15,885 matches
-
origini până în 1989. Acest fapt atrage atenția numaidecât, pentru că perspectiva aleasă este puțin specifică criticului sau istoricului de film, cât mai degrabă familiară istoricului ideilor. Iar Cristian Tudor Popescu alege acest loc geometric în care istoria cinematografiei intersectează politicul și ideologia, și anume, propaganda în film. Noutatea perspectivei ține de faptul că autorul nu se lasă furat nici de tentația de a scrie o concentrată istorie a cinematografiei într-o ramă tematică, nici de a redacta un studiu exhaustiv de istorie
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
mercantilă, conformistă a regizorilor români. Al treilea palier vizează analiza filmului românesc urmând o selecție reprezentativă care include atât capodoperele filmografiei românești în perioada comunistă, cele câteva, cât și filme de duzină. Criticul identifică acele filme care fac acordul cu ideologia și propaganda într-un mod exemplar reunind numele cele mai importante de regizori, scenariști și operatori ai perioadei. O calitate în plus a acestei cărți se relevă prin intermediul discernământul autorului ei, Cristian Tudor Popescu desface cu o finețe remarcabilă, ca
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
au un conținut care le face adecvate într-o revistă culturală. Zelul, exagerarea (toate paginile sînt acaparate de un singur subiect), grotescul dimensiunilor sînt însă lucruri care vin din tradiția recentă, postbelică, a presei contaminate politic. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4978_a_6303]
-
este una din acele figuri școlare inconturnabile din «Lagarde & Michard» (serie de faimoase manuale de liceu - n.n.). Am remarcat că studenții mei nu sunt câtuși de puțin entuziasmați de Comedia umană... A fost pe fază în anii ’30, când marile ideologii mișcau masele. Dar tocmai această adecvare la o epocă, acest bavardaj ideologic fac ca romanele lui cu teză să ne pară demodate... E vorba în ele de un umanism care a îmbă trânit.”
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4977_a_6302]
-
de jenă care apare de obicei în cazul unor asemenea teme. De la această poezie a lui Nichita Stănescu din 1964 pînă la poeziile de la sfîrșitul anilor ’50, de asemenea dedicate lui Lenin, distanța literară este uriașă. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4995_a_6320]
-
pentru că totul se joacă pe aceeași carte, a absurdului rizibil. Adică, literatura aferentă temei Apocalipsei, „lumii noi”, restaurate și a eroului salvator este rizibilă, iar orice abordare în gen SF-utopian nu poate decât să denunțe genul din interior. Nu știu care este ideologia omului din spatele scriitorului Cosmin Cârciova, care este poziția sa teologică, mi-ar plăcea să cred că una ne-parodică, dar romanul este destul de ambiguu pentru a nu oferi o cheie de interpretare „serioasă”. Ceea ce ni se oferă este doar parodia
Neo-Avangarda se apropie by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4997_a_6322]
-
subminat de cel ce vorbește. Existența prin limbaj, superioară, își îngăduie inițiative rebele, neașteptate, de care „celălalt” se înspăimântă. Între „inițierea întru neant” și „ridicolul de a fi viu” se petrece credința lui Emil Cioran, mai presus de religii și ideologii. Reformatoare prin excelență, atitudinea sa în fața morții exaltă și fertilizează privilegiul de a fi disperat: „Moartea nu poate fi înțeleasă decât dacă viața este simțită ca o îndelungată agonie, în care moartea se îmbină cu viața”. Dacă ținem seama de
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
a fi eternii perdanți, ba acum și ratați, ar putea face să apară germenii urii, din care nu ar lipsi ura de sine. După prăbușirea despotismului și a economiei de penurie comuniste, sunt puse acum la încercare sistemul capitalist și ideologia sa, dura economie de piață și puterea băncilor.“ (p. 152) Sînt pagini în care Grass prinde acribie de conțopist, ținînd registrul greutăților de care se izbesc estgermanii, și o face cu bucuria celui care, peste ani, speră că va fi
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
