2,423 matches
-
a continentului euroasiatic o condiție favorabilă dezvoltării unei mari națiuni. Este posibil să distingi o reală continuitate în eforturile întreprinse începînd cu marii Capețieni din secolul al XIII-lea pentru întărirea unității franceze spre profitul statului centralizat. Dar ar fi iluzoriu să vezi în această evoluție ceva fatal și ireversibil și să-i stigmatizezi în mod mai mult sau mai puțin deschis pe cei care, într-un moment sau altul, s-au opus acestei idei: adversarii lui Richelieu se refereau la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
același timp limitele oficiale între Italia și Galia. Forța armelor romane este glorificată în principal prin aceste două monumente din Pirinei și din Alpi. Obstacolul germanic. În schimb, trofeul ridicat în anul 9 î.I.C pe Elba este absolut iluzoriu: prezența germanilor pe Rin, dar și în regiunile danubiene este problema majoră a Occidentului. Augustus plănuiește să cucerească Germania. Încurajat de campaniile lui Drusus din 12 pînă în 9 î.I.C., el proiectează să întindă Imperiul pînă la Elba: germanicul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Înclinația către artă naivă, lucrînd cu real talent atît În ulei cît și În tempera, pe diferite suporturi (lemn, carton, pînză, coji de ouă sau sticlă), Valentina Acasandrei emerge dintr-un spațiu idealizat, dar fără a zugrăvi o strălucitoare lume iluzorie, așa cum fac mulți artiști naivi. Lucrările ei degajă o sobrietate generatoare de liniște interioară, ea nefiind În căutarea paradisului pierdut, ci a virtuții de reechilibrare a visului cu culori, atît de promițător În pictura naivă. Unele din lucrările sale figurează
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
tradiționali, să ne părăsim așadar condiția socioculturală, să negăm datele pe care istoria le-a înscris în noi de cîteva secole încoace, să le considerăm doar un rebut nociv. Operația riscă să fie pe cît de radicală, pe atît de iluzorie. Căci, la nivelul vieții sociale și istorice, nu te poți separa ca într-o operație chimică de mediul, de cultura, de tipul de civilizație în care te ai format. Poți cu asistență umană, dar mai ales non-umană să îți rectifici
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire neexploatată și, pînă la urmă, iluzorie, dacă ea nu se proiectează, formativ, pe o istorie asumată ca făcînd parte, și ea, din planul divin. Pentru André Scrima, creștinismul (atît occidental, cît și oriental) ajunge să se supună unei logici plane atunci cînd gîndește raportul Biserică lume
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
șiiți i-a furnizat materie pentru o philosophia imaginalis trans-confesională, de redescoperit și în tradițiile intelectuale europene. La el, accentul cade pe rolul mediator al imaginilor-arhetip fără de care distanța riscă să devină separație între un cer abstract și un pămînt iluzoriu. Pentru acești gînditori, ca și pentru Simone Weil sau A.K. Coomaraswamy, documentația oferită de științele specializate constituie materia primă din care se hrănește propria filozofie religioasă, propria tematizare a distanței verticale. b) Un beneficiu de tipul discernămîntului între manifestările
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Privirii absolute. și, cum are o viziune intimă a Absolutului, pe care îl percepe, pe de o parte, ca plenitudine și, pe de alta, ca sursă a existenței proprii, ființa particulară tinde să își aroge această plenitudine și să creadă, iluzoriu, în plenitudinea propriei perspective. Tinde să considere că perspectiva ei este singura valabilă, că Dumnezeu nu se manifestă decît pe direcția acelei perspective particulare ; mai mult, că El creează lumea în folosul acestei unice perspective. Tensiunea dintre caracterul individual al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ale unui timp revolut - a fost și a intrat în conștiința posterității ca un martir. Mircea Coloșenco, unul dintre cercetătorii mai noi ai biografiei scriitorului remarca pe bună dreptate: „Poetul a fost prins în vălmășagul unui timp utopic, pe cât de iluzoriu, pe atât de abrupt. A crezut în lozinci! Când și-a dat seama de falsul promisiunilor, de închistarea dogmatică, dezmeticindu-se, nu a mai fost pe placul puterii, fiind sacrificat, după formula stalinistă consacrată: decât un disident în viață, mai
