5,599 matches
-
conflicte între birocrație și politicieni. A lucra la o agendă politică face că managementul să fie diferit în sectorul public pentru că a avea o mare parte din agenda impusă reduce domeniile de acțiune ale unui manager. * Sectorul public întâmpină dificultăți inerente în măsurarea rezultatului sau a eficienței. Îi lipsesc criteriile de evaluare. Multe componente ale sectorului public au o problemă în măsurarea performanței ceea ce își pune amprenta asupra managementului serviciului public ca întreg. Măsurarea și evaluarea sunt posibile și în sectorul
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
să-i purifice pe autorii lor de orice compromis cu forțele adverse. Mai mult, integrarea, din ce în ce mai flagrantă, a rezistenței ca bun în dezvoltarea actuală a democrațiilor neoliberale occidentale conferă acestei fisuri a dominației și reversului ei un fel de seducție inerentă tuturor fetișismelor capitalismului. Includerea cercetătorilor în acest consens încontinuu dedublat, acționând asupra unor retorici ale inversiunii, este puțin favorabilă interpretărilor care vizează o obiectivare relativă. O deplasare a problematicilor este deci necesară pentru a ieși din aceste forme unilaterale de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
impuse în mod obișnuit, nu mai știm cum să localizăm sau să evaluăm potențialii parteneri. Dusă la extrem, după cum ne stă în obicei să procedăm cu lucrurile, tehnologia ne privează de genul de comunitate autentică, esențială pentru noi ca ființe inerent sociale" (pp. 156-157). În același timp, ne atenționează autorul nord-american, "cu atât de numeroase interacțiuni umane mediate acum de un soi de interfață tehnologică, fie ea telefon sau computer, contactele dintre oameni își pierd intimitatea necesară spre a forma relații
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sociale și la dezechilibre psihice. În ultima vreme, constatăm faptul că s-au înmulțit cercetările referitoare la raporturile conflictuale; a apărut chiar și o știință de sine stătătoare referitoare la studierea acestui tip de relație socială. Mulți specialiști le consideră inerente, intrinsece condițiilor sociale actuale și le evidențiază funcțiile pozitive. Și fără îndoială că între anumite limite și privite dintr-un numit punct de vedere conflictele/stările conflictuale au și asemenea virtuți (de care ne ocupăm și noi într-un capitol
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a stat izolat opt zile a raportat sentimente de neplăcere și de nervozitate. Prin urmare, chiar dacă în plan individual se manifestă în diferite grade, sub forma unei sociabilități mai mari sau mai mici, nevoia de afiliere este o trebuință socială inerentă (asemănător nevoilor fiziologice), fiind adânc înrădăcinată în fiecare dintre noi. Ea reprezintă necesitatea de a iniția, menține și dezvolta relații sociale. La nivelul personalității umane, nevoia de afiliere se exprimă ca o trebuință naturală de a stabili relații de diferite
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
verificăm pentru un moment percepția. Chiar dacă nu întotdeauna, dar uneori s-ar putea ca ea să fie falsă, confecționată în pripă. b. Cea de-a doua componentă a raporturilor conflictuale este afectivitatea. Ca oricăror relații interumane, emoțiile, sentimentele, dispozițiile sunt inerente (și) conflictului. Ele pot avea următoarele roluri (Stoica-Constantin, 2004): • cauză a conflictului: starea de furie, de nemulțumire; de frustrare în care ne găsim noi și partenerul nostru. Există o stare de tulburare, de tensiune, de respingere (afectivă) pe care n-
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din situație; în felul acesta ni-i facem aliați, în loc să le alimentăm defensivitatea sau agresivitatea: "poate că nu ați citit încă articolul ....", "m-ai făcut să-mi amintesc de..."14. Prevenirea și gestionarea relațiilor conflictuale Desigur, oricât ar fi de inerente, sunt (foarte) puțini cei care își doresc relații conflictuale sau care își fac un sens al vieții din a provoca și a întreține asemenea relații. Majoritatea vor să le evite sau să le elimine cât mai repede. Înainte de a ajunge
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lucrurilor, valorile pe care le atribuim acestora. "Dorințele de a ne satisface nevoile, de a ne realiza ambițiile, de a lupta pentru anumite idealuri, toate sunt impregnate de prezumții asupra valorii unei anumite experiențe" (Rimé, 2008, p. 397). Totodată, aceste inerente prezumții dau naștere, la nivel individual, unui nivel de așteptări 30. Handley Cantril adaugă faptul că omul luptă fără încetare să-și apere intact universul prezumtiv (și în care crede). Acest univers "ne este indispensabil dacă dorim să păstrăm stabilitatea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în noi și în ceilalți, asupra viitorului, în viață 70. Suferința și rușinea Suferința este o altă stare sufletească importantă care afectează relațiile interpersonale. Pe perioade mai scurte sau mai îndelungate de timp, mai frecvente