5,050 matches
-
este uneori considerată ca evoluționistă deoarece presupune că societățile se mișcă prin etape, secvențe de dezvoltare care influențează sistemele lor de stratificare. Astfel tipul de schimbare a producției economice face ca în societatea dată să găsim o anume cantitate de inegalitate. Dar spre deosebire de Marx, Lenski nu este un economist determinist. El recunoaște că mulți factori, astfel ca resursele naturale disponibile, caracteristicile conducătorilor și amenințările militare externe, joacă un anumit rol în generarea inegalităților. El de asemenea a contestat ideea lui Marx
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societatea dată să găsim o anume cantitate de inegalitate. Dar spre deosebire de Marx, Lenski nu este un economist determinist. El recunoaște că mulți factori, astfel ca resursele naturale disponibile, caracteristicile conducătorilor și amenințările militare externe, joacă un anumit rol în generarea inegalităților. El de asemenea a contestat ideea lui Marx că inegalitatea ar putea fi mai mare în societățile industriale. În fapt, Lenski argumentează că nivelul inegalității va scădea în societățile industriale avansate ca Statele Unite și țările din Europa Occidentală deoarece noile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
spre deosebire de Marx, Lenski nu este un economist determinist. El recunoaște că mulți factori, astfel ca resursele naturale disponibile, caracteristicile conducătorilor și amenințările militare externe, joacă un anumit rol în generarea inegalităților. El de asemenea a contestat ideea lui Marx că inegalitatea ar putea fi mai mare în societățile industriale. În fapt, Lenski argumentează că nivelul inegalității va scădea în societățile industriale avansate ca Statele Unite și țările din Europa Occidentală deoarece noile locuri de muncă creează posibilitatea ca oamenii să-și îmbunătățească
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
resursele naturale disponibile, caracteristicile conducătorilor și amenințările militare externe, joacă un anumit rol în generarea inegalităților. El de asemenea a contestat ideea lui Marx că inegalitatea ar putea fi mai mare în societățile industriale. În fapt, Lenski argumentează că nivelul inegalității va scădea în societățile industriale avansate ca Statele Unite și țările din Europa Occidentală deoarece noile locuri de muncă creează posibilitatea ca oamenii să-și îmbunătățească nivelul de viață, iar bogăția mai mare a industrialismului asigură mai multe resurse disponibile pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lumea educației sunt puternic afectate de statusul socio-economic. Cercetările au demonstrat că cu cât este mai înalt standardul educațional dobândit, cu atât mai mari sunt diferențele între oameni aflați la paliere diferite în sistemul stratificării sociale. Mai mult decât atât, inegalitățile în educație afectează oamenii de-a lungul întregii lor vieți, deoarece tendința este că cei cu o educație mai bună au o parte mai mare din posturile ocupaționale atractive și, evident, câștigurile acestora sunt mai ridicate. În țările capitaliste dezvoltate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
au crescut posibilitățile de acces la educația superioară pentru oamenii aflați la toate nivelurile scalei statusului socioeconomic. S-a concluzionat că creșterea prevalenței absolvenților de liceu și mai ales a celor cu studii superioare, contribuie la declinul nivelului general al inegalității șanselor. Sănătatea. Deși îmbolnăvirile fizice și mentale pot fi găsite la toate nivelurile claselor sociale, poziția socioeconomică influențează puternic statusul individual de sănătate. Spre exemplu, copiii născuți în familiile din clasele de jos au o probabilitate mai mare să moară
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ca unitate economică, în schimb iubirea romantică dintre soți și atașamentul emoțional între membrii familiei are astăzi importanță mai mare și astfel, în general, funcția afectivă a familiei primește un accent în plus. 9.4.2. Analiza conflictualistă a familiei Inegalitatea rolurilor în familie De unde funcționaliștii văd familia ca un aranjament de cooperare între membrii acesteia și societate, teoreticienii conflictului văd familia ca un microcosmos care reflectă ansamblul societății în care grupurile care posedă bogăție și putere exploatează pe cei care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
familia ca un microcosmos care reflectă ansamblul societății în care grupurile care posedă bogăție și putere exploatează pe cei care nu le au. De aceea, în familie, bărbații domină femeile și le exploatează atât economic cât și sexual. PATRIARHATUL ȘI INEGALITATEA. Predominanța pattern-urilor autorității patriarhale evidențiază realitatea că femeile în mod tradițional au fost considerate proprietatea taților și soților lor. În unele culturi, un mire plătea "prețul miresei" tatălui viitoarei sale soții. Chiar în societatea noastră era obișnuit pentru o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
