5,812 matches
-
castratoare; ele reprezintă modele negative sau antimodele, pe care persoanele instituționalizate, în special copiii și adolescenții, le refuză; aceste modele le sunt impuse indivizilor, împotriva voinței lor; neavând însă alte posibilități de alegere a unui model, ei fie le vor imita, fie vor adopta conduite contrarii; imitația modelelor este, de cele mai multe ori, îndreptată către „modelele negative” care cultivă violența sau servilismul și care, prin aceasta, duc la succes imediat și nu necesită un efort de învățare sau interiorizare. Rezultă din cele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
metriotes kai sfmetria) în toate acțiunile întreprinse de individ. e) Principiul modelului pozitiv. Acesta este un principiu practic de educație a sănătății mintale, conform căruia orice persoană trebuie să adopte în viață exemplul unui model pozitiv, pe care să-l imite, căruia să i se conformeze și să-i rămână cel puțin fidel, dacă nu poate să-l depășească și să-l perfecționeze. Modelul pozitiv stimulează și oferă posibilitatea personalității de a se dezvolta și de a se identifica proiectiv rapid
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Exerciții pentru educarea respirației: dozarea raportului dintre inspir și expir cu ridicarea și coborârea mâinii, exerciții de suflat, stingerea unei lumânări, mirositul florilor. Exerciții de emitere a onomatopeelor Se pot face sub formă de joc, cerându-i-se copilului să imite diverse ființe, obiecte, feenomene: vântul vâjjj-vîjjj vâjjj; trenul - ș - ș - ș ș ; ploaia - pic - pic - pic; frunzele fâșșș - fâșșș - fâșșș; telefonul - țârrr - țârrr - țârrr; gâsca - ga - ga - gaa; șarpele s - s - s - s; oaia - beee; pisica - miau; cățelul - ham - ham
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
greșeli, nu indică corect grafeme, cifre b. vorbește politicos, înjură mai rar, doar atunci când devine furios; c. nu mai lovește obiecte sau colegi; se lovește singur uneori d. spune ordonat zilele săptămânii și anotimpurile anului; e. indică corect stânga dreapta; imită corect acțiuni și gesturi f. diferențiază culorile, ordonează după un criteriu dat g. manipulează corect instrumente precum creion, foarfece, penson h. decupează, modelează i. își exprimă nevoile primare: foame sete, mers la baie, durere, etc. j. se prezintă corect și
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
pe o imagine. Metode și mijloace didactice (exemple): Exerciții și jocuri de mișcare cu utilizarea denumirilor părților corpului. Exerciții de conștientizare a structurii propriului corp pe propria persoană și pe colegi. Jocuri didactice cu utilizarea unor figuri care să ilustreze /imite corpul uman (păpuși, imagini). Exerciții de analiză și decupare a părților corpului uman (fișe cu imagini). Exerciții de asamblare a părților corpului uman (părți ale corpului uman decupate care pot fi asamblate sau așezate pe o imagine a corpului uman
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
cu alte ocazii, le descoperă sensibilitatea și afinitățile pentru anumite activități. Copiii analizează până și felul în care, cum arătăm și cum ne comportăm noi, cadrele didactice, între noi și-n relațiile cu cei din jur. Ei sunt gata să imite în orice împrejurare, cunoscut fiind faptul că modelul cadrului didactic este analizat de copii ”sub lupă” și apoi însușit. În tot ce se întreprinde pentru colectivul de elevi, este pentru a se înregistra succesul școlar, numai că elevul îl va
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
Ploiești. Balada începe să circule printre elevi și îi aduce autorului primele semne de recunoaștere a talentului. Numai profesorul de română, Gh. V. Milica, rămâne mefient. Nu prea crede în talentul liric al acestui neserios elev care se joacă, improvizează, imită pe alții. O suspiciune care îl va însoți multă vreme pe S. Unii comentatori, îl socotesc și azi un „manierist”, nimic mai mult. Admiratorul lui Topîrceanu încerca, în ultimele clase de liceu, și alte modele. Caietele din această epocă, păstrate
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
un poet inteligent, un spirit eminamente lucid care, scriind versuri, își dăruiește plăceri intelectuale. Comparabil în privința aceasta și cu G. Călinescu (toutes proportions gardées), el își procură voluptăți rafinate prin intrarea în pielea cât mai multor poeți, de la François Villon (imitat în Villonescă) și Costache Conachi (Amor de beizadea) la confrați de aceeași vârstă. Își face un limbaj propriu din limbaje dintre cele mai diferite, predominant tradiționale în primele patru volume, apoi tot mai mult, cu timpul aproape exclusiv, moderne. Încă
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