sau mai rare, ea este inerent prezentă în viața noastră; unora, le poate marca, chiar, atitudinea față de viață, față de semeni. Pentru celebrul profesor și neurolog nord-american A. Damasio, suferința constituie, alături de bucurie, "cele două embleme ale vieții noastre afective" (p. 132). În cazul ei, se manifestă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cât și credința despre consecințele posibile ale acestora. În esență, este vorba despre postulate în temeiul cărora individul își construiește relația cu lumea. Acestea se organizează în mod ierarhic. Astfel, avem: Postulate aflate la nivelul inferior al ierarhiei. Ele sunt inerente și au în vedere schimburile pragmatice cu realitatea. Prin urmare, pot fi testate cu ușurință. Dacă nu sunt realiste, ele nu rezistă prea mult timp (de exemplu: postulăm că un obiect de porțelan este incasabil). Atunci când faptele infirmă postulatele aflate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de nivel superior, cel al coerenței lumii, afirmă faptul că lumea este organizată, ordonată, că are un sens. El pune individul la adăpost de haos, de dezordine. Îl asigură că lumea poate fi decodată. Aceasta face posibilă îndeplinirea unei precondiții inerente, intrinseci acțiunii adaptative, cea a previzibilității lumii și a evenimentelor ce vor avea loc. Odată obținută această garanție, procesarea informației capătă sens, iar individul se poate angaja în activitate și în relații cu semenii. Al doilea postulat abstract fundamental, cel
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de gen și culturale în stabilirea diagnosticului. Criticii DSM au susținut că reflectă idei din vest și de orientare masculină pentru o persoană sănătoasă și astfel patologizează comportamentul normal la femeie și la oamenii din alte culturi. Pericolele diagnosticului. Subiectivitatea inerentă în diagnosticarea psihiatrică și stigmatizarea atașată diagnosticului face aplicația lui periculoasă, dar având criterii clare pentru diagnosticare este necesar pentru progresul cercetării pe tulburările psihologice și pentru comunicarea între clinicieni. Ceea ce tocmai am citit este modul în care evaluarea și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
noi iar altele se folosesc de mulți ani. Acestea oferă informații despre caracteristicile de personalitate ale individului, deficitul cognitiv (ca și dizabilitatea în citire sau probleme în concentrarea atenției), stări emoționale și funcționarea biologică. Sunt însă anumite pericole și probleme inerente în aplicarea diagnosticului psihiatric unei persoane, ca și efectele de stigmatizare de a avea probleme psihice. Cu toate acestea, este necesar a avea un sistem de diagnosticare standardizat între profesioniștii din domeniul sănătății mintale și cercetarea problemelor psihologice. Trebuie să
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Din acest punct de vedere, depresia este un termen larg, a cărui sferă se întinde de la o tulburare de dispoziție trecătoare, până la o boală psihică gravă. Astfel, fiecare persoană poate experimenta pe parcursul vieții unele stări de tristețe sau melancolie, stări inerente existenței umane și care apar datorită eșecurilor, pierderilor, frustrărilor, având la bază un complex cauzal. Diferența dintre o tristețe firească înțeleasă ca reacție la o situație aversivă și depresia ca simptom este de ordin cantitativ și nu calitativ. Depresia este
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ce a caracterizat Războiul Rece a lăsat loc unei lumi radical diferite, unipolare, în era post-Război Rece. Dar, deși majoritatea realiștilor acceptă această poziție de bază, ei sunt împărțiți în două tabere: cei care afirmă că această lume unipolară este inerent instabilă și, în cele din urmă, va ceda locul unei lumi multipolare, și cei care susțin că există o diversitate de factori ce vor garanta, probabil, menținerea unipolarității încă mult timp. În lucrarea de față, Ewan Harrison pornește de la aceste
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a sistemului internațional post-Război Rece. În ciuda pretențiilor răspândite referitoare la "noua ordine mondială" introdusă de evenimentele de la 11 septembrie, cei care studiază relațiile internaționale sunt conștienți de multă vreme că una dintre trăsăturile fundamentale ale sistemului internațional constă în caracterul inerent anti-hegemonic al acestuia. Pare foarte probabil ca SUA să fi fost atacate pentru că, de la Războiul din Golf, staționează multe trupe în Orientul Mijlociu pentru a asigura independența Kuweitului și a-și proteja interesele de securitate în regiune. Nu ne surprinde că
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Nu trebuie să ai nici pregătire, nici studii pentru a o resimți. Gustul și tendințele firești ale popoarelor democratice în materie de literatură se vor manifesta mai întâi în teatru [...]. Teatrul pune în evidență majoritatea calităților și aproape toate viciile inerente literaturii democratice". Alexis de Tocqueville, De la démocratie en Amérique, Flammarion, Paris, 1981, vol. II (ed. I, 1840), pp. 64, 67, 75-75, 101-102. • Materialismul economic Pe lângă aceste analize pozitiviste și deterministe, materialismul marxist face o figură palidă, cu atât mai mult