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Dumnezeu există. Dacă vom considera că a avea experiența unei entități presupune faptul că acea entitate există, atunci premisa (1) este adevărată. Cu toate acestea, de aici nu decurge și că premisa (2) ar fi adevărată deoarece există multe experiențe iluzorii în care oamenii cred că au experiența unor entități, dar în realitate se înșeală. Prin urmare, deși persoana pe care o citează James era convinsă că avusese experiența lui Dumnezeu, ea se putea înșela; experiența sa ar fi putut fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în care oamenii cred că au experiența unor entități, dar în realitate se înșeală. Prin urmare, deși persoana pe care o citează James era convinsă că avusese experiența lui Dumnezeu, ea se putea înșela; experiența sa ar fi putut fi iluzorie. Deci, în mod evident, premisa (2) este cea crucială. Au avut oamenii experiența lui Dumnezeu? Dacă problema experienței religioase rămâne sub semnul întrebării, tocmai datorită caracterului său irațional, mistic și încărcat de afectivitate, rămâne posibilitatea de a justifica credința în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
adecvată, În care rolul primordial revine profesorului, principalul izvor de cunoștințe În domeniul respectiv pentru subiecții supuși formării intelectuale. A Învăța să știi (cunoști) semnifică, Înainte de toate, Învățarea metodelor care ne ajută să distingem ceea ce este real de ceea ce este iluzoriu și să avem astfel o cale de acces inteligentă la cunoștințele epocii noastre. A Învăța să faci semnifică, desigur, dobândirea unei specializări și a cunoștințelor teoretice și practice asociate acesteia. A Învăța să fii semnifică edificarea unei adevărate persoane și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
adecvată, În care rolul primordial revine profesorului, principalul izvor de cunoștințe În domeniul respectiv pentru subiecții supuși formării intelectuale. A Învăța să știi (cunoști) semnifică, Înainte de toate, Învățarea metodelor care ne ajută să distingem ceea ce este real de ceea ce este iluzoriu și să avem astfel o cale de acces inteligentă la cunoștințele epocii noastre. A Învăța să faci semnifică, desigur, dobândirea unei specializări și a cunoștințelor teoretice și practice asociate acesteia. A Învăța să fii semnifică edificarea unei adevărate persoane și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
păreri autenticitate și plauzibilitate, indiferent dacă ele reflectă sau nu adecvat realitatea. Dispoziția închipuirii poate fi antrenată de cele mai variate dorințe, credințe, păreri, stări de expectanță și poate fi susținută de cele mai variate mobiluri de apărare: refugierea în iluzoriu, ascunderea în spatele cuvintelor, supraestimarea aspectelor fenomenale, etc. * Transpunerea - reprezintă acel sindrom de însușiri care permit individului să se comute spontan sau deliberat de la un mod de trăire și de comportament la altul, bazându- se în mare măsură pe capacitatea de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Chiar un gânditor de talia lui Benedetto Croce cade victimă acestei greșeli când scrie: „Mitul într-adevăr se înfățișează cui crede în el ca revelația și cunoașterea realității opuse irealității și ca fiind în stare să înlăluie feluritele credințe socotite iluzorii și false. El nu poate să devină artă decât pentru cine nu mai crede în el și se slujește de mitologic ca de o metaforă, de lumea austeră a zeilor ca de o lume a frumuseții, de Dumnezeu ca de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îl înzestrează cu o splendidă serie de „categorii abisale”, care n-ar fi altceva decât tiparele primordiale în care zac toate formele de cultură. Să observăm însă că, dacă știința pozitivistă refuză ordinea transcendentă, pe care o declară o proiecție iluzorie a sufletului omenesc, o regiune ireală unde nu construiește decât fantezia iresponsabilă, aceeași știință nu face altceva decât să substituie transcendentului ordinea imanentă a inconștientului și să dea frâu liber imaginației să-l populeze cu fantome explicative, ce nu au
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și dezvoltarea psihică a copilului (cum lasă a se înțelege pedagogia nondirectivistă care susține libertatea absolută în educație), ci, în condiții raționale o stimulează. Deci, problema care se pune nu este de a elimina autoritatea din educație în favoarea unei libertăți iluzorii și ineficiente sub raport formativ, ci găsirea unor modalități optime de exprimare a autorității și de corelare a ei cu autonomia. Un alt concept vehiculat împreună cu acela de „autonomie" este identitate. Din perspectiva psihologiei dinamice dobândirea autonomiei este corelată cu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
