13,441 matches
-
germeni foști bolnavi sau persoane sănătoase care dețin si elimină agenți patogeni, continuu sau intermitent, temporar sau cronic microbii se multiplică la poarta de intrare, leziunile sunt absente sau minime, fără răsunet general Salmonella tiphy VHB ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 12 1.3 Factori legați de agentul infecțios Patogenitatea reprezintă capacitatea unui agent infecțios de a produce boala. Virulența este o măsură a patogenității, care indică invazivitatea (capacitatea de a invada gazda) și severitatea bolii produse. Factorii de virulență sunt
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
si elimină agenți patogeni, continuu sau intermitent, temporar sau cronic microbii se multiplică la poarta de intrare, leziunile sunt absente sau minime, fără răsunet general Salmonella tiphy VHB ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 12 1.3 Factori legați de agentul infecțios Patogenitatea reprezintă capacitatea unui agent infecțios de a produce boala. Virulența este o măsură a patogenității, care indică invazivitatea (capacitatea de a invada gazda) și severitatea bolii produse. Factorii de virulență sunt molecule componente ale agenților infecțioși, care le conferă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
intermitent, temporar sau cronic microbii se multiplică la poarta de intrare, leziunile sunt absente sau minime, fără răsunet general Salmonella tiphy VHB ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 12 1.3 Factori legați de agentul infecțios Patogenitatea reprezintă capacitatea unui agent infecțios de a produce boala. Virulența este o măsură a patogenității, care indică invazivitatea (capacitatea de a invada gazda) și severitatea bolii produse. Factorii de virulență sunt molecule componente ale agenților infecțioși, care le conferă patogenitate legată de gen, specie sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
legați de agentul infecțios Patogenitatea reprezintă capacitatea unui agent infecțios de a produce boala. Virulența este o măsură a patogenității, care indică invazivitatea (capacitatea de a invada gazda) și severitatea bolii produse. Factorii de virulență sunt molecule componente ale agenților infecțioși, care le conferă patogenitate legată de gen, specie sau tulpină microbiană. Exemple pentru factorii de virulență sunt adezinele, invazinele, exoenzimele, exotoxinele etc. Factorii de virulență sunt determinați genetic, fiind transmiși de gene fixe (cromozomial) sau mobile (plasmidii, transpozomi). Doza infectantă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
etc. Factorii de virulență sunt determinați genetic, fiind transmiși de gene fixe (cromozomial) sau mobile (plasmidii, transpozomi). Doza infectantă reprezintă pragul critic al numărului de germeni la care apar semnele bolii. Perioada de incubație este intervalul dintre momentul pătrunderii agentului infecțios în organism și apariția primelor semne de boală. În acest timp gemenii se multiplică până la nivelul dozei infectante, care poate depăși mecanismele de apărare ale gazdei. În cazul în care multiplicarea are loc la poarta de intrare, apare un răspuns
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
la acest nivel. În aceste situații răspunsul imunologic al organismului este slab, ulterior fiind posibile reinfecții cu același microb, așa cum se întâmplă după virozele respiratorii și intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze. Diseminarea precede sau urmează multiplicării germenilor. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 13 Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă (virusul rabic, toxina tetanica, virusul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
virozele respiratorii și intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze. Diseminarea precede sau urmează multiplicării germenilor. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 13 Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă (virusul rabic, toxina tetanica, virusul herpes simplex si varicelo zosterian). 1.4 Factori legați de gazdă Organismul uman dispune de mai multe bariere de apărare. Prima linie de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
CMV, v. rujeolic) Nervoasă (virusul rabic, toxina tetanica, virusul herpes simplex si varicelo zosterian). 1.4 Factori legați de gazdă Organismul uman dispune de mai multe bariere de apărare. Prima linie de apărare este nespecifică, acționând identic, indiferent de agentul infecțios, pe care îl recunoaște ca patogen străin organismului, fără un contact anterior cu acesta. Apărarea specifică intervine țintit asupra microorganismului agresor, acționând mai târziu, după un timp de reacție al sistemului imun. 1.5 Apărarea nespecifică 1.5.1 Barierele
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
tegumentară Bariera mucoaselor, completată de stratul de mucus protector secretat la nivel respirator, digestiv, genito urinar. Mecanismele chimice contribuie la apărarea antiinfecțioasă prin realizarea unui mediu acid, nefavorabil dezvoltării germenilor, la nivelul mucoaselor (acidul clorhidric secretat ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 14 gastric) și a tegumentelor (acizi grași ai glandelor sebacee, acidul lactic din transpirație, PHul pielii). Mecanismele mecanice intervin prin îndepărtarea germenilor de pe suprafața tegumentelor odată cu descuamația stratului cornos superficial și eliminarea transpirației. La nivelul mucoaselor diferitelor segmente anatomice, îndepărtarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