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de stat". De exemplu, ridicarea unei clădiri la rangul de "monument istoric" implică evaluarea ei, pe rând, după norme administrative, arhitecturale și științifice, în cadrul instanțelor specializate în consacrarea bunurilor (comisiile regionale și/sau naționale de înscriere și clasificare). În legătură cu puterea inerentă limbajului de autoritate, Bourdieu (1989) evocă eficacitatea proprie "magiei statului", aplicând pentru acesta din urmă teoria magiei a lui Hubert și Mauss (1985). Astfel, în toate domeniile culturale (artistice, patrimoniale, administrative, asociative), statul procedează la distribuirea de diplome (arhitectul este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
astfel de bunuri. Justificarea acțiunii statului pe baza furnizării de bunuri publice este în mod obișnuit unul dintre argumentele cele mai prost aplicate. Adesea, faptul că bunurile au sau nu au un caracter rival în consum nu este o trăsătură inerentă a bunului, ci o trăsătură a mărimii grupului care consumă: o pisicină s-ar putea să aibă un caracter non-rival pentru două persoane, dar ea va avea un caracter foarte rival pentru o sută de oameni. Iar costurile de excluziune
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un meci de fotbal (dacă tu îl vizionezi, acest lucru nu înseamnă că eu nu pot să îl vizionez de asemenea), sunt produse doar pentru că întreprinzătorii investesc în mijloace de a exclude non-plătitorii. Pe lângă faptul că nu este o trăsătură inerentă a bunului, presupusul caracter public al multor bunuri este o trăsătură a deciziei politice de a face bunurile disponibile pe o bază non-exclusivă sau chiar pe o bază care elimină prețurile. Dacă statul produce "autostrăzi fără taxe", este greu de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu o "cădere". Când o industrie sau alta se extinde dincolo de capacitatea pieței de a susține profitabilitatea, intervine un proces de autocorecție și semnalele profitului fac ca resursele să fie redirecționate spre alte câmpuri de activitate. Nu există niciun motiv inerent funcționării piețelor pentru ca o astfel de corecție să se aplice tuturor industriilor; într-adevăr, este autocontradictoriu (căci dacă investițiile sunt luate de la toate industriile și redirecționate către toate industriile, atunci ele de fapt nu sunt luate de la toate industriile). Cu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
la elemente mai înalte ale sufletului uman și, ca atare, ele nu pot fi cumpărate și vândute precum roșiile sau nasturii de la cămașă. A lăsa arta pe seama pieței este ca și cum s-ar lăsa religia pe seama pieței, o trădare a demnității inerente a artei, ca și a religiei. Mai mult, pe măsură ce arta și cultura sunt deschise din ce în ce mai mult concurenței pe piețele internaționale, rezultatul este devalorizarea acestora, pe măsură ce formele tradiționale sunt abandonate pentru urmărirea preaputernicului dolar sau euro. Cea mai mare parte a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vechime și care înglobează câteva vetre, cum e cazul în speță. Pentru că, transpunând în unități de măsură moderne traseul Valea Herătăului până la pârâul Dimaciului, dus și întors, reprezentând cele două lungimi ale moșiei, adăugând lățimea capetelor, plus coturile și meandrele inerente unui asemenea parcurs, s-ar obține o distanță de peste 70 km și ea trebuie considerată ca o mărime rezonabilă în ceea ce privește parcurgerea de către un călăreț mergând într-o zi „din zori și până în seară” (se observă ușor aici elementul de fabulație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târziu, ci al unor comisii locale ad-hoc constituite și întrunite la un sediu unde se făcea înscrierea gospodăriilor, fie după vechi evidențe, fie după ceea ce membrii comisiilor cunoșteau în calitatea lor de localnici, conjunctură ce permitea și favoriza omisiunile, unele inerente condițiilor de înregistrare, altele făcute în mod deliberat și interesat. Orientându-ne atât după numele persoanelor înscrise în succesiunea timpului, cât și după ocupațiile și funcțiile menționate, apreciem că imigrarea unor străini în aceste sate a fost deosebit de slabă. Găsim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o vreme la Torcești după ultimul război. Îi dăm cuvântul. „Este foarte greu să caracterizezi un om ca Vasile Teleoacă - își începe prietenul său mărturisirea - din cauza multelor sale însușiri; cu atât mai greu este pentru mine, întrucât intervine și subiectivismul, inerent unui prieten ce i-am fost în tot cursul scurtei sale vieți... S-a născut în anul 1906, în satul Salcea, comuna Umbrărești, județul Tecuci. Tatăl său, Gheorghe, și mama sa, Maria (verișoară cu poetul Ștefan Petică de la Bucești) erau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]