2,882 matches
-
familie. Cu toți știm că o surpriză nu se sondează întotdeauna cu efecte pozitive asta a avut de aflat și Gavriel în momentul cănd a auzit vocea lui Ștefan. Îmi vreau viața înapoi! Ce? Dar nu poți face asta! Te implor! Nu acum! Urmează să fiu tată! Pardon! Corcitură, urmează să fim tați! Pentru asta ai venit? Deci ții la copil? Oh te rog! Să țin la un copil care nu este al meu în toate sensurile? Drept cine mă iei
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
drept care își pleacă capul și se oferă să fie arși de vii. Tommaso nu este de acord, se teme că, lăsând garda jos, dă apă la moară aroganței Inchiziției, îi roagă pe cei doi să simuleze că sunt demenți, îi imploră, dar în zadar. Detenția lui Tommaso nu dură mult. Și de data asta, ceva a lărgit în favoarea sa ochiurile mecanismului orb și absurd al Sfintei Inchiziții astfel că se luă hotărârea că va trebui să se întoarcă în Calabria. Firește
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cucerire veșnică. Trăiesc într-o stare de asediu necesar nu fiindcă aș vrea să repurtez victorii, ci fiindcă celor ca mine le este încredințată supraviețuirea lumii. Nu încetezi să blestemi și situația ta se agravează, o să sfârșești în flăcări. Vei implora ajutor și nu vei putea să-l capeți, căci stărui în comportamentul tău nerușinat, lipsit de respect. Dumnezeu să vă lumineze sufletele, dacă încă aveți un suflet. Celulele în care a fost aruncat păreau a fi mațele unei nopți pierdute
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
el răsări, ca din pământ, Magdalena. Cu silueta ei firavă, aplecată, cu mâna lui odihnindu-i-se pe umăr, părea un copil și așa avea să rămână până la sfârșit, căci nu va avea prilejul să îmbătrânească. Bunelu întinse mâna cealaltă, implorând, se și împiedică de vreo două ori de cioturi imaginare, dar o făcu atât de bine încât te întrebai dacă nu cumva lumea e mai înțesată de lucruri și de ființe decât se poate desluși cu privirea. Bunelu rămase pironit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
gând toate astea, trecând pe culoare. Nimeni nu ieși pe coridor, să arunce pe fereastră măcar o privire. Cine vorbise până atunci vorbea mai departe. Cine citise întorcea paginile tacticos. Iar cine moțăia continua să moțăie liniștit. Vă rog, îi implora el mut, auzind cel de-al doilea semnal. Mai erau doar câteva secunde. Pe fereastră se zăreau gara și peronul, viu, multicolor. Dar flăcăul era singurul care le vedea. Observă semnalul de alarmă la capătul culoarului. Alergă, cu ochii în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Retragerea luminii și revenirea în sine a sufletului se face treptat, pentru ca acesta să nu sufere. Atunci când este părăsit și trăiește chinul despărțirii, cel lipsit de dulceața luminii se trântește la pământ și zace ca un mort, plânge, cheamă și imploră, cere iertare și speră în redescoperire<footnote Pr.Prof.Dr. Ioan C. Teșu, op. cit., p. 169. footnote>. Probabil unul din elementele noi pe care le-a adus Sfântul Simeon este acela că dinamica experienței mistice include perioade de părăsire din partea lui Dumnezeu
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
un ton de perfidă admirație), izbutea. Din partea sa, Hagienuș avea să facă imposibilul ca să convingă pe superiori. ("Uite-ți jur pe copiii mei!") Hagienuș merse cu maliția așa de departe, încît îi G. Călinescu împărtăși lui Suflețel ("Dar te rog, imploră el, să nu spui că ți-am spus eu!") că treaba depindea în cea mai mare măsură de Gaittany, fără a-i explica mai mult cum stă chestiunea. Suflețel, deși naiv, avea ca principiu al vieții de a da mereu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Hagienuș ceru să vadă cărțile și se făcu alb la față. - Astea sunt cărțile mele! - Tot ce se poate, eu le-am luat de la anticar! - Cărțile mele, se scânci copilărește Hagienuș, agonisitecu trudă, cine are asemenea opere în Romînia? Și imploră (și pe drept cuvînt) pe amic să nu înstrăineze volumele, îl rugă să i le revândă. Apoi îndată, în panică, se întoarse acasă. - Nu mă nenorociți, copii, gîndiți-vă și voi că este unDumnezeu sus! Se poate să faceți asemenea ispravă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tu. Atunci de ce să nu-mi spui? - Nu știu dacă e bine, dacă e frumos. Ei țin toți la păstrarea secretelor, e abaterea cea mai gravă în morala lor. - Deci Doru a fost bătut pentru că a trădat un