în care Grass prinde acribie de conțopist, ținînd registrul greutăților de care se izbesc estgermanii, și o face cu bucuria celui care, peste ani, speră că va fi citit ca un vizionar al prăbușirii germane: șomaj, încălcări repetate ale Constituției, ideologia mercenară a economiei de piață, ivirea nemților de categoria a doua, la care belferii din vest privesc cu dispreț, mentalitatea de Blitzkrieg prin care capitaliștii vor să anexeze neputincioasa RDG (Grass folosește chiar termenul Anschluss, spre a nu lăsa îndoieli
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
și țipătul fizicului, și al metafizicului!... TRAHANACHE (dând din șolduri): Nu mă-nebuni, onorabile!... Nu vrei să intri în politică? POPA PRIPICI (dând din șolduri): Ba da. Ucigă-i toaca pe ciocoi! TRAHANACHE (dând din șolduri): Să te băgăm la ideologie?... POPA PRIPICI (dând din șolduri): Mai bine la visterie, fiule! TIPĂTESCU (dând din șolduri): Ce lume?!.. (Intră, stecurându-se, Pristanda.) TRAHANACHE (dând din șolduri): Joițico! Vino și tu!... Enteresul partidului! Altfel, ne spune lu’ bunicu’!... ZOE: Nene... NELLI (dând din șolduri
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
de a scrie proză sau critică. Savonarola îmi e antipatic și în literatură; în orice caz eu nu mă simt chemat să distrug. Cred că e timpul să construim, cît putem mai bine și mai solid.” (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4595_a_5920]
-
haotic, greoi și opac - spre a regăsi, pe un alt palier de funcționare lăuntrică, un existent de alt ordin, coerent și integrator, însă nu mai puțin terestru, mundan. După religiile de tot soiul și practica lor conformistă sau fanatică, după ideologiile și agnosticismele de tot felul, născătoare de constrîngeri sărăcitoare pentru gîndirea omenească, ar trebui să pregătim epoca integrării tuturor dimensiunilor individului într-o unitate nouă, armonioasă și vibrantă, o unitate spirituală. Poezia poate juca un rol declan- șator, premonitoriu, în
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
mortificată de piese cu activiști, ingineri agronomi și producții-record, ca și de calpele „drame problematice” semnate de Paul Everac sau Ecaterina Oproiu (dramaturgi nu oficiali, dar oficioși). Școala ludică și-a propus și a reușit să readucă pe scenă ceea ce ideologia teatrală a regimului voia să elimine: pe homo ludens. Teatrul ca joc, ca spectacol gratuit al inteligenței și ca spațiu al umorului, care nu este „satiră” (și cu atât mai puțin o „satiră a moravurilor bughezomoș ierești”). Teatrului încruntat, atent
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
esențiale ale țării, o expresie a grijii manifestate de Partidul nostru pentru atragerea nemijlocită a maselor oamenilor muncii la elaborarea măsurilor pe care le întreprinde pentru dezvoltarea pe o treaptă nouă economică și socială a țării.” (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4618_a_5943]
-
Mallarmé. În plin comunism, arta traducerii a însemnat, astfel, o reconectare la firesc, reamintind publicului relația privilegiată a literaturii românești cu cea franceză, în contrast cu „autohtonismul delirant, de nuanță fascistoidă, extrem de ostil oricăror contacte cu restul lumii” (p. 64) practicat de ideologia comunistă. Așadar, doctele studii ale lui V. Ivanovici nu sunt aride, ci arzător conectate la social, iar grilele de lectură oferite de exegeți și teoreticieni precum I. P Culianu, M. Bahtin, formaliștii ruși, E. Coșeriu, V. Nemoianu ori I. Even-Zohar
Hermeneutică postmodernă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4616_a_5941]
-
lui Vargas Llosa, care-și reconstruiește profilul iudeo-peruvian prin contaminarea cu acela al unui mic trib amazonian, machiguengas, dobândind, în final, o identitate polifonică și dialogică. Este un exemplu de „gândire slabă” eficientă: prin cordialitate, interlocutorii pot depăși (învinge) ușor ideologiile contrastante ale discursurilor lor. Demn de remarcat este faptul că autorul discută contribuția românească în literatură (prin reprezentanți precum Gellu Naum, Norman Manea și Gabriela Adameșteanu) ca una perfect inserată în generarea mondială de valori. Victor Ivanovici face o operă
Hermeneutică postmodernă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4616_a_5941]
-
Partidul Ecologist Român prin manifestul anunțat pe siteul partidului. Omul de bază al președintelui în această situație este fostul ministru Mircea Coșea. Lista rămâne deschisă pentru că PDL nu aruncă tot arsenalul dintr-un foc. În viitorul apropiat "mascații" care susțin ideologia regimul Băsescu vor fi scoși la înaintare.
