KorAP: Find »[drukola/base=imigrant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...78 79 80 ...160 >

3,989 matches

Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259

sociale, Melting pot, Minoritate, Recunoaștere (politică de Î), SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Intercultural (didactica Î)tc "Intercultural (didactica ~)" Pedagogia interculturală a luat naștere În Franța la Începutul anilor ’70, În contextul migrărilor. Preocupările apărute atunci În privința dificultăților școlare ale copiilor de lucrători imigranți au dat, Încetul cu Încetul, naștere ideii că diferențele nu constituie obstacole, ci, dimpotrivă, pot să devină o Îmbogățire reciprocă, cu condiția să ne putem sprijini pe ele. Această concepție venea În Întâmpinarea multiculturalismului canadian, care, spre deosebire de politica asimilaționistă a

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
oricărui element care creează disonanță și la reducerea celor care o accentuează. Această teorie se poate aplica Întâlnirii dintre două culturi sau dintre două medii și schimbărilor implicate de acest contact. Astfel, elevii proveniți din medii populare sau din rândul imigranților și-au dezvoltat alte „reflexe” decât cele la care se așteaptă mediul educativ din partea lor. Ei pot prefera, de exemplu, relațiile interpersonale bazate pe valori mai curând umane decât intelectuale sau pot aprecia mai mult elementele concrete decât pe cele

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
interviurile aprofundate și studiile de caz pentru a analiza viața-Împreună și viața-În-izolare din aglomerațiile americane. Chicago, la sfârșitul secolului al XIX-lea, este o răscruce de căi navigabile și terestre. Dezvoltarea sa industrială, comercială și financiară favorizează importante fluxuri de imigranți dinspre Polonia, Ungaria, Germania, Italia... Țăranii transplantați au dificultăți În a-și schimba modul de viață. Victime ale șocului cultural și ale dezrădăcinării, supuși mobilității profesionale și rezidențiale, alunecând uneori În delincvență sau În criminalitatea organizată, acești imigranți au suscitat

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
fluxuri de imigranți dinspre Polonia, Ungaria, Germania, Italia... Țăranii transplantați au dificultăți În a-și schimba modul de viață. Victime ale șocului cultural și ale dezrădăcinării, supuși mobilității profesionale și rezidențiale, alunecând uneori În delincvență sau În criminalitatea organizată, acești imigranți au suscitat În rândurile sociologilor dorința de a realiza o analiză empirică a valorilor de grup și a atitudinilor individuale (dorința de securitate, de recunoaștere de către ceilalți, de putere). Universitarii văd orașul ca o formă de interdependență spațială a unor

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
animală care ajută la Înțelegerea transformărilor observate și care comportă filtrarea, selecția și regruparea. Există terenuri râvnite ca zone rezidențiale sau cartiere de afaceri, precum și zone centrale sau periferice de concentrare a anumitor populații. Segregarea poate fi căutată atât de imigranți, pentru a-și proteja prin comunitate identitatea culturală, cât și de cei bogați, pentru a menține distanța socială față de cei care nu fac parte din mediul lor. Fenomene analoage au fost observate și În cazul „creuzetului francez”. În Franța, tot

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
care trimit acasă o parte din salariul lor, care acceptă slujbe dintre cele mai grele, ca muncitori În industrie sau În agricultură, care cunosc promiscuitatea locuințelor comune sau ale căror femei sunt strict controlate etc. tind să-l particularizeze pe imigrant, punându-l Într-o situație de inferioritate În raport cu cei născuți În țara gazdă și făcând să-i pară deosebit de atrăgătoare școala, ca loc al unui efort susținut pentru recunoașterea socială, În ciuda eșecului școlar ridicat Înregistrat În anumite „zone”. Cei din

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
control administrativ și polițienesc la frontiere și duce la restrângerea politicilor sociale față de străini. Începând cu anii ’60 ai secolului XX, politica de construire de cartiere cu blocuri de locuințe menite să grupeze familiile modeste i-a lipsit pe mulți imigranți de un mijloc important de integrare În statul-națiune, segregarea (aleasă uneori ca mijloc de protecție) favorizând excluderea și devianța. Și o sociologie a Națiunii Întâlnește ideea de creuzet sau melting pot ă În Africa, de exemplu, unde construcția democratică impune

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
publice din mai multe țări occidentale. Acest fapt are două explicații. Pe de o parte, este strâns legat de paradigma „multiculturalismului”, care repune În discuție modelul de integrare prin asimilare și valorizează pluralismul identitar. Minoritățile etnice (formate prin reunirea unor imigranți care converg spre același spațiu) și naționale (comunități istorice și teritoriale existente pe un teritoriu dinainte de Înființarea statului-națiune sau care nu au contribuit la construcția acestuia) au căpătat, În acest context, noi drepturi și resurse specifice pentru a-și putea