secret. - Tată, imploră Pica cu fața în palme, te rog să nu spui la nimeni! Dă-mi cuvântul tău! - N-avea nici o grijă. - O indiscreție poate să pricinuiască rău cuiva. Nu am nici o idee de importanța acestor lucruri. Ioanide mângâie părul Pichii. - Nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o față surprinsă de puerilitatea argumentației lui Suflețel. - Aș! Ce-are de-a face, ce legătură este între politică șiînchirierea unei case la o întreprindere comercială? Să nu exprimi idei, să nu participi la acțiuni! Suflețel alergă la Gaittany, îl imploră să vie la masă în ziua când se invitase Hangerliu, combinară o mică listă de persoane, în așa chip încît prânzul să aibă un caracter eclectic. Fu invitat Hangienuș, care trecea drept omul lui Pomponescu, apoi directorul de cabinet prezumtiv
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu sunt! se jura Hagienuș,familiarizat cu invocațiile tragediei grecești. . - Ei, se făcu isteț Petrișor, nu mă duci pe mine, tată, glumești! . - Să zic c-aș avea o cât de mică trecere, deși n-o am,gînditi-vă și voi, copii, implora Regele Lear, cum am să bat capul omului cu o afacere care nu-i de resortul lui? . - E bine cu ministrul de război. . - Nu e bine, inventa Hagienuș, l-am auzit tocmaiplîngîndu-se că ministrul de război nu-i face nici un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu jurnalul anunțând condamnarea (rar caz în care arhitectul cumpără pe furiș ziarul) și se confruntară în tăcere: - Ce destin îngrozitor! zise madam Ioanide cu o stăpînirede sine aspră. - În materie de copii suntem niște ratați, replică Ioanide. Madam Ioanide imploră pe arhitect să facă tot ce-i stă în putință să obțină autorizarea de a vedea pe Tudorel. Ideea ei fixă era că absența părinților trebuia să fie apăsătoare pentru Doru în acea teribilă împrejurare. Favoarea nu era ușor de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
glumă proastă, imposibil de executat, mai degrabă un capriciu de sus spre a o sili să se ploconească. În clan erau mai mulți aviatori, dintre care unul, pilot emerit, cunoscut în străinătate, poseda un aparat propriu. Hangerlioaica îl incită, îl imploră, îl decise în fine să se plaseze cu avionul în apropierea locului de execuție, spre a lua pe Hangerliu și a-l duce în străinătate. Totul era ca deținutul să poată fugi de sub escortă până acolo, dar prințesa avea ideea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe pervaz și își lipea obrazul de fereastra rece, apoi rămănea privind strada, cu o concentrare pe care nu cred că o voi mai vedea vreodată. Mă intriga cum studia atent fiecare trecător, cum încerca să îl înțeleagă. Parcă îl implora să îi spună povestea lui, pentru că mai apoi, ea să îl sărute pe obraz și să îi spună că totul va fi bine. Atunci deveneam nespus de gelos, nu voiam că ea să atingă pe altcineva în afară de mine. Voiam să
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
de material, de muniții și de mașini de luptă, ocupă toate pozițiile și că ceilalți, dezbrăcați, goi, neștiutori, înfometați, sunt obligați, pentru a trăi de pe o zi pe alta și pentru a asigura traiul femeilor și copiilor lor, să-i implore tocmai pe adversarii lor spre a căpăta o muncă oarecare și un salariu subțire. Ce! Se compară munca cu războiul! Aceste arme, pe care le numim capitaluri, care constau în provizii de orice fel, și care nu pot fi niciodată
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
idiot, alcătuită din vorbe și din zbucium și neînsemnînd nimic." Un domn în vârstă se apropie de mine. Îmi întinde, cu o mână tre-murîndă, un bilețel pe care este scrisă o adresă: blocul..., intrarea..., etajul..., apartamentul..., telefon. .. " Domnule Liiceanu, vă implor, dați-i Majestății Sale adresa mea, Spuneți-i să mă caute și pe 21 martie va fi pe tron. Vă implor, domnule Liiceanu, va fi pe tron pe 21 martie! Să mă caute, atâta tot. Vă implor, domnule Liiceanu, dați