două rețele: primar-profesional și secundar-superior), astfel încât unii ajung proletari iar alții burghezi (Ch. Baudelot și R. Establet). Școala reproduce raporturile sociale, dar o face disimulat și pe căi mai eficiente (P. Bourdieu și J.C. Passeron). Mecanismele de ordin cultural explică inegalitățile, ca și cele de ordin economic. După cum vedem, există o dezbatere semnificativă despre rolul școlii și al educației în societățile moderne, în cadrul căreia, așa cum deja am putut remarca, perspectiva funcționalistă și cea conflictualistă oferă viziuni aproape diferite. 10.1. Perspectiva
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și studenților să fie supuși și cooperanți în organizațiile birocratice. Toate acestea susțin un sistem care menține și extinde bogăția și autoritatea unor oameni, deși mulți alții trăiesc alienarea și frustrarea în muncă. 10.2.1. Reproducerea, transmiterea și justificarea inegalității sociale Așa cum am spus în capitolul 9, educația dobândită de oameni reprezintă unul dintre factorii sociali cei mai importanți în procesul mobilității sociale din cele mai multe țări, în special în ce privește mobilitatea intergenerațională pe verticală. Deși educația face posibilă mobilitatea socială, potrivit
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cât de mult învață aceștia și cu cantitatea de educație pe care în ultimă instanță ei o dobândesc. Pentru teoreticienii conflictului aceste rezultate indică absența oportunităților egale în școlii. Acești teoreticienii argumentează că funcția principală a educației este să transmită inegalitatea economică, rasială, etnică și sexuală de la o generație la alta. Ei au identificat un număr de căi prin care sistemul educațional încurajează învățarea și progresul pentru copiii cu anumite origini sociale și descurajează pe copiii cu alte origini: (1) fondurile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pe ale altor copii și, (3) efectele curriculum-ului ascuns. Teoreticienii conflictului cred că sistemul educațional realizează și unele funcții pentru a asigura avantaje economice mai mari anumitor segmente ale societății. O astfel de funcție, argumentează aceștia, este să justifice inegalitățile educaționale dintre clasele sociale, rase, etnii și sexe. Educatorii conving elevii și studenții săraci sau fetele, că progresul lor limitat în sistemul educațional este un rezultat al pro-priilor greșeli și acestea nu se găsesc în bazele acestui sistem. O altă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
efectul asupra realizărilor educaționale este și mai mare. Astfel, cantitatea de educație pe care o persoană o dobândește este strâns asociată cu statusul socioeconomic și educația particulară a părinților acelei persoane o descoperire în acord cu viziunea că educația transmite inegalitatea de la o generație la alta. Dar reproducerea de către școală în societățile capitaliste a raporturilor de dominare și transmitere a inegalității este specifică, cu nuanțările de rigoare, și pentru alte țări aflate în stadii diverse de dezvoltare. România este un bun
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
asociată cu statusul socioeconomic și educația particulară a părinților acelei persoane o descoperire în acord cu viziunea că educația transmite inegalitatea de la o generație la alta. Dar reproducerea de către școală în societățile capitaliste a raporturilor de dominare și transmitere a inegalității este specifică, cu nuanțările de rigoare, și pentru alte țări aflate în stadii diverse de dezvoltare. România este un bun exemplu. La noi continuă să se manifeste o tendință de nivelare a sărăciei a marii majorități a populației, iar "iluzia
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
șomajului. Lupta contra sărăciei va face pereche cu deschiderea societății către școală și a școlii către comunitate. Până atunci școala este lăsată ea să opereze selecția și "stratificarea". (Ion I. Ionescu, 1997, p. 174) Fondurile inegale pentru școli. Deși există inegalități în alocarea fondurilor pentru școli, impactul acestui lucru asupra rezultatelor celui care învață este neclar. Reamintim că celebrul Raport Coleman a descoperit că caracteristicile școlii, inclusiv nivelul fondurilor alocate, explică numai 5 procente din variația rezultatelor elevilor și studenților. Să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ca și raportul amintit, că o mai mare influență asupra rezultatelor elevilor și studenților o are interacțiunea dintre studenți și profesori. Curriculum ascuns o analiză conflictualistă. Teoreticienii conflictului de asemenea văd curriculum-ul ascuns ca un factor cauzal al perpetuării inegalităților deoarece acesta variază potrivit originii sociale a elevului sau studentului. Pentru studenții cu status socioeconomic mai scăzut, mesajul primar este să se conformeze autorității, pe când pentru cei cu status mai înalt este să lucreze în mod independent, deși în cadrul unei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
valorile necesare pentru ocupații manageriale sau înalt profesionalizate, în timp ce elevii și studenții proveniți din clasa muncitoare sau din familii sărace sunt pregătiți pentru poziții sociale de nivel mai scăzut sau care presupun instruire redusă. 10.2.2. Interacțiunea simbolică și inegalitatea educațională Există un număr de moduri în care interacțiunile dintre studenți și profesori diferă în raport cu clasa socială și sexul. În unele cazuri, unii profesori tratează elevii și studenții în moduri diferite; în altele, tratamentul diferențiat este instituționalizat și se produce
