5,940 matches
-
pleca de acolo ca Leila, în zori de zi. Trebuia neapărat să o anunț, să fac față unei furtuni, pentru că trebuia să mă ducă câțiva kilometri cu mașina. Între timp, în zonă murise o româncă de vreo 50 de ani. Infarct. Mă gândeam ce durere pentru copiii sau nepoții pe care probabil îi avea în țară! Mă gândeam că nu trebuie să-mi mănânc sufletul cu Concetta. Rudele ei mai îndepărtate, român cele care o cunoșteau, toți îmi spuneau că nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
a trezit în același loc după jumă tate de oră. Nimeni nu și-a dat seama și nimeni nu a interve nit; mi amintesc că, în timp ce lucram în munți, a murit o româncă. Avea vreo 50 de ani, a făcut infarct... Îmi amintesc că toți italienii din zonă deplângeau acest fapt nu pentru ea și familia ei, ci de teamă că ar putea avea loc controale pentru depistarea muncii la negru. Italia - o țară în care te simți mai singur decât
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
și III ( figura 31.4). 31.5.2. Etiologie Blocurile atrioventriculare pot fi tranzitorii sau permanente. De asemenea, se pot clasifica în congenitale și câștigate. Cauzele câștigate ale tulburării de conducere sunt: leziunile degenerative(cel mai frecvent), cardiopatia ischemică cronică, infarctul miocardic acut (IMA) bolile infiltrative și de colagen, boli infecțioase, neuromiopatii, precum și cauze iatrogene: medicamentoasă (amiodaronă, digoxin, betablocante, verapamil etc.), postprotezare valvulară, postablație cu radiofrecvență. Multe dintre cauzele blocurilor AV sau ale perturbărilor de conducere sunt cunoscute, dar în mod
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
eventual sugerată de familie și aprobată de medic) și imobilizării prelungite reprezintă o greșeală gravă, întâlnită frecvent în practica de zi cu zi a medicului cardiolog și a medicului de familie. Chiar la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare acute sau decompensate (infarct acut de miocard - IMA, IC globală, criză hipertensivă), la care efortul fizic este contraindicat, acesta va fi înlocuit cu masaj și mișcări pasive efectuate de personalul calificat, pentru a menține tonusul muscular și a preveni sarcopenia, osteoporoza, tulburările de echilibru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa, Irina Crăcană () [Corola-publishinghouse/Science/91960_a_92455]
-
vârstnicilor au în antecedente HTA, iar asocierea ischemiei miocardice cu hipertrofia ventriculară stângă determină disfuncție diastolică severă cu creșterea presiunilor de umplere și dispnee, în condițiile în care FE rămâne păstrată. Bărbații vârstnici cu boală cardiacă ischemică și sechele de infarct miocardic dezvoltă mai frecvent IC cu FE scăzută. În concluzie, lipsa de specificitate a simptomelor și semnelor de IC, cât și prezența comorbidităților pot întârzia diagnosticul IC la vârstnici. 26.4. Comorbidități asociate Prezența comorbidităților reprezintă o particularitate a IC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
cu embolie pulmonară pot prezenta unul dintre tipurile de tablou clinic descrise de West în 2007 (16):de tip sindrom confuzional (confuzie la care se asociază adesea febră inexplicabilă, wheezing, semne de insuficiență cardiacă dreaptă, aritmie inexplicabilă);dispnee cu tahipnee;infarct pulmonar (durere toracică de tip pleuritic, tuse, hemoptizie, asociată cu pleurezie și infiltrat pulmonar);IC dreaptă asociată cu dispnee și tahipnee;colaps cardiovascular cu hipotensiune arterială și sincopă. Conform meta-analizei realizate de Masotti și colaboratorii săi, cel mai frecvent simptom
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
risc pentru embolia pulmonară la vârstnici, este necesară profilaxia primară a bolii utilizând la acești pacienți la risc atât măsuri mecanice,cât și farmacologice. 32.3.6. Prognostic Embolia pulmonară este a treia cauză de deces prin afecțiuni cardiovasculare, după infarctul miocardic și bolile cerebrovasculare. Conform studiului PIOPED, mortalitatea în spital prin embolie pulmonară la pacienții cu vârsta mai mare de 65 de ani a fost de 21%, iar la un an a fost de 39% (85,86). În plus, conform