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o mână tre-murîndă, un bilețel pe care este scrisă o adresă: blocul..., intrarea..., etajul..., apartamentul..., telefon. .. " Domnule Liiceanu, vă implor, dați-i Majestății Sale adresa mea, Spuneți-i să mă caute și pe 21 martie va fi pe tron. Vă implor, domnule Liiceanu, va fi pe tron pe 21 martie! Să mă caute, atâta tot. Vă implor, domnule Liiceanu, dați-i biletul!" joi 20 decembrie Lansarea de astăzi era prevăzută pentru ora 16, la Teatrul de Stat din Arad. Ajung la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Domnule Liiceanu, vă implor, dați-i Majestății Sale adresa mea, Spuneți-i să mă caute și pe 21 martie va fi pe tron. Vă implor, domnule Liiceanu, va fi pe tron pe 21 martie! Să mă caute, atâta tot. Vă implor, domnule Liiceanu, dați-i biletul!" joi 20 decembrie Lansarea de astăzi era prevăzută pentru ora 16, la Teatrul de Stat din Arad. Ajung la 1530 și, cu toate acestea, majestățile și altețele lor sosiseră deja, pentru că ceremonia de înmînare a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rămas singur față în față cu epocile lumii. Din tablourile atârnate pe pereți s-ar fi desprins, venind către mine, grimasele infinite ale strămoșilor mei, metamorfozele speciei mele și ale propriului meu chip: supliciat, contorsionat, trufaș și crud, ucigând și implorând, în adorație sau supunere. Am ieșit auzind în urma mea gratiile care se închideau și mi-am imaginat cum sălile își dădeau jos masca frumuseții de peste zi și se pregăteau să se deschidă în înfricoșătorul lor. marți, 13 august Cu Monica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Au nu vedeți cum jură mincinos?”690 Aceste sfaturi nu fac decât să o pună pe Dido într-o lumină nefavorabilă, devine o naivă care se lasă copleșită de sentimente, își uită demnitatea de regină, cerșindu-i lui Enea dragostea, implorându-l să nu o părăsească, ba chiar punându-și propria viață în mâinile lui. Părăsită de viteazul cuceritor, nu are forța de a trece mai departe prin existență, alege sacrificiul suprem. La fel se întâmplă și cu Philida: trădată de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
710 Ibidem, p. 3. (trad. n.) 711 Ibidem, p. 4. 712 Ibidem, p. 4. 713 Ibidem. 714 Ibidem. (trad. n.) 715 Ibidem, p. 5. 194 o confirme.716 Personajele masculine își expun slăbiciunile: Enea plânge și amenință cu sinuciderea, Tereu imploră, mituiește și face promisiuni false, Iason este „sfios ca o fecioară”717, în timp ce prietenul său Hercule îi este mijlocitor, mai mult codoș. Sunt dependenți de personajele feminine, abandonul femeilor, pe care inițial le iubeau sau cel puțin așa credeau, le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
abia dacă i se permite să acționeze; intervine în evenimentele intrigii într-un fel pe care cavalerul, naratorul povestirii, îl consideră ideal feminin, rugându-l pe Tezeu să cruțe viețile celor doi cavaleri, atunci când sunt descoperiți luptându-se în pădure, implorându-o pe zeița Diana să o ajute să-și păstreze castitatea, iar, mai apoi, adaptându se cerinței de a se căsători cu Arcite, plângându i moartea și, în final, trăind fericită alături de Palamon. Nu are o gândire sau un caracter
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Au nu vedeți cum jură mincinos?”690 Aceste sfaturi nu fac decât să o pună pe Dido într-o lumină nefavorabilă, devine o naivă care se lasă copleșită de sentimente, își uită demnitatea de regină, cerșindu-i lui Enea dragostea, implorându-l să nu o părăsească, ba chiar punându-și propria viață în mâinile lui. Părăsită de viteazul cuceritor, nu are forța de a trece mai departe prin existență, alege sacrificiul suprem. La fel se întâmplă și cu Philida: trădată de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
710 Ibidem, p. 3. (trad. n.) 711 Ibidem, p. 4. 712 Ibidem, p. 4. 713 Ibidem. 714 Ibidem. (trad. n.) 715 Ibidem, p. 5. 194 o confirme.716 Personajele masculine își expun slăbiciunile: Enea plânge și amenință cu sinuciderea, Tereu imploră, mituiește și face promisiuni false, Iason este „sfios ca o fecioară”717, în timp ce prietenul său Hercule îi este mijlocitor, mai mult codoș. Sunt dependenți de personajele feminine, abandonul femeilor, pe care inițial le iubeau sau cel puțin așa credeau, le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
abia dacă i se permite să acționeze; intervine în evenimentele intrigii într-un fel pe care cavalerul, naratorul povestirii, îl consideră ideal feminin, rugându-l pe Tezeu să cruțe viețile celor doi cavaleri, atunci când sunt descoperiți luptându-se în pădure, implorându-o pe zeița Diana să o ajute să-și păstreze castitatea, iar, mai apoi, adaptându se cerinței de a se căsători cu Arcite, plângându i moartea și, în final, trăind fericită alături de Palamon. Nu are o gândire sau un caracter
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]