vorbi „cu cartea de telefon/ compusă de neamțul cel surd”. Manierismul se declară și prin imagini nu rareori excentrice, produse prin alăturări insolite: „Ninge cu litere de tipar”, se altoiește „usturoiul cu crinul”, „tăcerea e o scriere cu greieri”, solnița imită „orbitele unui craniu”, „un moșneag făuritor de viori” le pune „la uscat ca pe crapi”, patul nupțial e instalat „pe o spinare de cal”, literele stau „îngenunchiate, blând, ca boii-n staul”, un „trup fragil [...] ia râul în brațe ca
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
privește și mai ales de vocea care îl povestește. În plus, Apudul nu este un mediu etanș, aflându-se în regim de vase comunicante cu literatura: Tolstoi, Flaubert și alți scriitori reputat realiști, ale căror romane le citesc și le imită, voluntar sau nu, creaturile fictive ale lui U. Nuvela centrală s-ar putea numi foarte bine Viața și opiniile lui Zenovie. Ea construiește cronica familiei al cărei ultim descendent este Zenovie, amalgamând mărturii, amintiri, opinii și adagii sapiențiale provenind din
URSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
Hasdeu, Barbu Delavrancea, Mihail Sadoveanu. În ultima analiză toată mierea cronicii lui Ureche se reduce la cuvânt, la acel dar fonetic de a sugera faptele prin foșnitura și armonia graiului. [...] Adauge-se harul de a gândi prin simțuri, de a imita prin sunete foșnitoare, horăitoare, clinchetitoare lovirea, învălmășirea, vechimea chiar a faptelor. [...] Vorbirea cronicarului e dulce și cruntă, cuminte și plină de ascuțișuri ironice. Invenție epică Ureche nu are și să povestească propriu-zis nu știe. Dar limba ridică pe spații mici
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
limbii latine, foarte răspândită, bazată pe metoda comparativ-istorică. În 1871 intră în Junimea, iar în 1887 e ales membru corespondent al Academiei Române. Poeziile lui V. stau sub semnul liricii lui V. Alecsandri și a lui D. Bolintineanu, pe care îi imită mai ales ca limbaj și prozodie. În ce privește compoziția, versurile se apropie de idilă, autorul lor fiind în epocă printre puținii care cultivă această specie. Ca membru al Junimii, a ținut numeroase „prelecțiuni populare”, pe teme diverse, a îndreptat prozodia defectuoasă
VARGOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290431_a_291760]
-
oriunde în erotică, înfluențele vin dinspre lirica neoanacreontică, dinspre clasicismul epigonic italian și „mica poezie” franceză de sfârșit de secol XVIII. Astfel, Anacreon, Athanasios Hristopoulos, Metastasio (din care traduce canțoneta La partenza), Giambattista Marino (ale cărui Canzone dei baci le imită în Baciurile sale), Gabriello Chiabrera, Claude-Joseph Dorat, Évariste Parny, Jacques Delille, Gentil-Bernard au ecouri numeroase în lirica lui galantă, manieristă ca și modelele sale, dispusă să sacrifice adevărul sentimentului sau vigoarea senzațiilor convenției idilice, pastorale, grației minore, tonalității tânjitoare, jocurilor
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
cizelarea manierelor și informarea minții; el trebuie să sădească în elevul său bunele obiceiuri și principiile virtuții și ale înțelepciunii, să-i dea treptat o viziune asupra omenirii și să dezvolte în el tendința de a iubi și de a imita tot ceea ce este excelent și demn de laudă. ”<citation>
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
HP”, „Punct”, „Integral”, „unu” și microeseuri literare, unele incluse ulterior în A doua lumină (1930) și în Act de prezență (1932). Laitmotivul este pledoaria pentru înnoirea artistică. Explicitând enunțul programatic din Aviograma, inserată (în loc de manifest) în „75 HP” - „Artistul nu imită, artistul creează”, V. nu ostenește să afișeze principiul originalității, al ineditului, sub lozinca „Inventează, inventează”. După el, arta se definește prin surpriză, implicit exclude regulile, canoanele: „A hotărî dinainte că poezia trebuie să îmbrace cutare formă [...], a limita poezia înseamnă
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
orfan de un părinte depinde de puterea de dragoste a acesteia; Familia reconstituită-recăsătorită; Violența în familie; Certuri și neînțelegeri; Divergențe între părinți privitor la măsurile luate de un părinte asupra copilului ; Părinți care mint, fură, înjură, în această situație copilul imită comportamentul părinților. Într-o familie în care părinții nu se înțeleg, copilul începe să se frământe, își pune întrebări fără a găsi răspunsuri, își simte sufletul încărcat, își pierde încrederea și interesul pentru învățătură. Condițiile ținând de starea economică precară
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
la îndemână „imagini” sunt ale familiei, apoi ale educatoarei, învățătorului și mai târziu ale profesorilor. Conduita lor morală îi oferă un model pe care îl va interioriza (asimilându-l propriei conștiințe), pentru ca apoi să-l exteriorizeze în propria să conduită, imitându-i astfel. O dată cu creșterea și dezvoltarea copilului apar noțiunile morale pe care familia, dar mai ales educatorii le vor transmite, conform cerințelor oricărei învățări, adică explicându-le, demonstrându-le și definindu-le. Procesul de formare a conștiinței morale se va