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
categorii de vârstă adolescenți și bătrâni devin funcționale pentru societate. Stratificarea pe vârste și grupul social al vârstei a treia. Așa cum există în toate societățile diferențierea categoriilor sociale după sex și rasă, tot așa există și stratificarea pe vârste sau inegalitatea socială între diferite grupe de vârste. În cele mai multe societăți, spre exemplu, copiii sunt relativ lipsiți de putere. În cea mai mare parte a istoriei omenirii copiii au fost tratați cu duritate. Aproape în toate societățile pe care le cunoaștem înainte de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
abordează dezvoltarea inegală a țărilor lumii intră în două categorii care, în general, sunt corespondente celor două perspective macrosociologice: funcționalistă și conflictualistă. Teoriile funcționaliste tind să vadă dezvoltarea ca inevitabilă și pozitivă; teoriile conflictualiste o văd ca o cauză a inegalității și suferinței. Teoreticienii funcționaliști arată că societățile dezvoltate sprijină mai mult oamenii pentru a avea un standard de viață mai ridicat și se preocupă ca să fie mai puține inegalități decât în societățile tradiționale. Aceste societăți de asemenea au rata nașterilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
inevitabilă și pozitivă; teoriile conflictualiste o văd ca o cauză a inegalității și suferinței. Teoreticienii funcționaliști arată că societățile dezvoltate sprijină mai mult oamenii pentru a avea un standard de viață mai ridicat și se preocupă ca să fie mai puține inegalități decât în societățile tradiționale. Aceste societăți de asemenea au rata nașterilor și rata deceselor mai scăzută, rata alfabetizării mai înaltă și un mult mai ridicat grad de urbanizare care dă posibilitate mai multor oameni să se bucure de roadele tehnologiei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și mai încet, dacă nu chiar deloc. Dar trebuie să menționăm că, în același timp, unele îmbunătățiri pot fi posibile fără o schimbare instituțională majoră. Spre exemplu, iluminatul mai bun al străzilor reduce crima de stradă, după cum programele educaționale reduc inegalitățile în acest domeniu. Ameliorări de acest gen au fost făcute, dar acestea nu rezolvă problemele sociale esențiale cu care se confruntă societatea românească. 12.5.3. Atitudinile oamenilor față de problemele sociale Valorile și atitudinile noastre determină înțelesurile pe care le
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în care se presupune că viitorul va fi asemenea prezentului și trecutului și că majoritatea stărilor de fapt sunt concordante cu cele din aceeași categorie cu ele. Prejudecățile sunt explicate în teoria dominării sociale drept o pârghie de subliniere a inegalităților între grupuri, un rezultat al adaptării, gândit într-o viziune evoluționistă. Ca să fie menținută inegalitatea dintre grupuri, sunt actualizate miturile legitimizante 3. Acestea reprezintă atitudini, credințe, valori sau ideologii pe criterii etnice, religioase, politice, sexuale etc. Miturile legitimează dominația grupurilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
stărilor de fapt sunt concordante cu cele din aceeași categorie cu ele. Prejudecățile sunt explicate în teoria dominării sociale drept o pârghie de subliniere a inegalităților între grupuri, un rezultat al adaptării, gândit într-o viziune evoluționistă. Ca să fie menținută inegalitatea dintre grupuri, sunt actualizate miturile legitimizante 3. Acestea reprezintă atitudini, credințe, valori sau ideologii pe criterii etnice, religioase, politice, sexuale etc. Miturile legitimează dominația grupurilor considerate superioare asupra celor tratate ca inferioare și îndreptățesc celor dintâi accesul prioritar la resursele
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
PNUD România, 2005. Miroiu, Mihaela, Introducere în feminismul politic. Mic ghid pentru politiciene și politicieni, PNUD România, 2005. Moscovici, Serge (coord.), Psychologie sociale, PUF, Paris, 1984. Neculau, Adrian, Psihologia câmpului social. Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. ștefan, Cristina, Familia monoparentală. O abordare politică, Editura Polirom, 2006. ștefănescu, Doina-Olga, Dilema de gen a educației, Editura Polirom, Iași, 2003. Tajfel, Henri; Turner, John C., „The social identity theory of
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
incursiune în viziunea conservatoare asupra problematicii de gen nu este întâmplătoare, ea având relevanță în contextul în care societatea românească de tranziție se orientează spre modele culturale „tradițional-patriarhale, al căror principal defect este conservatorismul”, care „nu este altceva decât ideologia inegalităților obținute prin naștere, oricare ar fi acestea” (Pasti, 2003, p. 85, 228). Relația conservatorismului de sfârșit de secol XIX cu problematica de gen a fost dominată de o ignorare a acesteia din urmă1. În fapt, sfera culturii era predominant închisă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]