"Mascaţii" care susţin ideologic regimul Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/46374_a_47699]
-
comentariu al lui Sașa Pană, care povestește aventura obținerii acestei schițe de la mama scriitorului defunct. Schița se numește „Puțină metafizică și astronomie” și este o parodie în stilul tipic urmuzian al unei discuții despre facerea lumii. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4640_a_5965]
-
Deputatul USL, Nicolae Bănicioiu, a comparat afirmațiile fostului ministru al Muncii, Sebastian Lăzăroiu, cu mesaje ale ideologiei naziste. În emisiunea moderată de Cătălin Striblea, luni, la România Tv, șeful tinerilor pesediști a enumerat domeniile interes social sacrificate de guvernul Boc, cum ar fi tratamentul bolnavilor cu cancer sau susținerea persoanelor cu handicap, considerându-le politici similare celor
Bănicioiu compară politicile guvernului cu cele naziste () [Corola-journal/Journalistic/46563_a_47888]
-
că discursul lui Ceaușescu și implicit patriotismul ce tinde să devină agresiv tulbură serios condeiele scriitorilor de la Gazeta literară, la un nivel la care cultul lui Stalin sau al Uniunii Sovietice nu ajunsese în nici un caz. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4659_a_5984]
-
mai devreme sau mai târziu, în domeniul public, când retipărirea nu va mai putea fi legal blocată, cum se întâmplă, de la începutul acestui an, cu Mein Kampf. E destul de limpede că partea de umbră a operelor acestor scriitori ține de ideologia lor: fascistă, în majoritatea cazurilor. Cu toate aspectele conexe: rasism, antisemitism și discriminări de tot felul. Efectul lor asupra tinerilor de astăzi nu trebuie subestimat, mai cu seamă dacă împărtășim părerea tot mai des auzită că epoca noastră seamănă destul de
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
cu aceea interbelică, dată fiind ascensiunea extremismului politic. De dreapta, ca și de stânga: nu doar lepenismul, dar și melanchonismul din Franța anului 2012. Un oarecare dezechilibru în aprecieri se naște din faptul că fascismul e o doctrină, nu o ideologie, în sensul că nu-și ascunde ideile și intențiile, spre deosebire de comunism, care e ideologie în stare pură, ceea ce face ca doctrina propriu-zisă să fie limpede și umană. Istoria a condamnat fascismul, atât ca teorie, cât și ca practică. Comunismul, în
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
nu doar lepenismul, dar și melanchonismul din Franța anului 2012. Un oarecare dezechilibru în aprecieri se naște din faptul că fascismul e o doctrină, nu o ideologie, în sensul că nu-și ascunde ideile și intențiile, spre deosebire de comunism, care e ideologie în stare pură, ceea ce face ca doctrina propriu-zisă să fie limpede și umană. Istoria a condamnat fascismul, atât ca teorie, cât și ca practică. Comunismul, în schimb, a fost condamnat exclusiv pentru a fi dat naștere gulagului, la propriu și
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
propriu și la figurat, de ideile lui luminoase neatingându-se mai nimeni. Așa că a fi pro-Hitler (Drieu la Rochelle sau Noica) este unanim condamnabil, dar a fi pro-Castro (Márquez) reprezintă o opinie ca oricare alta. Din diferența între doctrină și ideologie ia naștere o alta, care conduce la acceptarea ideilor comunismului, niciodată chemate în judecată, și la blamarea oficială a ideilor fascismului: doar ultimele sunt impregnate de ură și de incitare la violență. Apelul la revoluție din marxim-leninism a devenit oarecum
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
antisemiți vagi! Pentru mine, toți aceștia se agață de o civilizație putredă și trebuie să piară. Trăiască Rasismul măcar câteva secole de aici înainte!” Concluzia este că, dacă toată lumea are dreptul la opinie, oricare ar fi ea, și că orice ideologie sau doctrină poate fi discutată, acceptată sau respinsă, fără a-i trage la răspundere pe cei care o susțin, combătându-i pur și simplu, dacă e cazul, nimeni nu poate cere îngăduință pentru apelul la ură și la crimă în numele
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]