2,209 matches
-
Saint-Exupéry, Micul prinț) 5. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) o propoziție subiectivă introdusă prin adverbul relativ cum; (b) o propoziție predicativă având ca regent verbul copulativ a fi; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent o expresie verbală impersonală; (d) o propoziție predicativă introdusă prin pronumele relativ care; (e) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; (f) o propoziție atributivă având ca termen regent pronumele toți. 6. Analizați sintactic fraza: ,,Nu se știe niciodată dacă acela este drumul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cf. Gramatica I, 2005, pp. 326-358; Dimitriu, 1999, p. 326 ș.u.; Iordan & Robu, 1978, pp. 439-460 etc. 109 În literatura de specialitate (pentru o ilustrare sintetică, vezi, de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 497) sunt prezentate și alte diateze: diateza impersonală, diateza reciprocă, diateza dinamică etc., care nu fac însă subiectul prezentării de față. 110 În unele lucrări apare și modul prezumtiv, însă acesta nu mai este reperabil în limba română vorbită actuală. 111 Vezi, de exemplu, Gramatica I, 2005, pp.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a sistemului. Sub Ceaușescu, el a mers implacabil până la capăt, neabătut. Această fermitate monstruoasă nu poate să nu impresioneze, să nu intimideze și cu atât mai mult spiritele slabe de înger. Funcționarea sa aberant de planificată, total reificată, abstractă și impersonală asemenea unui Moloh gigantic abia întors de la Plenară pur și simplu sperie. Pericol de proporții monstruoase, obsesive. Și asemenea oricărui mecanism formidabil care funcționează non stop, zi și noapte, el creează neliniști automatizate, reflexe și deprinderi definitive. Un sistem politic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un excelent editorial din Sfera Politicii: Patroni și Clienți: Este o societate personalizată în care structura de clan, relațiile patron-client s-au dovedit mai puternice decât succesivele revoluții și tentative de reformă. O societate deci foarte diferită de cea occidentală, impersonală, bazată pe contract, pe instituții și norme. în anii '80, instituția centrală a fost clanul Ceaușescu și nu P.C.R. sau statul. Cine n-a intuit această profundă realitate românească va face, în continuare, doar politologie abstractă, calchiată, compilatorie, imitativă, deci
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să-și pună problema unui dialog veritabil între cele două lumi pe care totul pare să le separe. Într-adevăr, încercarea de a stabili o punte de legătură între universul rațional al științei, pro-clamat de către oamenii de știință ca fiind impersonal și obiectiv, și universul vieții sociale și poli-tice, caracterizată printr-o considerabilă complexitate, imposibil de comparat cu cea a particulelor cuantice sau a celulelor biologice, e de domeniul provocării intelectuale. În Franța, un grup de oameni de știință și de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
planificări ce folosește bazele ereditare ale sănătății pentru a aborda bolile în mod global. Asemeni lui Jacques Robin mulți ani mai tîrziu, Julian Huxley imaginează o societate în care relațiile umane ar avea o importanța crescută și ar înlocui forțele impersonale și reci ale profitului și competiției economice. Pro-iectul de societate prezentat de Jacques Robin tin-de și el să înlocuiască individualismul prin spiritul comunitar, întrecerea prin cooperare, pentru a constitui o utopie fără clase, care să permită evoluția programată spre o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cele fizice atingerea filelor, mirosul cărții, plăcerea estetică trezită de organizarea vizuală și pînă la pătrunderea în fabulă, căci romanul pretinde să-i creezi niște condiții, are nevoie de un spațiu al lui, de o ambianță specială, pe care privirea impersonală a unui ecran nu o poate nicicum oferi. Dar, pînă la urmă, ce e un roman? Ce acoperă această etichetă și ce respinge ea? Nu e cazul deschiderii unei dezbateri teoretice aici, s-au scris munți de cărți despre originea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
la aceasta. Este vorba de o intrigă a Altuia în Același, care nu echivalează cu o deschidere a Altuia în Același. (Altfel decît a fi sau dincolo de esență) Această urmă a prezenței Altuia, reliefată de particula reflexivă se (alta decît impersonalul se heideggerian), postulează o distanțare de sine, o luare în calcul a sinelui ca fiind Altul, reflecție ce amintește în bună măsură de un alt filosof francez, Jean-Paul Sartre, cu deosebirea că la Sartre acea "distanță" marchează o ruptură, o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
administrate în mod eficient, care definesc în mod clar și fac respectate cu imparțialitate regulile jocului. Este de asemenea important să reținem că există multe probleme care trebuie rezolvate prin acțiune conștientă; nu este suficient să se insiste că forțele impersonale ale pieței vor rezolva toate problemele. De fapt, așa cum a explicat economistul laureat al premiului Nobel, Ronald Coase, în importanta sa lucrare asupra pieței și firmei 79, firmele se bazează de regulă pe planificare și coordonare conștientă pentru a atinge