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
cu boli cardiovasculare pot primi benzodiazepine sau antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pentru afecțiunile asociate. Administrarea de benzodiazepine pentru tratamentul insomniilor crește riscul de tulburări cognitive și poate determina vertij și căderi, ceea ce crește riscul de apariție a fracturilor. La persoanele cu infarct miocardic acut (IMA) trebuie evitate 1,4-benzodiazepinele, deoarece scad forța de contracție a cordului și debitul cardiac. Administrarea de AINS poate determina sângerări digestive și poate agrava afecțiunea cardiovasculară (IC, hipertensiune arterială) a pacientului. O parte din medicația folosită pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Elena Lupușoru, Cristina Mihaela Ghiciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91961_a_92456]
-
teritoriul arterei cerebrale medii, datorită unui flux sanguin predominant în acest teritoriu. Totuși, prezența evenimentelor cardioembolice în teritoriul posterior nu este o raritate. Coexistența unor factori de risc embolici și aterotrombotici este frecvent întâlnită la pacientul vârstnic. Trebuie menționat că infarctele cerebrale prin mecanism cardioembolic au o rată mai mare de transformare hemoragică la pacienții peste 75 de ani. S-a demonstrat că prezența DZ și a infarctului cerebral cu dimensiuni peste 10 cm3 sunt factori de predicție ai unei eventuale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
risc embolici și aterotrombotici este frecvent întâlnită la pacientul vârstnic. Trebuie menționat că infarctele cerebrale prin mecanism cardioembolic au o rată mai mare de transformare hemoragică la pacienții peste 75 de ani. S-a demonstrat că prezența DZ și a infarctului cerebral cu dimensiuni peste 10 cm3 sunt factori de predicție ai unei eventuale transformări hemoragice în AVC-ul ischemic (30). Aspectele AVC generate de boala aterotrombotică la vârstnici pot fi schematizate astfel:AVC ischemic în teritoriul arterei silviene, precedat sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
unei stenoze carotidiene extra craniene. La pacienții cu ateroscleroza vaselor intracraniene și cu mecanism embolic arterio-arterial, se pot produce AVC ischemice în teritoriile vertebrale sau ale arterei bazilare. Embolul poate ajunge în teritoriul distal sau în topul arterei bazilare, cauzând infarcte talamice, de trunchi cerebral, de lobi occipitali sau la nivel cerebelos. Managementul accidentului vascular cerebral la vârstnici Trebuie admis că datele din literatură privind managementul AVC la persoanele în vârstă rămân încă insuficiente , deoarece puțini pacienți aparținând acestei categorii au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
inimii se desprind ramuri craniale atriale care formează anasto moze și ramuri caudale ventriculare care au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic al ocluziei de etiopatogenie variabilă (ateromatoză, embolie, tromboză), cu necroza con secutivă a peretelui ventricular, echivalent anatomopatologic al infarctului miocardic. Odată cu înaintarea în vârstă, aorta și arterele coronare devin mai puțin compliante, ceea ce determină creșterea rezistenței vasculare periferice. Concomitent, se produc hipertrofia ventriculară stângă (HVS) și a septului interventricular, cu creșterea presiunii de filtrare în vederea menținerii adecvate a fluxului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
augmentarea efectului vasoconstrictor al endotelinei-1. Îngustarea progresivă a lumenului coronar induce un dezechilibru necesitate-aport de oxigen cu apariția anginei pectorale cronice, stabile. Ruptura plăcii de aterom cu tromboză supraiacentă determină majoritatea sindroamelor coronariene acute (SCA) ce includ clasic angina instabilă, infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI), infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) în special în segmentele coronariene fără stenoze severe, la care se adaugă disfuncția endotelială și sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS). Factorii semnificativi de risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
