113,729 matches
-
o fi, de-o să mai treci." Versuri precum cele ale lui Daniel von Czepko (secolul al XVII-lea) s-ar potrivi ezitării între acceptare și negare a existenței lui Dumnezeu: Primindu-l, pierzi pe Domnul... Așa cum remarca Meister Eckhart, îndărătul imaginilor nu este altceva decât incognoscibilitatea divinității ascunse; ceea ce se poate spune în primul rând despre imagini este că ele sunt echivoce prin definiție (în poemele lui Ion Horea de asemenea: Când păianjenul te țese, răsărit pe oareunde/ Și când praful
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
XVII-lea) s-ar potrivi ezitării între acceptare și negare a existenței lui Dumnezeu: Primindu-l, pierzi pe Domnul... Așa cum remarca Meister Eckhart, îndărătul imaginilor nu este altceva decât incognoscibilitatea divinității ascunse; ceea ce se poate spune în primul rând despre imagini este că ele sunt echivoce prin definiție (în poemele lui Ion Horea de asemenea: Când păianjenul te țese, răsărit pe oareunde/ Și când praful feței tale se așterne peste lucruri..."). La fel de misterios și de neînțeles ca și în Psalmii lui
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
anumit spațiu: Doamne-al laptelui cu spumă; Doamne, cel dinspre cotețe, din poiată, din ocol, când pierdut în imensitatea unor cuvinte: Doamne-al bolilor și-al spaimei, Doamne, cel purtat în suflet, Doamne, cel suit în slavă. Se recurge la imagini analogice, la imagini prin care să poată fi creată iluzia (poetică) a recunoașterii neștiutului; de fapt este un dialog purtat numai cu sine însuși, construit după bineștiutul model al cercului hermeneutic; nu are loc decât re-cunoașterea unei copii a copiei
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
-al laptelui cu spumă; Doamne, cel dinspre cotețe, din poiată, din ocol, când pierdut în imensitatea unor cuvinte: Doamne-al bolilor și-al spaimei, Doamne, cel purtat în suflet, Doamne, cel suit în slavă. Se recurge la imagini analogice, la imagini prin care să poată fi creată iluzia (poetică) a recunoașterii neștiutului; de fapt este un dialog purtat numai cu sine însuși, construit după bineștiutul model al cercului hermeneutic; nu are loc decât re-cunoașterea unei copii a copiei. Pentru a putea
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
care are parte poetul? Ceea ce e încă mai grav pentru un creator, ar fi intervenit, în cazul său, indiferența, "armistițiul tăcerii": "Cum se întîmplă și cu alți scriitori, pe Goga îl apasă de mai multă vreme un mare risc: încremenirea imaginii lui într-o schemă rigidă a receptării, perpetuată în virtutea inerției. Nimic nu ar mai fi în stare să resuscite vreun interes dincolo de verdictele unor judecăți casante". Dar autorul Cîntecelor fără țară a fost o glorie a literelor românești cum, măcar
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
cum sapă,/ Cum vor să-mi tulbure izvorul/ Din care sufletul s-adapă./ Din valul lumii lor mă smulge/ Și cu povața ta-nțeleaptă,/ în veci spre cei rămași în urmă,/ Tu, Doamne, văzul meu îndreaptă" (Rugăciune). Tonul patetic trasează imaginile unei dureri ce-și pierde inserția istorică, vărsîndu-se în absolut, durere care, după cum spunea G. Călinescu, reprezentînd o "jale nemotivată de popor străvechi, îmbătrînit", "ajuns la bocetul ritual", se dispensează de speranță: "La noi sînt codri verzi de brad/ Și
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
sosite din U.R.S.S. nu mai făceau obiectul extazierilor cromatice, iar cei însărcinați cu verificarea șevaletelor și a pensulelor artiștilor suspecți, se cam leneviseră și ei. Ba chiar au apărut cîțiva tineri artiști care, pe nesimțite, au părăsit ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca Ion Pacea, Ion Gheorghiu, Constantin Piliuță și alții, profitînd de o oarecare amorțire a vigilenței, au reconectat limbajul artistic la formele
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
al politologului și al specialistului în psihologia grupurilor. Dacă se urmăresc pe harta României centrele în care expresiile neconvenționale sînt înțelese adecvat, încurajate prin climatul general și cultivate sistematic, avem, prin consecință, chiar harta a două tipuri de civilizație și imaginea convingătoare a unor comportamente sensibil diferite. În afara Bucureștiului, care este o adevărată sinteză a tuturor tendințelor, aspirațiilor și frustrărilor noastre de astăzi (și de ieri), celelalte centre sînt invariabil nord-vestice: Timișoara, Arad, Oradea, Tîrgu-Mureș, Bistrița, Sf. Gheorghe, Cluj și Sibiu
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