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu reflecte raționalitatea instrumentală. Nici receptarea, nici prelucrarea informațiilor nu este ghidată în mod necesar de rațiune. Modelele pot fi rezumate după cum urmează (vezi tabelul 5.1). Tabelul 5.1 Modelele de analiză a politicii externe (Allison/Steinbruner) rațional non-rațional impersonal modelul I: actorul rațional (cauzalitatea strategică externă) modelul II: procesul organizațional (cauzalitatea birocratică) personal modelul III: politica guvernamentală (cauzalitatea strategică internă) modelul IV: procesul cognitiv (cauzalitatea psihologică) PARADIGMA ANALITICĂ: MODELUL ACTORULUI RAȚIONAL Asumpții În cadrul paradigmei analitice, comportamentul național este tratat
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
are un control real asupra evenimentelor. Diplomația lui Metternich se orienta mai ales asupra acelor teatre de desfășurare în care diplomații puteau încă acționa. Ele existau, într-adevăr. Dar această diplomație este relativ inutilă atunci cînd sînt în joc forțe impersonale și conducerea lor (Hoffmann 1978). Diplomația concertului nu se poate întoarce la vremurile în care politica externă se făcea doar la nivel intern. De asemenea, din moment ce controlul direct asupra aliaților presupune amestecul efectiv în treburile lor interne, ceea ce este de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
necesitate. Dar ea nu crede nici în conspirația realiștilor malefici, care își tăinuiesc în mod voit puterea. Ea vede această putere ca fiind reprodusă social prin practicile comunității internaționale a realiștilor (Ashley 1989). Este vorba de o formă de putere impersonală (Guzzini 1993, 1994b). Ea constă în practicile de rutină ale comunității, în înțelegerile sale evidente și luate de-a gata. O analiză a puterii intersubiective trebuie să ia în considerare nivelul metateoretic, care stă la baza analizei realiste și a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Toate mașinăriile comediei sunt folosite, bineînțeles cu materie aforistică, monologul, dialogul cu replici simetrice, jocurile de a parte, micile bufonerii de limbaj sau de mimică, Povestea vorbei fiind o comedie a cuvintelor pure și o comedie umană, făcută din observații impersonale, surprinzătoare în totala lor lipsă de inedit. CILIBI MOISI Un fel de Anton Pann evreu a fost Cilibi Moisi, vânzător de mărunțișuri și autor verbal de maxime pline de un sănătos umor bătrînesc: "Întotdeauna la Sf. Gheorghe și la Sf.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atare și păreau a fi " deiști",14 un termen destul de vag care denotă acceptarea lui Dumnezeu ca ființă divină și nu ca un Dumnezeu personal care se amestecă în problemele oamenilor. Din contră, Dumnezeul deist era un "deus ex machina" impersonal, o ființă care a creat lumea și a lăsat-o să se desfășoare în voie fără a mai interveni. În altă ordine de idei, în centrul vieții se află mai degrabă omul decât Dumnezeu sau o biserică ierarhică, și nu
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de păcat, e clar că și pentru vindecarea corupției e nevoie de o schimbare radicală a vieții, calitativ alternativă. Dar pentru a înțelege până la capăt punerea în pagină a acestei teme, Papa Francisc face o trecere decisivă: de la o lectură impersonală și anonimă a corupției, până la reflecția în inima omului corupt. De la corupție la omul corupt: doar așa putem înțelege de ce iertarea nu mai este o realitate subînțeleasă nici dată ca sigură. Deoarece e adevărat că Dumnezeu nu se plictisește să
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
impusă ca limbă oficială în Uniunea Sovietică și apoi în statele aflate sub influența acesteia, limba de lemn invadează toate domeniile vieții sociale, caracterizându-se prin rigiditate și schematism la nivelul construcțiilor verbale, simularea raționamentului, prezența patosului, stil greoi și impersonal, redundanță și caracter moralizator. O definiție cuprinzătoare a limbii de lemn propune Slama-Cazacu Tatiana: "subsistem al unei limbi, desemnând mai ales elementele lexicale, dar și unități frazeologice, cu caracter de expresii fixe, de clișee încremenite, cu sens determinat în contextul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de o prepoziție: prin cumpănirea și lămurirea, prin dezvoltarea unei largi activități); absența deicticelor (în cazul limbii de lemn, pronumele personale își pierd funcția de deictice care își modifică sensul în funcție de context sau de situația locutorului); prezența construcțiilor pasive și impersonale; folosirea comparativelor; utilizarea imperativului. La nivel lexical, limba de lemn se caracterizează prin: vocabular sărăcăcios; maniheism (ideea unei lumi scindate în două tabere adverse și ireconciliabile; această viziune maniheistă constituie o sursă inepuizabilă de metafore și locuri comune la nivel