lumenului coronar induce un dezechilibru necesitate-aport de oxigen cu apariția anginei pectorale cronice, stabile. Ruptura plăcii de aterom cu tromboză supraiacentă determină majoritatea sindroamelor coronariene acute (SCA) ce includ clasic angina instabilă, infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI), infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) în special în segmentele coronariene fără stenoze severe, la care se adaugă disfuncția endotelială și sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS). Factorii semnificativi de risc asociați sunt hipertensiunea arterială (HTA), dislipidemia (niveluri crescute
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
hematologice se impune o estimare atentă a raportului risc-beneficii (trombocitopenie și acțiune protrombotică a afecțiunii în sine sau a chimioterapiei, speranță de viață redusă). 21.3.2. Tratament intervențional Ateroscleroza coronariană este asociată cu un polimorfism simptomatic variind de la IMA/ infarct miocardic cronic (IMC), la angină pectorală de repaus/efort, instabilă sau asimptomatică. Leziunile coronarografice se clasifică conform TIMI (tabelul 21.3). Coronarografia asociată ecocardiografiei, coroborate în contextul general impus de statusul clinic al pacientului, permit luarea unei decizii terapeutice juste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
clasifică conform TIMI (tabelul 21.3). Coronarografia asociată ecocardiografiei, coroborate în contextul general impus de statusul clinic al pacientului, permit luarea unei decizii terapeutice juste, tratament medical, intervențional sau chirurgical. Există situații particulare în care în vederea evaluării miocardului restant după infarcte masive sau repetate se impun evaluări scintigrafice sau tomografie cu emisie de pozitroni (PET) care justifică oportunitatea intervenției chirurgicale. Criterii de selecție a procedeelor intervenționale în boala coronariană Oportunitatea tratamentului intervențional se evaluează după examinarea clinică, stabilirea extensiei și naturii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
cronice sau leziunilor de trunchi, plasarea de stenturi de prevenire a restenozării precoce făcând din cardiologia intervențională o abordare tera peuticăde primă intenție în tratamentul bolilor coronariene. Indicațiile APTL includ pacienții cu stenoză proximală discretă sau cu risc operator crescut, infarcte STEMI/NSTEMI cu ischemie și sunt discutabile în cazul anginei cronice stabile sau ale afectării multivasculare deoarece metoda se adresează specific leziunilor focale. Deși abordul chirurgical este licit, în majoritatea cazurilor cu afectare uni- sau bivasculară, se preferă APTL. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
Syntax derivă din faptul că nu ia în considerare leziunile arterelor mici, cu diametru sub 1,5 mm, indiferent de severitatea lor, și clasarea stenozelor în 3 grupe (sub 50%, între 50-90% și ocluzie totală) (9,10). Complicațiile APTL asociază infarctul miocardic acut (IMA) postprocedural prin disecția vasului și ocluzie, tamponada cardiacă prin perforarea vasului, tulburări de ritm, accidente embolice cerebrale, sângerare și hematom local (artera femurală sau radială), lezarea nervului femural, radial sau ulnar, infecții locale. Mortalitatea post APTL a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
sternotomie mediană limitată sau minitoracotomii, revascularizație transmio-cardică cu laser (transmiocardial revascularization), BAC efectuat pe cale endoscopică sau chirurgie robotică (7) (caseta 21.2). În cazul leziunilor coronariene complexe, multiple, cu fracție de ejecție redusă a ventriculului stâng (FEVS) din cauza cardiomiopatiei ischemice, infarctele miocardice repetate sau formare de anevrisme ventriculare, abordarea terapeutică este strict chirurgicală, posibilitățile de revascularizare intervențională fiind depășite. 21.3.3.1. BAC clasic Analiza leziunilor coronariene și a contextului clinic general al pacientului permit stabilirea oportunității abordului chirurgical, elaborarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