interferând cu sinteza peretelui celular. Sistemul complement (Fig. 1.1) este format din 34 de proteine plasmatice, activate “în cascadă”, fie pe cale clasică de către complexele antigen-anticorp, fie pe cale alternă de către componentele structurale microbiene. Rolurile complementului sunt: ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 15 opsonizarea și fagocitoza (C3b) liza-celulară prin complexul litic care rupe membranele bacteriene aglutinarea-aderarea microbiană neutralizarea microbiană prin alterarea structurii activarea mastocitelor și a bazofilelor (C3a, C4a si C5a), care conduce la eliberarea histaminei, creșterea fluxului sanguin local și imobilizarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
macrofage alveolare, astrocite, osteoclaste, celule mesangiale renale, celule dendritice slenice și ganglionare). Deși macrofagele și polimorfonuclearele pot distruge direct microbii, procesul de fagocitoză devine mai eficient dacă ținta microbiană este în prealabil opsonizată prin intervenția sistemului ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 16 complement și/sau anticorpi. Termenul de opsonizare provine din limba greacă și înseamnă „a pregăti pentru mâncare”. Celulele NK pot distruge unele celule infectate de virusuri, bacterii (Salmonella Typhi) și celule tumorale, fără intervenția anticorpilor sau complementului, acționând prin
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
virusuri, bacterii (Salmonella Typhi) și celule tumorale, fără intervenția anticorpilor sau complementului, acționând prin eliberarea de perforine litice, în absența anticorpilor și complementului și prin secreția unor citokine, de exemplu gama-interferon. Fig. 1.1 Sistemul complement ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 17 1.6 Apărarea specifică 1.6.1 Apărarea specifică umorală (imunitatea umorală) Apărarea specifică umorală este asigurată de anticorpi solubili sau fixați pe suprafața celulară. Anticorpii sunt secretați de către plasmocite, diferențiate din limfocitele B. Anticorpii, numiți și imunoglobuline (Ig
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
dispun în formă de “Y”, cu două brațe Fab, prin care se leagă de antigen și un fragment Fc, prin care se leagă de receptori celulari sau complement (Figura 1.2). Fig. 1.2 Structura anticorpilor ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 18 Anticorpii îndeplinesc mai multe roluri: Favorizarea fagocitozei prin imobilizarea unor microbi, opsonizare sau stimularea digestiei enzimatice a fagocitelor Neutralizarea toxinelor microbiene Neutralizarea particulelor virale libere circulante Distrugerea celulelor infectate Blocarea atașării microbilor pe receptori Inițierea inflamației prin interacționarea cu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
antiinfecțioasă IgD 1% Funcție incomplet definită; acționează ca receptor antigenic pe limfocitele B, contribuind la maturarea lor IgE 0,004% Legarea de alergene declanșează eliberarea histaminei din mastocite și bazofile; intervin în alergii și apărarea antiparazitară ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 19 În evoluția infecției inițial se manifestă un răspuns imun primar, apoi un răspuns imun secundar. Răspunsul imun de tip primar apare după 5-14 zile de la contactul cu un antigen nou. Se caracterizează prin apariția în sânge a unor cantități
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
constituie o populație celulară heterogenă: Limfocite Th (“helper”) Limfocite Ts (“supressor”) Limfocite Tc (citotoxice) Limfocite Tm (cu memorie) Limfocitele Th prezintă pe suprafață receptori CD4, având rol de stimulare a proliferării limfocitelor B și secreția de ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 20 imunoglobuline. Limfocitele Th se grupează în două subseturi, diferențiate după tipul de limfokine secretate: LTh1: IL2, γIf, TNF LTh2: IL4, IL5, IL10 Limfocitele Th recunosc antigenele asociate cu moleculele MHC II și activează macrofagele. Prin intermediul citokinelor secretate, LTh sunt
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
apărarea antivirală, datorită capacității de a elibera perforine. Porii apăruți la nivelul celulei infectate conduc la distrugerea celulei prin liză osmotică. LTc intervin și în apoptoza celulară („moartea programată”), prin intermediul endonucleazelor, care fragmentează ADN-ul. Principii de diagnostic în bolile infecțioase 21 2 PRINCIPII DE DIAGNOSTIC ÎN BOLILE INFECȚIOASE În bolile infecțioase, deciziile de diagnostic și tratament se bazează pe argumente medicale clinice, paraclinice și epidemiologice. Suspiciunea de boală infecțioasă este susținută de date epidemiologice, clinice sau de laborator și reprezintă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Porii apăruți la nivelul celulei infectate conduc la distrugerea celulei prin liză osmotică. LTc intervin și în apoptoza celulară („moartea programată”), prin intermediul endonucleazelor, care fragmentează ADN-ul. Principii de diagnostic în bolile infecțioase 21 2 PRINCIPII DE DIAGNOSTIC ÎN BOLILE INFECȚIOASE În bolile infecțioase, deciziile de diagnostic și tratament se bazează pe argumente medicale clinice, paraclinice și epidemiologice. Suspiciunea de boală infecțioasă este susținută de date epidemiologice, clinice sau de laborator și reprezintă o urgență în cazul unor boli transmisibile, din cauza
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