volume, nu oferă spontaneități și nu creează istorie. Sultana Maitec nu negociază cu lumina aceea barocă, fastuoasă și generatoare de efecte, cu acel lumen spectaculos și tranzitoriu, ci încearcă, în continuarea experiențelor bizantine, medievale și postbizantine, să consacre, într-o imagine pură și antiretorică, lumina adevărului, cea necreată, lumina spirituală, acel lux care vine dinlăuntru, care nu descrie efemerul, nu se erodează și nu se risipește. Chiar și acele imagini care par ușor de recunoscut în pictura sa și care, aparent
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
în continuarea experiențelor bizantine, medievale și postbizantine, să consacre, într-o imagine pură și antiretorică, lumina adevărului, cea necreată, lumina spirituală, acel lux care vine dinlăuntru, care nu descrie efemerul, nu se erodează și nu se risipește. Chiar și acele imagini care par ușor de recunoscut în pictura sa și care, aparent, sunt elementele unor potențiale naturi statice, cum ar fi merele, sau pietrele sau orice altceva, nu sunt decît spectre, sigle ale unei lumi încă neinstituite, concepte solitare într-un
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
Moore nu pare mulțumit cu o pradă atât de ușoară - în ultimii trei ani, presa americană a scos la iveală mii de exemple care dovedeau, cu mai mult har, același lucru. Infiltrându-se printre soldații americani din Irak, Moore redă imaginea unor personaje demoralizate, dar cu o acută ură împotriva propriilor conducători. Adică o armată politizată la exrem, un fel de desperados sud-americani ce extermină băștinașii din junglă. Dac-ar fi adevărat, acest lucru ar fi extrem de periculos nu doar pentru
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
părinților, femei despletite alergând fără țintă, bărbați mutilați, ș.a.m.d., într- un ciné-verité al groazei. Toate acestea erau, din nefericire, cât se poate de reale. Dar a face un documentar cu titlul Fahrenheit 9-11 fără să dai absolut nici o imagine cu dărâmarea turnurilor gemene ale lui World Trade Center ține de cu totul altceva decât de propagandă. Ține de mizeria morală cea mai profundă, de paranoia irecuperabilă. Pe când tragedia irakienilor era prezentată cu lux de amănunte (și e bine că
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
Vremea trece ușoară peste mine./ Ploaia de primăvară./ Visul care nu m-a visat niciodată./ Dar mă caută insistent zmeura de an vară/ Un loc din brădet de unde se vedea sus pe cer/ Insula: desenată ca să dispară!" (Insula copilăriei). După cum imaginea viitorului se încarcă de același expansionism al eului nesătul (lumea sensibilă, înghițită cu lăcomie, e digerată fără-ncetare, asimilată în chip de metafore): "Nu știu dacă și-l va ține sau nu. Un inel de cuvinte./ Melancolia respiră suavă prin
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
ca un factor decisiv al rezultatului. Prin reducția directității se realizează un spor al fecundității asociațiilor, a căror spontaneitate pare meditată și, deopotrivă, al căror aspect meditat pare spontan. Acestui proces de elaborare "inspirată" îi datorăm o remarcabilă recoltă de imagini baroce: "Puțini rămîn; oh, ambalajul mixt/ Dintre culoare și răsunet/ Sub vîlvătaia serilor petunii/ Ce zac în saci de oseminte-aici!// Glazura cimitirelor de funii/ Căzute noaptea înapoi pe lună/ Subt ploi unde se oxidează sunetul/ Pe buza cloptoelor căzute
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
montează o operă! E o cheie seducătoare de lectură a filmelor lui. Juriul lui Tarantino a respins "Viața e un miracol"; e o chestiune de gust: guști sau nu guști acest cinema dezlănțuit în eclectismul lui, ca o beție de imagine și muzică, amalgam baladesco-burlesc, euforizant, baroc, tumultuos, de "Shakespeare și frații Marx" (cum îi place lui Kusturica să se autodefinească)?... Scenariul a pornit de la o poveste adevărată, în care Kusturica a văzut un argument în plus întru demolarea prejudecății că
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
Surprinzător jocul acesta al relecturii! Subscriu pe deplin la cea de-a doua constatare de relectură a lui Paul Cernat: intensitatea experienței recitirii poeziei cărtăresciene depășește în intensitate experiența recitirii oricărui alt poet din generația optzecistă. La nivelul limbajului, al imaginii, al ingeniozității parodice, al inteligenței intertextuale, Cărtărescu rămîne fără rival. Singure, volumele își fac concurență între ele. Pluriversul se lasă pe de o parte citit sacadat, "vîrstele poetice" sînt vizibile, în competiție cu ele însele, evident, fără a putea vorbi
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
îmi place cel mai mult, hazardul a știut iarăși unde să-mi deschidă cartea. Mai mult ca oriunde, poezia cărtăresciană e aici, totul mă încîntă, concretețea ei seacă, lumea fantastică a Bucureștiului pe care o instituie avid și real în imagini stranii, mute. Relectura îmi descoperă familiarul unui oraș pe care-l cunosc abia acum. L-am învățat de la Mircea Cărtărescu, îl știu, e un oraș poetic. Dar ca să descopăr că-l știu a fost nevoie de Plurivers. Încă unul dintre
