16,142 matches
-
limbaj clar), intervenția negativă are loc prin mijloacele și pe “căile persuasiunii””(Vladutescu Stefan, 2006, p. 135). Aceste căi ale persuasiunii fiind: propaganda, dezinformarea, influența, intoxicarea, manipularea, zvonul. Căile prin care jurnalismul negativ obține dezorientarea opinabilului ca apoi să-și inducă orientările interesate sunt diverse: atragerea maximului de audiență la jurnalele de știri, cu știri aparent cu finalitate, abaterea auditoriului de la problemele reale ale societății, prin inducerea de programe de divertisment , de exemplu, prin schimbarea semnificației unui eveniment prin mutarea accentului
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
o parte, mâna Rebeccăi ce apare ca „scriitoare de literatură non-ficțională”. Ea relatează cu inteligență speculativă „povești grave și istorii tulburi”. Modalitatea relatării este situată sub „o luciditate rea, sadic-rafinată, nepăsătoare, fără reacții afective și evadări filosofice”. Această tentă este indusă de incapacitatea ei de a se „eschiva de la acea dispoziție exersată a spionilor - versatilitatea, răceala cinică, cinismul”. A doua mână este cea a naratorului care încearcă să evite „rațiunile morale”, să evoce adevărul și să prezinte traiectul existențial al unei
MIREL BRATEŞ: Biografia imaginară ca posibilitate de a medita, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339635_a_340964]
-
din alte ființe vii. Supraviețuirea noastră depinde de puterea noastră de a le descompune în particule absolut necesare, îngurgitabile, asimilabile viețuirii și supraviețuirii noastre”. Silvana este un port al vieții. Trăiești, uiți și mergi mai departe: titlul furnizează, degajă și induce mesajul cărții. Din punct de vedere tehnic, romanul ne aduce într-un repertoriu textual familiar și, simultan, istoricizat. În opinia lui W. Iser, „repertoriul textual” reprezintă materialul prin care textul se raportează la sistemele lumii („Actul lecturii”, Pitești, Paralela 45
Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339611_a_340940]
-
propensiunea spre ficțiune. Lecturile formative sunt totodată centre de iradiere a creativității, libertății și interogației. Gabriel Liiceanu evidențiază „bucuria” adusă de lectură, fuga prin carte „în altă viață” și creșterea prin citit „fără să se vadă”. Conex, evocă „arestul cultural” indus de cele două liste pe care i le-a dat Constantin Noica (și care, fie spus, sunt excelente și astăzi). Acestora trebuie ca un tânăr doritor să „se înhame la «cultura de performanță» să le adauge lista lui Liiceanu. În
DAN C. MIHĂILESCU: Invitaţie ispititoare în paradis, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339636_a_340965]
-
un interviu de Un Cristian” (2010). De asemenea, amintește surpriza atât a succesului neanticipat de „destui dintre cei care i-au fost subiecți”, cât și surpriza descoperirii unui povestitor. În fapt, dincolo de și prin fotografie, Ion Cucu povestește: el „nu induce o poveste, o vede sau n-o vede, o surprinde”. Pe lângă prefața de relevanță, cartea mai conține trei secțiuni: un autoportret, un interviu al lui Un Cristian cu Ion Cucu și portretele a 25 dintre scriitorii pe care de-a
Ion Cucu: Un patriarh al fotografiei „literare”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339631_a_340960]
-
ani de texte” (București, Editura Cartea Românească, 2010). Prefața Dariei Ghiu explică modul în care din expoziția „Chestii tipărite” articolele lui Dan Perjovschi (2008-2009), ajung în volum. Principial, ideea că materialele publicate alcătuiesc în concret „un metru de istorie” a indus necesitatea relevării în funcționare unitară a acestei istorii și a impus aducerea compact a „istoriei” într-o carte. II. Cei care cunosc articolele din revistă, prin lecturarea în carte vor accede la un univers ce depășește notele ce le țin
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
potrivit pentru răspândirea și păstrarea cunoașterii și că revoluția digitală ar putea să o înlocuiască. (Florea Firan, în Prefață la Viitorul cărții, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2011, 204 p.). Gabriel Coșoveanu a vorbit despre Cartea noastră cea de toate zilele, inducând ideea că lectura este necesară la fel ca pâinea, cum în Romanul adolescentului miop, sugera Mircea Eliade. Irina Mavrodin, sub un titlu dilematic: Viitorul cărții?, a ținut o comunicare plină de temeri, nu în sensul supraviețuirii cărții pe format clasic
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339658_a_340987]
-
-i apropie într-atât încât ajung să se iubească. Confirmând o susținere a lui Buzura din „Teroarea iluziei” (2004), „momentele de mărturisire” se dovedesc „cruciale în viața unui om”. Hotărârea ca, din iubire, să o salveze pe Mara de pe munte, induce lui Cassian decizia de a se întoarce, împreună cu tânăra la oraș: „prindea contur nevoia de a trăi”. Povestea de iubire și autoanaliza ocupă doar unul dintre cele patru orizonturi narative ale romanului. Cel de-al doilea este constituit de efortul
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