nivelul celulei infectate conduc la distrugerea celulei prin liză osmotică. LTc intervin și în apoptoza celulară („moartea programată”), prin intermediul endonucleazelor, care fragmentează ADN-ul. Principii de diagnostic în bolile infecțioase 21 2 PRINCIPII DE DIAGNOSTIC ÎN BOLILE INFECȚIOASE În bolile infecțioase, deciziile de diagnostic și tratament se bazează pe argumente medicale clinice, paraclinice și epidemiologice. Suspiciunea de boală infecțioasă este susținută de date epidemiologice, clinice sau de laborator și reprezintă o urgență în cazul unor boli transmisibile, din cauza riscului de extindere
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
prin intermediul endonucleazelor, care fragmentează ADN-ul. Principii de diagnostic în bolile infecțioase 21 2 PRINCIPII DE DIAGNOSTIC ÎN BOLILE INFECȚIOASE În bolile infecțioase, deciziile de diagnostic și tratament se bazează pe argumente medicale clinice, paraclinice și epidemiologice. Suspiciunea de boală infecțioasă este susținută de date epidemiologice, clinice sau de laborator și reprezintă o urgență în cazul unor boli transmisibile, din cauza riscului de extindere a îmbolnăvirilor în populație. Confirmarea diagnosticului unei boli infecțioase necesită corelarea logică a unui număr suficient de criterii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
argumente medicale clinice, paraclinice și epidemiologice. Suspiciunea de boală infecțioasă este susținută de date epidemiologice, clinice sau de laborator și reprezintă o urgență în cazul unor boli transmisibile, din cauza riscului de extindere a îmbolnăvirilor în populație. Confirmarea diagnosticului unei boli infecțioase necesită corelarea logică a unui număr suficient de criterii, care sunt specificate în definițiile de caz și ghidurile de practică medicală. 2.1 Criterii clinice de diagnostic în bolile infecțioase Criteriile clinice se bazează pe istoricul bolii și examenul obiectiv
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de extindere a îmbolnăvirilor în populație. Confirmarea diagnosticului unei boli infecțioase necesită corelarea logică a unui număr suficient de criterii, care sunt specificate în definițiile de caz și ghidurile de practică medicală. 2.1 Criterii clinice de diagnostic în bolile infecțioase Criteriile clinice se bazează pe istoricul bolii și examenul obiectiv al pacientului. Istoricul bolii identifică motivele consultului medical, data, simptomele și modul debutului, evoluția simptomelor, investigațiile și tratamentele efectuate până la data consultului. Examenul obiectiv, complet și atent realizat, identifică semene
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Istoricul bolii identifică motivele consultului medical, data, simptomele și modul debutului, evoluția simptomelor, investigațiile și tratamentele efectuate până la data consultului. Examenul obiectiv, complet și atent realizat, identifică semene și sindroame, care pot fi suficiente pentru argumentarea diagnosticului în unele boli infecțioase sau pot orienta investigațiile ulterioare, în cazul altor boli. Sindroamele infecțioase majore întâlnite în practică sunt: sindromul febril, icteric, diareic, meningian, respirator, eruptiv, adenomegalic. Terenul biologic al pacientului, pe care evoluează boala infecțioasă, se referă la morbiditățile asociate și poate
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
evoluția simptomelor, investigațiile și tratamentele efectuate până la data consultului. Examenul obiectiv, complet și atent realizat, identifică semene și sindroame, care pot fi suficiente pentru argumentarea diagnosticului în unele boli infecțioase sau pot orienta investigațiile ulterioare, în cazul altor boli. Sindroamele infecțioase majore întâlnite în practică sunt: sindromul febril, icteric, diareic, meningian, respirator, eruptiv, adenomegalic. Terenul biologic al pacientului, pe care evoluează boala infecțioasă, se referă la morbiditățile asociate și poate fi evidențiat anamnestic și în urma examenului obiectiv. 2.2 Criterii epidemiologice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
suficiente pentru argumentarea diagnosticului în unele boli infecțioase sau pot orienta investigațiile ulterioare, în cazul altor boli. Sindroamele infecțioase majore întâlnite în practică sunt: sindromul febril, icteric, diareic, meningian, respirator, eruptiv, adenomegalic. Terenul biologic al pacientului, pe care evoluează boala infecțioasă, se referă la morbiditățile asociate și poate fi evidențiat anamnestic și în urma examenului obiectiv. 2.2 Criterii epidemiologice de diagnostic în bolile infecțioase Identificarea următoarelor elemente constituie criterii epidemiologice de diagnostic Receptivitatea sau imunitatea naturală sau vaccinală Principii de diagnostic
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sunt: sindromul febril, icteric, diareic, meningian, respirator, eruptiv, adenomegalic. Terenul biologic al pacientului, pe care evoluează boala infecțioasă, se referă la morbiditățile asociate și poate fi evidențiat anamnestic și în urma examenului obiectiv. 2.2 Criterii epidemiologice de diagnostic în bolile infecțioase Identificarea următoarelor elemente constituie criterii epidemiologice de diagnostic Receptivitatea sau imunitatea naturală sau vaccinală Principii de diagnostic în bolile infecțioase 22 Sursa infecției prin contact cu persoane sau animale bolnave, călătorii în zone cu risc Calea de transmitere: tratamente parenterale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]