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
de obicei ă deși nu chiar Întotdeauna ă mai ușor de circumscris). În al doilea rând, referința la cetățenie (sau la „naționalitatea” unui stat, În definiția originală a lui Capotorti) Înseamnă excluderea de la statutul de minoritari a membrilor comunităților de imigranți. Această chestiune trebuie pusă În legătură cu regimul juridic aplicabil În privința naționalității, arhetipurile fiind În acest sens jus soli, adică dreptul solului, ca În Franța sau În Statele Unite, potrivit căruia cetățenia depinde de țara În care s-a născut persoana, și jus

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
supraviețuirea unei limbi presupune, pe termen lung, posibilitatea ca aceasta să fie folosită firesc În toate „domeniile” cotidianului (Fishman, 1991). Problema este cu atât mai evidentă dacă vorbitorii acelor limbi sunt și ei cetățeni ai statului În cauză. În cazul imigranților, putem considera, desigur, că accesul la cetățenie presupune o decizie de integrare În comunitatea „autohtonă” și că această decizie stinge orice obligație a statului gazdă față de limbile imigrației (fără a stinge totuși dreptul cetățenilor proveniți din rândurile imigranților de a

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
În cazul imigranților, putem considera, desigur, că accesul la cetățenie presupune o decizie de integrare În comunitatea „autohtonă” și că această decizie stinge orice obligație a statului gazdă față de limbile imigrației (fără a stinge totuși dreptul cetățenilor proveniți din rândurile imigranților de a-și cultiva propriile limbi În sfera privată). Dimpotrivă, În cazul limbilor care există pe un teritoriu de tot atâta sau chiar de mai multă vreme decât statul respectiv (În Franța, cazul limbilor bretonă sau bască, de exemplu), nu

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
la crearea unui rit personal și a unei culturi proprii. Aici este vorba mai curând despre faptul de a fi recunoscut pentru ceea ce ești, pentru originalitatea ta. La muzicienii underground, ca și la alte tipuri de minorități (ecologiști, homosexuali, feministe, imigranți etc.), căutarea unei identități este, Într-un sens, sortită unui perpetuu eșec. A te regăsi Înseamnă Întotdeauna a te pierde puțin. A reuși implică o bună poziționare În raport cu presiunile Înspre conformitate și cu calculele privind riscurile, pentru a nu intra

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
o semantică istorică comparativă ar trebui să studieze avatarurile termenilor racism și racialism În literatura savantă anglo-saxonă din domeniu (Miles, 1989, pp. 42-50; Fredrickson, 2003, pp. 169-189). Astăzi se vorbește adesea, În limbajul politico-militant și mediatic, despre „rasismul anti-imigranți”. Însă „imigranții” nu pot alcătui o rasă și cererea de expulzare a acestora nu face decât rareori apel la teza inegalității, bazându-se mai curând pe axioma incompatibilității culturale sau pe postulatul diferențelor mentale ireconciliabile, pe fondul unui conflict fatal Între civilizații

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-lea, răul numit „rasism anti-imigranți” se prezintă ca o heterofobie internă și selectivă, dar, spre deosebire de cele două „isme” anterioare, nu funcționează pe baza ideii de rasă, și nici pe baza afirmării unor inegalități. Ceea ce li se reproșează anumitor categorii de imigranți este În primul rând faptul de a fi neasimilabili din punct de vedere cultural, iar În al doilea rând acela de a reprezenta un pericol de dezordine pentru grupul național, pericol polimorf de desfigurare, denaturare, dezintegrare (Taguieff, 1995b). Adevărata Întrebare

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
și mesianic, În care figura Proletariatului tindea să fie Înlocuită de cea a „minorităților” oprimate, Întruchipate În special de grupuri numite rasiale sau etnice, care au fost Între timp Înlocuite, În țările bogate (sau, cum se spune, „gazdă”), de figura Imigrantului, figură a dezmoștenitului, a victimei totale (cei numiți În Franța „sans papiers” etc.). „Victimizarea” negrului american putea, Într-adevăr, să apară, așa cum susținea St. Clair Drake, ca Înscrisă În sistemul de relații sociale și de instituții care le interzicea membrilor

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
1980). Ideea generală a raționalizării conservatoare, care justifică de fapt Întru totul orice statu quo, este că indivizii „capătă ceea ce merită și ș...ț merită ceea ce li se Întâmplă” (Deconchy, 1984, p. 349). Vom remarca faptul că, În Franța metropolitană, „imigranții” care nu provin din Europa sunt adesea respinși de neonaționaliștii xenofobi pentru că sunt considerați „neasimilabili” conform normelor de asimilare republicane În stil francez: se crede despre ei că ar fi prea „comunitari” pentru a putea fi și buni cetățeni. Li