și definitiv din simplul motiv că nu-și găsesc un sistem de referință. Relatările n-au în exterior un punct arhimedic de sprijin, unul evident și indubitabil. Contribuța narativă la persoana a treia, neutrală și de nuanță omniscientă (capitolele auctoriale) induce noi valențe de ambiguitate. Personajele își invalidează reciproc relatările. Mai mult, își revocă reciproc privilegiul de instanță narativă. Avem de a face cu o multiplicare a perspectivelor ce vizează a produce autenticitate și obiectivitate, dar care nu face decât să
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
lumină „ținând pe genunchi/umbra mea” („Împărtășirea uimirii”), pentru că altfel „Arde marea” și „Uită-te: îmi cade umbra!/pierd prin fum aripile/și cât veacul fulgerului/mă doare gândul”. Chiar dacă decriptarea filosofică a versurilor metaforic așezate într-o topică specială induc către splendoare, nu pot eluda frumusețea telurică, și deloc profană, a imaginilor și simțămintelor poetului pe care le bănuiesc tăinuite cu multă delicatețe, dar, în lirica negulesciană, până și vorbele sunt „de praf luminos”, permițând transcendentalul. O legănare fulgurantă între
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
Publicat în: Ediția nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Consider că lectura a fost și continuă să fie una dintre valorile cu adevărat pozitive ale vieții noastre, cartea fiind aceea care proiectează o lumină fascinantă asupra lumii, inducând tentația aproape irezistibilă a sintetizării unor gânduri, meditații și cunoștințe. Chiar dacă există puncte de vedere diferite, toate tind a fi convergente către o singură concluzie: lectura își are un loc bine definit și distinct în multitudinea preocupărilor omului fiind o
UN ARTIST AL CUVÂNTULUI SCRIS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342105_a_343434]
-
aplaudând zgomotos la fiecare reușită de o parte sau de cealaltă a jucătorilor. Era mai ceva ca pe un stadion adevărat. Doar de aceea plecaseră de acasă, să simtă că trăiesc o viață fără de stres și tensiunea ce ți-o induce nevoia de a face față acestei stări trepidante a fiecărei zile, în care trebuie să te zbați cu toate forțele pentru a-i face față. Referință Bibliografică: Parfum de orhidee - roman, cap. XXI, partea I / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
vine din realitatea celui jucat manifestată sub chipul celui care joacă. Ștefan Luchian, spre exemplu, are suferința, dezolarea, boala pictorului, dar chipul actorului. În film, Ștefan Luchian e Ion Caramitru, și nu invers! E un punct de vedere, poate și indus de faptul că actorul Ion Caramitru este atât de cunoscut încât nu se poate acoperi sub nici un machiaj. Privirea nu se poate concentra asupra întunericului, în privire se întipărește ceea ce e luminat și se vede. Ori, actorul Ion Caramitru e
ION CARAMITRU. MULTICOLORĂ SPAŢIALITATE A SPIRITULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341803_a_343132]
-
față de o asemenea întreprindere, dincolo de nivelul declarațiilor binevoitoare, dar - mai ales - furtuna de contestații, indignări, insinuări ușor de anticipat! Este o muncă imensă, ce n-ar aduce vreo urmă de câștig, nici măcar sufletesc, naivului făptuitor.” Deci, înșiruirea alfabetică ne-a indus în eroare! c) Dar, în fine, istorie a literaturii vrâncene, fie și fără ierarhizări și tipologii - o fi? Autorul dă, și aici, un răspuns care poate sau nu mulțumi: „Nici această carte, care investighează opera în integralitatea ei, în unele
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
bunul meu prieten Cezar Ivănescu a fost executat public de indivizi perfizi care s-au servit de liota lor de clienți din presa de scandal, lovindu-l cu precizie ca în artele marțiale, exact în punctul care avea să-i inducă moartea fizică, pentru că nemurirea nu i-o vor putea lua. Nu, câtă vreme mai trăim noi cei care l-au iubit și prețuit, unii declarativ, în spațiul public, alții discret, în spațiul intim. Orgoliul lui Cezar nu a suportat să
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
condamnați pentru bombele care au explodat în Birmingham, ziarul independent The Independent conținea următorul titlu: Condamnarea a șase persoane acuzate de o poliție coruptă''. Iată ce se spunea și în ziarul The Times: '' Poliția a mințit, a complotat și a indus în eroare''. În unele cazuri, din cauza prejudecăților, poliția și publicul pot suspecta unele persoane de o anumită rasă, religie sau naționalitate. Așa cum observa U.S.News& World Report, rezolvarea unei infracțiuni poate degenera atunci într-o ''chestiune de rasism în loc de rațiune
COMUNICAT LIGA INTERNATIONALA A ROMANILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342563_a_343892]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE INDUSE PRIN RAPORTARE LA „RĂȚUȘCA CE URÂTĂ“ A SCRIITORULUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dificultăți de învățare induse prin raportare la „Rățușca ce urâtă“ a scriitorului Hans
DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE INDUSE PRIN RAPORTARE LA „RĂŢUŞCA CE URÂTĂ“ A SCRIITORULUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342623_a_343952]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE INDUSE PRIN RAPORTARE LA „RĂȚUȘCA CE URÂTĂ“ A SCRIITORULUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dificultăți de învățare induse prin raportare la „Rățușca ce urâtă“ a scriitorului Hans Christian Andersen Există numeroși factori care pot dezvolta deficiențe de învățare la un copil, ereditatea, problemele asociate sarcinii, accidente postnatale, mediul în care trăiește, un mediu ce se poate dovedi nefavorabil
DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE INDUSE PRIN RAPORTARE LA „RĂŢUŞCA CE URÂTĂ“ A SCRIITORULUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342623_a_343952]
-
mediu ce se poate dovedi nefavorabil datorită sărăciei, problemelor din familie sau chiar anturajului. Semnele deficiențelor de învățare sunt numeroase, limbaj, capacitate motorie, atenție și comportament social. Tema este vastă. Eu am ales să mă opresc asupra dificultăților de învățare induse și să le raportez la o poveste îndrăgită de copii „Rățușca ce urâtă“ a scriitorului Hans Christian Andersen. În momentul în care o persoană constată că-i este greu să facă ceva se poate spune că se află într-o
DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE INDUSE PRIN RAPORTARE LA „RĂŢUŞCA CE URÂTĂ“ A SCRIITORULUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342623_a_343952]
-
este greu să facă ceva se poate spune că se află într-o dificultate. Depășirea dificultății depinde de voința persoanei respective, de forța de a depăși un obstacol și de relațiile cu cei din jur. Unele dificultăți pot să fie induse, produse sau influențare de un stimul extern. Acești stimuli externi pot să inducă în eroare o persoană, să o amăgească și ea să-și piardă încrederea în proprile forțe. Un semn al neîncrederii în forțele proprii este izolarea. Un elev
DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE INDUSE PRIN RAPORTARE LA „RĂŢUŞCA CE URÂTĂ“ A SCRIITORULUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342623_a_343952]
-
dificultate. Depășirea dificultății depinde de voința persoanei respective, de forța de a depăși un obstacol și de relațiile cu cei din jur. Unele dificultăți pot să fie induse, produse sau influențare de un stimul extern. Acești stimuli externi pot să inducă în eroare o persoană, să o amăgească și ea să-și piardă încrederea în proprile forțe. Un semn al neîncrederii în forțele proprii este izolarea. Un elev care se izolează, pentru că a dobândit complexe de inferioritate datorită factorilor externi se
DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE INDUSE PRIN RAPORTARE LA „RĂŢUŞCA CE URÂTĂ“ A SCRIITORULUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342623_a_343952]
-
în ei acea flacără ce-i poate ajuta să devină oameni împliniți în viață. Notă: Citatele sunt din Hans Christian Andersen, Povești, Rățușca cea urâtă, Traducere Ioana Patrichi, Editura Tana, Mușătești, Argeș, 2007. Ana-Cristina Popescu Referință Bibliografică: Dificultăți de învățare induse prin raportare la „Rățușca ce urâtă“ a scriitorului Hans Christian Andersen / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1803, Anul V, 08 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE INDUSE PRIN RAPORTARE LA „RĂŢUŞCA CE URÂTĂ“ A SCRIITORULUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342623_a_343952]
-
permit acest lux. Sunt oameni care mă fac să devin prea vorbăreață pentru gustul meu. După cum am descoperit în timp că sunt mereu alta, depinde lângă cine stau. Unii mă fac să mă simt frumoasă și ocoșă (deșteaptă), alții îmi induc starea de stupizenie și de urât. Prima care mi-a apreciat simțul umorului a fost doamna învățătoare Melania, care a fost și primul dascăl care s-a apropiat cu răbdare de mine. Asta s-a întâmplat în clasa a patra
FEMEI ŞI FLORI de FLORICA BUD în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341652_a_342981]
-
ar consuma în mod inevitabil mai multe suplimente de vitamina D, reușind astfel să prevină tot feluri de boli și afecțiuni, pe care industria farmaceutică se bazează în continuare pentru profiturile sale de monopol. Fiecare pacient care ia vitamina D, induce o pierdere financiară, reprezentând banii plătiți pentru medicamente în tratarea cancerului, diabetului sau afecțiunilor inimii. La fel, nici celelalte organizații non-profit din industria cancerului, nu doresc, ca oamenii să afle adevărul despre vitamina D. Ei preferă să vândă în continuare
DE CE NI SE ASCUNDE ADEVĂRUL DESPRE VITAMINA D? de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341693_a_343022]
-
îmi iau apa vie/ Și foșnetul frunzei din codru mi-e cântul/ Iar soarele toamnei și mustul mă-mbie/ Să dărui cu dragoste, veșnic, Pământul.” (Sunt). Utilizând (așa după cum era și normal) instrumente lirice menite să sensibilizeze, să atragă, să inducă starea de reflecție asupra adevărurilor vieții, fără a avea pretenția de descoperire, prin poezie, a panaceului universal, tonul Georgetei Resteman este blând: dojenește dar nu acuză, spune dar nu se dezice, critică dar nu uneltește. Ca un Om și Român
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]