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
funct (Total function words), 2 pronoun (Total pronouns), 3 ppron (Personal pronouns), 4 i (1 st pers singular), 5 we (1 st pers plural), 6 you (2nd person), 7 shehe (3rd pers singular), 8 they (3rd pers plural), 9 ipron (Impersonal pronouns), 10 article ( Articles), 11 verb (Common verbs), 12 auxverb (Auxiliary verbs), 13 past (Past tense), 14 present (Present tense), 15 future (Future tense), 16 adverb (Adverbs), 17 preps (Prepositions), 18 conj (Conjunctions), 19 negate (Negations), 20 quant (Quantifiers), 21
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
interpunere, mijlocire, intercalare, care presupune obligatoriu relații între trei factori, dintre care unul este mediator, se află „între” ceilalți doi. De asemenea, este o relație și în același timp se mediază o relație. În situațiile educative sunt implicați: mediatori naturali (impersonali); mediatori personali; mediatori impersonali” (Viorel Ionel - Pedagogia situațiilor educative, p. 123) Relația mediată face parte dintr-un mediu educativ ca ansamblu de situații educative. Mediile se diferențiază în: mediu natural, ca fundal educativ; mediu social, implicit formativ; mediu educativ (natural
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
presupune obligatoriu relații între trei factori, dintre care unul este mediator, se află „între” ceilalți doi. De asemenea, este o relație și în același timp se mediază o relație. În situațiile educative sunt implicați: mediatori naturali (impersonali); mediatori personali; mediatori impersonali” (Viorel Ionel - Pedagogia situațiilor educative, p. 123) Relația mediată face parte dintr-un mediu educativ ca ansamblu de situații educative. Mediile se diferențiază în: mediu natural, ca fundal educativ; mediu social, implicit formativ; mediu educativ (natural și social) explicit mediator
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
un sens originar, care să reclame o interpretare pentru a-l releva; el dispersează sau chiar suprimă înțelesurile prestabilite și uneori chiar și procesul hermeneutic. Jocurile de limbaj și pluralitatea lumilor prezentate în discursurile postmoderne transformă sinele într-o formă impersonală sau chiar într-o "absență" (la fel cum literatura, pentru Hassan, devine o "literatură a tăcerii"). 5. Neprezentabilul. Nereprezentabilul. Textele postmoderne tind să eludeze referentul extern, să devină autoreferențiale, în dorința de a celebra dispariția conceptului de realitate. Kristeva observă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a vrea/a face, ea nu urmărește performanțe sau convertiri, ci, așa cum interpretează Baudrillard Jurnalul seducătorului, seducția vizează maximizarea propriilor calități seducătoare ale subiectului; b) seducția nu implică un contract, ca în cazul manipulării; ea trebuie înțeleasă ca un joc impersonal, care se conformează propriilor reguli, dar nu celor contractuale; c) seducția poate fi global mărturisibilă, spre deosebire de manipulare, care nu poate fi în nici un caz comunicată. Mărturisirea seducției nu scade tensiunea acesteia, deoarece se bazează pe o dialectică a secretului și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
negreșit, mișcarea epică din poezie. Plăcerea lui Anton Pann de a povesti este evidentă. Simbolurile se adună În jurul unei fabule (o Întîmplare), din care să iasă limpede o idee morală. Chiar În poemele cele mai direct confesive, Pann introduce elemente impersonale din zicerile populare care estompează Într-o oarecare măsura nota subiectivă. Iată-l, de pildă, divagînd În jurul Amorului, temă la modă În 1830. Tonul poemului e indecis: Între patetismul comun al epocii și ironia fină: „Amorul nu este om, Nici
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pîrlă. I-a căzut la inimă tronc, Ca cloșca pe oau clone. Ș-apoi, Dragostele prenoite Ca bucatele-ncălzite. Este și dragoste: Eu leșin, mor pentru tine, Și tu habar n-ai de mine.” Este o morală În aceste propoziții? Una impersonală și sănătos sceptică: aceea pe care o aflăm și În operele folclorice care au răspîndit, de pildă, imaginea femeii perfide sau imaginea bărbatului neghiob. La Pann primează, cum am spus, femeia rea. El reproduce mai Întîi un număr de proverbe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-imagini legate între ele (involuntar) de "momentele muzicale" ale inconștientului. Așadar, trecutul e "șters" de pe această panglică a memoriei, e "uitat" cu bună știință tocmai pentru a fi resuscitat într-o altă configurație, la intensitatea visului, în orizontul pur și impersonal al artei. În termeni asemănători vorbea Proust despre "motivul muzical" ce declanșează memoria involuntară și, o dată cu ea, energia creatoare a artistului rupt de lume, cufundat în reveria eului său profund și în ritmul jocului stilistic. Distincția teoretică dintre cele două
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]