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Relațiile interculturale se află, În mod evident, În centrul preocupărilor a numeroși psihosociologi și sociologi specializați În reprezentări, În principal În studiile asupra originii atitudinilor, prejudecăților și discriminărilor (conduite depreciative, persecutorii) față de minorități (nebuni, bolnavi, purtători de SIDA, handicapați, homosexuali, imigranți etc.), asupra stereotipurilor, relațiilor intergrupuri sau lingvistice, asupra formării și dezvoltării ideologiei rasiste și a xenofobiei, asupra activării atitudinilor prosociale sau tolerante ori a comunicării cu „normalizații”. Integrarea acestor tematici În abordarea interculturalității cere o anumită distanțare și o relativă

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
ilustrative pentru problema ancorării valorilor care se vor transcendente și universale, dar care Întâlnesc obstacole ținând de contexte, ceea ce modifică ă sau nu ă intențiile filosofice ale juriștilor. RS ale marginalității și ale marginalilor (săraci, bolnavi mintal, homosexuali, țigani sau imigranți) sunt, de asemenea, În mare parte structurate În cadrul relațiilor intergrup, implicând ancorări și diferențieri, care vor pune o amprentă specifică pe conținuturile stereotipice, ca și pe discursurile de apărare a minorităților (Abric, coordonator, 1996). Pe de altă parte, ne putem

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
ori mai mici decât cele acordate prin lege foștilor sclavi, deveniți acum liberi. Numeroase sunt mărturiile cu privire la condițiile deplorabile În care au trăit acești muncitori; astfel, În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o treime dintre imigranții indieni din Guatemala și Martinica au murit În decurs de douăzeci de ani; la fel, transportul africanilor care semnaseră contracte de angajare În coloniile franceze din America se efectua În condiții atât de Îngrozitoare, Încât 20% dintre cei Îmbarcați puteau

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
55000 de oameni (față de puțin peste o jumătate de milion de arabi), dintre care doar 12000 erau veritabili coloni rurali. Și totuși, acest al doilea val a permis crearea elementelor constitutive ale viitorului stat Israel. Având puternice convingeri socialiste, majoritatea imigranților erau originari din Rusia, unde mulți au colaborat la Revoluția de la 1905, și constituiau o mână de lucru de calitate, luându-se deja În calcul crearea de Întreprinderi agricole cooperatiste. Și-au creat destul de repede și instrumentele instituționale necesare, bancare

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Israel (1948), interesele divergente ale puterilor occidentale au Încurajat din păcate extremiștii din ambele tabere. Situația generală a contribuit și ea la deteriorarea climatului; așa s-a Întâmplat, de exemplu, În 1925 când a sosit un contingent de 35000 de imigranți care fugeau de antisemitismul virulent din Polonia. Bietele lor economii au fost Înghițite de Începutul Marii Crize. Șomajul care s-a abătut asupra Israelului a provocat violente tulburări sociale, care au accentuat tensiunile dintre protagoniști. Începând cu 1929, violența devine

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
muzicienii underground, pop, rock, rap sau techno, dar și la tineri, pre-delincvenți sau nu, care ă de exemplu, În Franța ă exprimă În mod ostentativ stereotipul „arăbetelui”, vorbind În verlan cu un amestec de accent de cartier periferic și de imigrant maghrebin. Stigmatizarea este totuși o problemă centrală a grupurilor minoritare pentru că produce adesea efecte de handicap. Ea poate genera o predispoziție spre eșec sau o formă de autodiscriminare (Gergen și Gergen, 1984, pp. 112-118). Chiar dacă drumul spre iad nu este

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
ca fiind raportul dintre numărul șomerilor dintr-o categorie dată cu mai puțin de o lună vechime În această situație și populația activă ocupată din aceeași categorie. Din această perspectivă, au fost identificați ca având mai multe dificultăți tinerii, femeile, imigranții și persoanele slab calificate. Acest indicator a fost Însă abandonat, Întrucât cercetătorii au arătat că acest tip de handicap depindea totodată de ramurile sectoriale și de politicile Întreprinderilor (Stankiewicz, 1998). În fond, vulnerabilitatea este consecința unei formări sau adaptări de

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
decolonizării, un mare număr de indigeni au emigrat către fostele metropole pentru a munci sau a studia acolo. Aceste populații au suscitat rapid comportamente xenofobe, la care s-au adăugat ulterior comportamente identice față de două componente noi ale societăților: lucrătorii imigranți și solicitanții de azil. După Eliberare, toate țările din nord au fost confruntate cu nevoile unei economii orientate Înspre reconstrucție mai Întâi, apoi suferind de lipsă de mână de lucru În numeroasele industrii În plină dezvoltare, În vreme ce populațiile autohtone, a

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
condiții de muncă adesea dificile, dacă nu de-a dreptul insalubre. Oferta nu putea fi satisfăcută de cetățenii proprii, astfel că s-a apelat pentru Început la țările europene mai puțin industrializate; așa a apărut primul flux migrator. În vreme ce primii imigranți erau asimilați rapid, industrializarea treptată a țărilor lor de origine și apoi intrarea mai multora dintre ele În Piața Comună au redus afluxul. Pentru a face față cererii care nu scăzuse Încă, multe state s-au Îndreptat atunci Înspre țări

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]