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
cu tărâmuri de basm chiar. O țărancă bolnavă de cancer crede că a intrat în ea un șarpe (Șarpele Aliodor). Urcând în munți spre a încerca să filmeze fabuloșii cocoși în sezonul împerecherii, un cineast întâlnește un flăcău care le imită glasul și știe să îi îmblânzească (Misiune de încredere). Un țăran învățase să folosească limbajul lupilor, și într-o noapte el domolește cu privirea o haită în mijlocul căreia căzuse, dintr-un copac, un orășean (În mijlocul lupilor). Undeva, într-un sat
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
contracturii musculare. Treptat echilibrul static și dinamic se perfecționează, iar copilul începe să se relaxeze. Kinetoterapeutul și apoi părinții vor învăța copilul să cadă prin imitație. Ei își vor lăsa corpul să cadă lent către sol, iar copilul îl va imita reușind să cadă relaxat și fără accidente. Chiar dacă se întâmplă unele mici accidente acestea trebuie minimalizate, existând o abordare relaxată în care importanța căderilor este dedramatizată. (J.Epstein) La nivelul articulațiilor are loc un proces de organizare fibroasă a colagenului
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
celelalte figurine. Aceasta poate sugera, mai degrabă, un rol mai important și, poate, un uzaj prelungit, decât o utilizare în cadrul unui singur ritual. Pe de altă parte, se pare că a servit ca prototip și forma sa clasică a fost imitată și de alte torsuri feminine. Sânii și fesele sunt voluminoase, chiar dacă nu prezintă obezitatea statuetei de la Willendorf. Bazinul este delimitat printr-o incizie adâncă, iar pe spate se observă două cute de grăsime, de o parte și de alta a
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
susține că prin intelect artistul ajunge la o cunoaștere perfectă a realității, prin fantezie își creează o „icoană” adevărată a acesteia, iar prin sentimente și prin identificarea cu fenomenul contemplat îi dă expresia cea mai potrivită. Considerat tributar realității, artistul imită, dar nu copiază raporturile și armonia fenomenelor existente în natură și societate, așezându-le sub zodia unei idei predominante. Ceea ce este difuz în natură se clarifică în opera de artă, care devine un mijloc de a trezi în mintea cititorului
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
se întâmple), le spiritualizează și prin urmare le amplifică. LUCIAN RAICU Probabil că elementul comun (sau, în orice caz, unul mai general) al versurilor lui Marin Sorescu îl constituie depoetizarea. El era anunțat de parodiile din Singur printre poeți, care, imitând cu umor maniera de a scrie a unor confrați, strecurau și o umbră de îndoială cu privire la efectul pe care ar mai putea să-l aibă asupra cititorului de azi o poezie care își ia în serios temele și mijloacele. În
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
refuză sau este dificil de calmat; preferă singurătatea; respinge îmbrățișarea; nu prezintă atașament față de persoanele care-l îngrijesc. Dificultățile de comunicare pot consta în: lipsa comunicării non-verbale; absența dorinței de a comunica; reactivitate scăzută la limbajul corporal; incapacitatea de a imita expresiile feței sau anumite gesturi ca: arătatul cu degetul, a face bravo sau la revedere; pasivitate față de încercările de comunicare cu copii. Câteva exemple pentru sugari în ceea ce privește comportament repetitiv pot fi: repetarea unor acte motrice simple, ca a bate cu
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
2. Caracteristicile specifice la copii cu autism de la un an și șase luni la patru ani În ceea ce privește relațiile sociale copilul autist poate: să prefere singurătatea; să nu simtă nevoia de a fi alinat nici măcar când este bolnav, rănit sau obosit; imita cu dificultate sau deloc; evita contactul vizual; să nu sesizeze prezența altei persoane; să nu accepte oamenii sau să nu interacționeaze cu persoanele mai în vârstă Dificultățile de comunicare se pot prezenta prin: retard în dezvoltarea limbajului; înțelegerea redusă a
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
care are ecusonul „oameni”, etc. În final toți copiii se vor prinde de mâini, formând cercul naturii. „Poluarea râului” 5 sau 6 elevi prinși de mâini vor executa mișcările apei unui râu. Apoi,5 sau 6 elevi vor reprezenta peștii , imitând mișcările peștilor prin apă. În apă vor apărea 5-6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deșeuri sau poluanți: „gunoaie”, „chimicale”, „detergenți”, „sticle”, „ambalaje”, etc. În momentul în care poluanții intră în apă, peștii se
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]