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
Cui îi pasă? Scrie mare: "Avem specialități". Și, dedesubt, chipul zîmbitor, senin și mulțumit al primarului Vasile Mihalache. De ce o fi dînsul așa de mulțumit, habar n-am. "Faptele contează!" zice sloganul. Care fapte, nu se precizează. În cele mai multe zone, imaginile sînt apocaliptice, în Parcul Carol, abandonat mizeriei și bodegilor de doi lei, s-a grăbit, doar, să încercuiască Monumentul de pe esplanadă, deși există îndoieli, cele ale specialiștilor, asupra celebrului proiect cu Catedrala. Gardul cel verde este montat cu atîta exactitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
câți mai supraviețuiseră dintre ei - și o libertate de expresie mai mare pentru oamenii de cultură, sufocați aproape după ani lungi de tăcere, nu au fost decât etape ale acestui plan care, conform așteptărilor, a adus un extraordinar câștig de imagine atât pe plan intern, cât și internațional lui Gheorghe Gheorghiu Dej, dar, mai ales, succesorului său, Nicolae Ceaușescu. În 1965, semnele noii orientări erau clare și apariția pe scena politică a unui conducător tânăr ce a accentuat aceste tendințe de
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
originalitatea expresiei, în rândul artiștilor români de prim rang; - arta sa întrunea adeziunea tacită, nu întotdeauna favorabilă însă, a generațiilor mai vârstnice și majoritar entuziastă a tinerilor (artiști, scriitori, critici, muzicieni etc.) care, fascinați de noutatea formulei propuse și de imaginea sa nonconformistă, îi atribuiau calitatea de model; - lucrările sale se integrau într-o tendință foarte actuală a artei plastice internaționale: neoexpresionismul, având, totodată, ca punct de plecare, simboluri populare autohtone, ceea ce era de natură să satisfacă vechi frustrări ale artei
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
promovare, făcute de oamenii de cultură, le consider, așa cum am mai afirmat, gesturi sincere și dezinteresate) dispus de oficialități pentru o mai bună cunoaștere a unui mare artist român, nu a fost decât unul din interes, pentru o schimbare de imagine. Se făceau astfel primii pași hotărâți în arta subtilă a manipulării culturale.
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
Securității diseminate astăzi peste tot, Ťcapitalismul de cumetrieť, îmbogățirea peste noapte a unor înalți funcționari bugetari etc. etc.". în jurul acestui lider foiește o lume a demagogiei, carierismului, trădării și nu în ultimul rînd a corupției: "Oameni care aveau cîndva o imagine de opozanți în regimul trecut poartă acum servieta oamenilor din regimul trecut. Ce-i drept, nu pe gratis. Asta, doar asta le lipsea înainte de 1989? Titlurile? Funcțiile? Mai mult: spre confortul lor psihic, îi toarnă, demonizîndu-i, ca înainte, pe cei
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
Poemul, alcătuit din 11 secvențe, este o transpunere în versuri a paginilor 86-93 ale cărții lui Roger Penrose, Mintea noastră cea... de toate zilele. Despre gândire, fizică și calculatoare (Editura Tehnică, 1996), volum din care poetul a preluat și opt imagini referitoare la "mulțimea Mandelbrot", nimic altceva decât pixeli măriți și reprezentări fractalice. Poemul încorporează în textele sale un fragment din Leibniz, precum și versuri din Arghezi, Barbu și Mallarmé, surse onest și exact indicate la final. În mod normal, geneza de
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
mutante insecte. Ca și în celelalte cărți ale poetului timișorean, umorul se împletește firesc cu scrupulozitatea execuției în ritm și rimă și, aproape de la sine, cu substraturile livrești. Însă, sofisticatul său limbaj poetic nu mai derutează, ci mediază, la fel de fantezist, imaginile structurilor microscopice, încât jocul poetic este uneori chiar mai mult decât fascinația gratuitului cu care poetul ne-a obișnuit. Erudiția lingvistică nu mai ocultează tema, calamburul și tautofonia au dispărut, iar demersul poetic, oricât de neologic ar fi, iluminează (măcar
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
uneori chiar mai mult decât fascinația gratuitului cu care poetul ne-a obișnuit. Erudiția lingvistică nu mai ocultează tema, calamburul și tautofonia au dispărut, iar demersul poetic, oricât de neologic ar fi, iluminează (măcar în sensul familiarizării) obscuritățile vizuale ale imaginii pixelate sau ale complicatelor structuri fractalice: "Măriți de zece ori, - te bucuri / să vezi, acum, că zișii muguri / se-aseamănă (și în ansamblu, / și-n amănunt) cu-ntregul amplu / pe care-l reproduce în lanț ș...ț minus pedunculii, ce
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]