curând, unul de urmat. A sosit momentul unei lecturi "care să distingă ceea ce îndrumările mai noi ale criticii noastre recomandă stăruitor, însă fără exemplificări concludente: profiluri necunoscute, surprinzătoare, ce vor fi dăinuind în umbra celui identificat odată, canonizat, banalizat"29 scria în 1968, George Munteanu. Criticul nu menționează numele celor care au determinat să răspundă aceastei provocări, dar, fără îndoială, că universitarul clujean, Ion Breazu, a avut o contribuție hotărâtoare. "Marele său talent epic a corectat
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vulnerabilității plăcii). Stress-ul de forfecare depinde de vâscozitatea sângelui iar valorile acesteia în vecinătatea peretelui sunt dificil de determinat (erori de 20 50%). Este deosebit de importantă precizarea relațiilor dintre forțele mecanice și leziunile aterosclerotice la pacienți cu factori de risc identificați. Stress-ul de forfecare este nemodificat/ redus la pacienții cu diabet zaharat noninsulinodependent și la pacienții cu hipertrofie ventriculară stângă. TAS se corelează negativ cu Tau și Tc, HDL-C se corelează semnificativ pozitiv cu Tau și negativ cu Tc. Tabagismul cronic
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a merge mai departe, furtunile vieții l-au afectat și trupește. Pe neașteptate, izbucnește o boală necruțătoare, Creangă sesizând prin 1877 prezența halucinațiilor olfactive, caracteristice fazei secunde a epilepsiei, primele stadii fiind probabil ignorate. Cauza bolii nu a fost însă identificată cert. Epilepsie a avut și Smaranda, dar transmiterea ereditară a bolii este puțin probabilă, altă cauză putând fi un banal accident ce ar fi avut drept consecință un traumatism cranian. Aceste prime semne ale prezenței bolii nefiind foarte grave, activitățile
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
dimpotrivă, profesorul pierde, este vorba despre „o clasă slabă“, iar „câștigătorii“ sunt în pragul repetenției. Când nu câștigă nimeni este vorba despre „o clasă dificilă“. Miza ambelor părți este demnitatea personală. La cealaltă extremă a relației profesor-elev se află profesorul identificat total cu clasa, luptând pentru ea cu direcțiunea școlii și cu inspectorul (S. Marcus, 1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale unui continuum. În realitate profesorul și elevul nu trebuie să fie nici față în față, în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
clasa, luptând pentru ea cu direcțiunea școlii și cu inspectorul (S. Marcus, 1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale unui continuum. În realitate profesorul și elevul nu trebuie să fie nici față în față, în conflict, nici identificați, ceea ce ar anula scopul actului instructiv-educativ. Dezirabilă, dar și cel mai dificil de atins și de menținut este poziția de mijloc, pentru că nu este suficientă numai cunoașterea teoretică a științei pedagogice sau numai înțelegerea și dragostea pentru elevi. Fiind o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
diferența mare între frecvențele caracteristicii aflate pe primul loc și cea aflată pe locul al doilea. Având în vedere scăderea frecvențelor, nu s-au mai luat în considerare restul caracteristicilor. Mergând mai departe cu analiza se observă că aceste trăsături identificate chiar de către elevi adolescenți nu aduc nimic nou din punct de vedere al conținutului. „Libertate”, „impulsivitate”, „curiozitate”, „inteligență”, „nonconformism” apar drept caracteristici unanim recunoscute ale acestei perioade. Ceea ce sar putea să atragă atenția este identificarea „libertinajului” drept trăsătură a elevului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cât și a elevului autonom. Indirect, aceasta înseamnă că elevii recunosc în autonomie o caracteristică a elevului adolescent. De asemenea, se constată „saltul frecvențelor”, a doua caracteristică, „responsabilitatea”, apărând cu 34 de ori mai rar decât libertate. O altă trăsătură identificată ca fiind comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) este „inteligența”. „Puterea de decizie” a fost de asemenea identificată ca fiind o trăsătură a elevului autonom. Aprofundând analiza de conținut s-au constatat diferențe între răspunsurile băieților și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