luând astfel contact cu o gândire vie, originală și fecundă 10. Din 1860 încoace, Biserica Ortodoxă funcționa la remorca statului laicizant, pe care o considera drept o anexă polițienească, acordându-i un sprijin minimal. Mai mult, acest sprijin devenea unul iluzoriu și pe alocuri, chiar periculos în măsura în care intervenea ingerința politicului în domeniul bisericesc influența liberalilor în Biserica Ortodoxă a fost devastatoare. În statul român modern, cu religia oficială greco-ortodoxă, universitățile aveau, în principiu, și câte o facultate de teologie. Mulți s-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de faptul că nu se poate autocunoaște și nici nu poate cunoaște total 3. Viziunea Adevărului creștin protejează ființa umană de neliniștile provocate de perspectiva infinitului și a morții. Astfel, există un singur Adevăr, secundum fidem, cel secundum rationem fiind iluzoriu. Dacă comprehensiunea ar fi o cunoaștere identică cu cognoscibilitatea obiectului cunoscut, atunci nu numai esența divină, dar chiar și substanțele create ar fi incomprehensibile pentru noi. Comprehensiunea se raportează numai la extensia lucrului cunoscut; acest fapt permite menținerea unei identități
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pătrunde în spațiul transcendenței. Modelul călugărului ca imitatio angeli devine simbolul permanent în literatura patristică 13. Problematica ontologică a imaginii se regăsește în statutul ambivalent atribuit de gândirea antică și medievală imaginii speculare care poate fi asimilată fie unei aparențe iluzorii, fie unei mimetici ontofanice. Valoarea oglinzii, hermeneutica imaginilor în oglindă ne permit să decriptăm modul în care o anumită determinare a imaginii sensibile se regăsește în proiecția ființei. Reprezentarea speculară dă naștere unei confuzii care poate apărea între imagine și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de recomandare a profesorilor funcționează, după noua lege, și doi membri ai Sfântului Sinod. Dar numai forma e satisfăcută; căci desemnarea acestor doi membri nu se face de Biserică, ci tot de universitate. Participarea Bisericii la numirea profesorilor este, deci, iluzorie. Cu această nefericită încercare al cărei proces este încă în curs Biserica ar fi trebuit să ajungă la încheierea că, în actualele împrejurări, controlul ei asupra învățământului teologic superior este imposibil. Și cum situația aceasta nu poate să dureze, Biserica
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
conferă strălucirea culturii superioare; și mai crede că ruperea legăturilor cu această universitate ar însemna pur și simplu excluderea oficială din viață oficială a statului român. Este o părere numai. Soliditatea culturii academice e, după sistemul actual de învățământ universitar, iluzorie. Iar cât despre legăturile Bisericii cu statul, garanția lor stă cu totul în altă parte decât în prezența mizeră și absolut figurativă a facultăților de teologie în cuprinsul universității... Biserica nu are decât o cale de urmat, care să fie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1815) a putut cel puțin să pretindă că a găsit un teren comun cu noul liberalism". O reacție firească, motivată inclusiv psihologic, în fața succesiunii rapide de revoluții modernizatoare a fost o acută nevoie de trecut, de valorizare și fie și iluzorie conservare a lui, cu tradițiile, cutumele, prejudecățile care îl definesc. "A fost o amplă mișcare de reabilitare a trecutului și de canalizare a progresului spre matrice cunoscute, solide, încercate. Dorința de a împăca, pe cît de armonios se putea, mersul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru; Cine se va înălța pe sine se va smeri, și cine se va smeri pe sine se va înălțaˮ (Matei 23.11-12). c) Atitudinile În realitate, atitudinea este o comoditate iluzorie. Cauza o constituie faptul că, de cele mai multe ori, atitudinile sunt iscusit menajate sau chiar disimulate. Deseori, între atitudine și comportamentul ostentativ nu există coincidență. Aș dori să exemplific cu următorul exemplu: sunt frecvente situațiile în care un elev oarecare poate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
în egală măsură autentice, ca expresii ale unor conținuturi imediate ale conștiinței. Faptul că prima e impusă, universală și uniformă nu reprezintă un motiv suficient (în acord cu principiul încrederii critice) pentru a o considera pe cea de-a doua iluzorie: indivizii umani operează pe niveluri diferite de semnificație cărora le atașează grade diferite de libertate cognitivă. Asumă mai multă libertate în cazul experienței Transcendentului decât în cazul încrederii pragmatice în propriile simțuri, cu ajutorul căreia supraviețuiesc. Revenind la experiența religioasă, întrucât
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pesimiste până la refuzul de a căuta în istorie logica destinului, din motivul că ar fi o întreprindere sortită eșecului, pentru un spirit optimist și liberal lucrurile stau cu totul altfel. Ca un adevărat optimist liberal, Fukuyama propune să părăsim calea iluzorie a extremelor și să căutăm echilibrul și măsura. În cadrul unei structuri sociale cu regim liberal democratic stabil, scrie Fukuyama, "se pot îmbunătăți multe lucruri: am putea da case celor fără adăpost, garanta egalitatea de șanse pentru minorități și pentru femei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]