optime, intervenția practicându-se electiv sau în urgență. Indicațiile de BAC sunt stabilite de American College of Cardiology (ACC) și de American Heart Association (AHA) (8) (tabelul 21.5). Alte indicații de revascularizare chirurgicală presupun angina instabilă, angina precoce postinfarct, infarct acut cu șoc cardiogen, eșecul APTL, reintervenții pentru recurența simptomatologiei (rezervată cazurilor cu simptomatologie refractară), stenoze coronariene la pacienți care au indicație chirurgicală cardiacă pentru alte patologii (valvulopatii, miomectomie septală, defecte septale, anomalii congenitale ale arterelor coronariene, defecte septale). Prezența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
de control (17). 21.3.3.3. BAC versus PCI PCI, alternativă rezonabilă la BAC pentru mulți pacienți, se preferă în abord inițial și se indică în cazul afectărilor multivasculare cu păstrarea funcției VS, fără augmentarea semnificativă a riscului de infarct miocardic sau moarte. Trialurile randomizate ale PCI versus BAC demonstrează rate mai crescute de revascularizare secundar PCI comparativ cu BAC. Trialurile nonrandomizate sunt supuse subiectivității biasului și pledează în favoarea PCI, în condițiile avantajelor oferite de tehnica medicală modernă. PCI se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
intraoperator al aceluiași anevrism. (colecția clinicii) Cardiomiopatia dilatativă terminală Cardiomiopatia dilatativă terminală reprezintă stadiul final evolutiv sever al bolii coronariene cu sau fără aplicarea de manevre terapeutice anterioare. VS se dilată secundar progresiei bolii coronariene difuze, avansate, după mai multe infarcte în antecedente, și determină insuficiență cardiacă globală, refractară la tratament. Hemodinamic, funcția contractilă a VS este mult diminuată, cu FEVS de 10-15%, diametru și volume ventriculare crescute (15). Transplantul cardiac în insuficiența cardiacă terminală ischemică Indicația de transplant cardiac se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
afectate sau prezența factorilor de risc coronarieni (DZ, HTA, fumat, alimentație necorespunzătoare). Lungi perioade asimptomatice pot fi întrerupte de crize anginoase sau IM cu prognostic fatal. Teritorii de miocard devascularizate secundar unor stenoze proximale strânse pot fi definitiv compromise prin infarcte întinse, în condițiile tratamentului chirurgical adecvat și precoce. Riscul de mortalitate perioperatorie depinde de starea cordului și a celorlalte organe vitale, în intervențiile elective cu FEVS peste 40% fiind de 1-2% (caseta 21.4) (7). 21.3.5.1. Complicații
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
celorlalte organe vitale, în intervențiile elective cu FEVS peste 40% fiind de 1-2% (caseta 21.4) (7). 21.3.5.1. Complicații ale BAC cu vene Consecințele eșecului grefelor venoase se evaluează în termeni de creștere a mortalității, a incidenței infarctului miocardic postoperator tardiv, de recurență a anginei pectorale cu necesitatea reintervenției chirurgicale la o treime dintre pacienți în decurs de 10 ani după BAC. În cursul primei luni postoperator, principala complicație care poate surveni o constituie tromboza secundară unei etiologii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
sau tensiunilor în anastomoză ce determină ruptura suturilor. Pseudoanevrismele cu debut tardiv implică cel mai frecvent procese de ateroscleroză progresivă. Complicațiile afectării anevrismale a grefei includ tromboza, formarea de fistule cu atriul sau ventriculul drept, ruptura cu hemoragie secundară și infarct miocardic (16). 21.3.5.3. Complicații comune ale BAC cu vene și artere Complicațiile iatrogene pot determina ocluzia directă sau indirectă a grefelor prin formarea de trombi, disecție la manipulare, debit sanguin crescut prin artera coronară nativă. Reintervențiile (1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]