constată „saltul frecvențelor”, a doua caracteristică, „responsabilitatea”, apărând cu 34 de ori mai rar decât libertate. O altă trăsătură identificată ca fiind comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) este „inteligența”. „Puterea de decizie” a fost de asemenea identificată ca fiind o trăsătură a elevului autonom. Aprofundând analiza de conținut s-au constatat diferențe între răspunsurile băieților și cele ale fetelor. Este vorba mai mult despre particularități ale răspunsurilor celor dintâi. Astfel băieții par mai „duri” oferind răspunsuri de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de educare și învățare acasă și la școală? 2. Care sînt cunoștințele, atitudinile și comportamentele actorilor sociali față de parteneriatele școală-familie-comunitate? 3. Ce procese sociale produc aceste comportamente? 4. Care sînt pattern-urile relațiilor dintre comportamentele caracteristice? 5. De ce pattern-urile identificate se manifestă în acest fel? Perspectiva pozitivistă, cantitativă a cercetării își propune următoarele ipoteze de testat: 1. atitudinile și practicile educative ale părinților sînt dependente de aspecte structurale ale familiei cum ar fi categoria socio-profesională de apartenență a părinților, nivelul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
analiza transcriptului discuțiilor desfășurate în sesiunile focus grup, descrierile participanților fiind conceptualizate sub etichete cît mai apropiate de spusele lor. FAMILIA COD 4.1. Formele implicării părinților în activitatea de învățare Tipuri de comunicare părinți-adolescenți. Din paleta variată a formelor identificate, comunicarea reprezintă o prezență permanentă și specifică în sfera interacțiunilor dintre părinți și adolescenți. Tipurile comunicării produc acțiuni/interacțiuni între actorii sociali ai familiei, adică strategii sau tactici de rutină ce contribuie la definirea unui stil sau altul al implicării
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
toți : Toți elevii scriu tema. -copiii observă că și în această situație vorbim tot despre mai mulți elevi (toți), dar cuvântul are o silabă în plus (e-le-vii), ceea ce implică scrierea cu doi i, fiind vorba despre anumiți elevi, mai precis identificați. După trecerea la plural, în ambele forme, cu aplicarea controlului prin despărțirea în silabe și prin întregirea cuvântului, cu pronunția lui corectă, cu accentuarea terminației în i sau ii, desprindem observația cu caracter de concluzie : când aceste cuvinte sunt însoțite
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
descriptiv, cu referire la obținerea unei performanțe; 3. comparativ, prin compararea trăsăturilor unui copil supradotat cu cele ale unuia de nivel mediu. Dar, cel mai frecvent este menționată definiția oferită de Marland în 1972: Sunt supradotați și talentați acei copii identificați de persoane profesional calificate și care, în virtutea abilităților lor deosebite, sunt capabile de performanțe ridicate. Aceștia sunt copii care au nevoie de programe de educație diferențială și/sau servicii, care, în mod normal, nu pot fi asigurate de școlile obișnuite
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
a gândurilor, a faptelor incitarea interesului către nou, necunoscut și oferirea satisfacției găsirii soluției după depunerea unui efort de căutare de către copil. Personalitatea creatoare are o constelație complexă, în cadrul căreia nu trebuie să existe în mod necesar toți factorii creativi identificați, și că existe multiple constelații de trăsături. Totodată, doar prezența acestor factori nu garantează un nivel crescut de creativitate. Societatea actuală cere cât mai multe resurse de adaptare tânărului (și nu numai), iar pentru ca adaptarea să fie eficientă, ea trebuie
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
trece testul de screening, pierderea de auz poate să apară mai târziu în viață. Dacă avem cele mai mici bănuieli legate de o posibilă pierdere de auz este important să vorbim cu doctorul și să solicităm o evaluare audiologică. Odată identificată o pierdere de auz, în afară de intervenția medicală, este necesară o intervențe psihopedagogică. Rezultatele vor fi cu atât mai bune cu cât aceasta va fi mai timpurie. În cazul copiilor care nu mai sunt bebeluși, screeningul se realizază foarte ușor în timp ce
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
faptul că Ovidiu considera că cea care a dat naștere familiei a fost Anna Perenna (anne perenne latens Anna Perenna vocor: III, 654), nimfa liniștitului Numicius, despre care povestește pe larg mai multe variante (III, 523-696); sau Elisa, sora Didonei, identificată când cu Luna, când cu junica Inachia (fiica lui Inachus, Io, a fost iubită de Jupiter, și Iunona, din gelozie, a metamorfozat-o în junincă ale cărei peripeții amoroase le povestește în altă parte), când cu nimfa fiică a lui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Dacă se ține cont de sfaturile date poetului în momentul relegării, de către destinatarul epistolei din Tr., I, V, 1 și urm., și anume, să nu cedeze în fața deznădejdii și să nu-și provoace moartea, se pare că acest personaj trebuie identificat tot cu Celsus. Nu putem rezista tentației unor expresii din citata scrisoare din Ponticele, I, IX, precum de rapto Celso, Celso adempto care par să indice mai mult decât o moarte naturală: Celsus a fost răpit... Anunțul i se pare
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
încredere foarte ridicat, atunci când au completat FACS-ul. Aceste informatii sunt oferite în Capitolul al 8-lea din Ghidul Investigatorului. 7. Programul computerizat În atribuirea scorurilor poate fi utilizat un program computerizat, pentru că persoana care codifică să determine dacă scorurile identificate au influențat în mod negativ regulile prevăzute de FACS, pentru a determina acuratețea practicarii scorurilor și pentru a facilita comparațiile dintre codificatori în procedurile lor de atribuire a scorurilor pentru comportamentul facial. 8. Testul final de acordare a scorurilor Acest
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
-l umple la loc. Momentul completării chestionarelor, care a urmat video-înregistrării, a adus eliberarea de toate aceste manifestări nonverbale; nu mai interesa pe nimeni cât e ceasul, "ticurile" dispăruseră și ele, iar sete... nu-i mai era nimănui. Expresiile faciale identificate că predominanțe la această subcategorie au fost: tristețe, fericire, dezgust, dispreț, furie, fericire-dispreț, furie-tristețe, fericire-dezgust, respectiv unitățile de acțiune: UA1, UA4, UA5, UA6, UA7, UA9, UA10, UA11, UA12, UA14, UA15, UA24, UA25. (c) sunt probleme ce nu pot fi rezolvate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fumat, alcool și alte droguri, administrarea de suplimente vitaminice, acid folic, în cadrul consultațiilor prenatale; * variabilitatea Indicelui de Masă Corporală; * evaluarea influenței fiecărei variabile, a semnificației diferenței dintre rezultate în cadrul subeșantioanelor pe gen, grupe de vârstă, status socio-economic, a semnificației corelațiilor identificate privind motivele pentru care oamenii doresc să aibă copii, maternitatea voluntară în afara căsătoriei, sprijinul intergenerațional în familie, noile tehnologii de reproducere; * analiza comparativă a caracteristicilor comportamentului sexual-reproductiv: pe gen, pe vârste (tineri, maturi, vârsta a treia) prin teste de corelație
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
lambda), entropia R2, R2 standard, care au valori apropiate de 1, indică de asemenea faptul că modelul în trei clase latente este unul valid. Analiza de clase latente în Latent Gold indică faptul că cele trei clase latente ale modelului identificat sunt formate din 55%, 27% și respectiv 18% dintre respondenți. Următorul comentariu se impune: * Clusterul 1 (55%) este reprezentat de "liberali", care în toate situațiile descrise consideră că avortul este justificat. Este probabil o atitudine tipică "pro-choice" în care se
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
tehnic se confruntă cu cel economic rezultatul fiind descoperirea de idei pentru proiecte și produse noi. Matricea tehnică-economică inventariază toate punctele tehnice și toți factorii din întreprindere (inclusiv piețe). Se descoperă noi cunoștințe și necesitățile satisfăcute și pe baza resurselor identificate are loc: a. ierarhizarea și ponderea resurselor, b. extinderea matricei pe termen mediu și lung. Matricea descoperirilor este un instrument cu valențe deosebite, un suport și un catalizator al cercetării bazate pe imaginație, precum și unn mijloc de gestiune a potențialului
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
care, prin folosirea experienței și cunoștințelor colective, se declanșează într-o ședință de brainstorming. Se stabilește lista de sarcini (activități) ce trebuie executate, se selectează sarcinile care au legătură între ele, succesiunea lor și acestea se numesc stadii cheie. Stadiile identificate le organizăm într-o secvență logică pentru a maximiza numărul activităților ce se pot desfășura în paralel. Următorul pas este întocmirea diagramei logice a proiectului. După unii autori, etapele planificării sunt: definirea obiectivelor, generarea și evaluarea opțiunilor, identificarea activităților, ordonarea
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]