2,280 matches
-
expectanțe În funcție de interesele și scopurile acestora. Se știe că orice sistem educațional este dominat de cei care dețin pârghiile puterii la un moment dat. Prin politicile instituționale, prin pârghiile bugetare, prin strategiile manageriale, Învățământul este expus Într-o măsură nepermisă ingerințelor și presiunilor ideologice sau politice. Odată instituționalizată educația poate fi „instrumentată”, utilizată În scop manipulator, periculos. Sub masca unor scopuri nobile (accesul la cultură!) se pot ascunde intenții perverse. Simplificând oarecum lucrurile, prin Învățământ pregătim oamenii să accepte nu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
a unui foarte bun pilotaj al politicilor macroeconomice. Aceste străpungeri tehnologice au provocat o nouă fază ascendentă a ciclului Kondratiev. În întreaga perioadă comunistă, economiile răsăritene au suportat o planificare hipercentralizată ca instrument de politică economică principal, rigid și ineficient, ingerințe și comandamente politice și administrative în economie. Alocarea deficitară a resurselor și lipsa de performanță economică, înăbușirea libertăților fundamentale au condus finalmente la implozia sistemului comunist, țările respective parcurgînd acum o dificilă tranziție. 13.1. COMPONENTELE STATULUI Termenul de stat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
El influențează prețul tranzacțiilor, reglează mutațiile datoriilor și creanțelor contractate pe plan internațional de către o monedă sau alta. Rata de schimb nu este deloc o variabilă superficială sau convențională. Ea reflectă realități profunde și scapă, în bună măsură, voinței sau ingerinței politicului. Ea trebuie să exprime o relație global echilibrată între două sau mai multe economii pe termen mediu și lung (termenul scurt admițînd oscilații sau dezechilibre), ca urmare a evoluției principalelor date caracteristice ale economiilor respective. Acest echilibru nu poate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
și identifică în p. românesc un astfel de mit compensatoriu, cel mai recent dintre ele: „Mitul postmodernismului românesc datează dinainte de 1989. El avea atunci și o valoare instrumentală în cadrul strategiei cultural-politice de impunere a noilor generații și de evitare a ingerințelor sistemului, dar, tocmai pentru a dovedi că funcția lui nu depinde neapărat de conjunctura politică și culturală a comunismului, adevărata maturitate a dobândit-o doar în ultimii ani. În numele acestui mit legitimator, care dezminte categoric retardarea noastră (nu numai culturală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
divertisment”. În acest mod, mesajul individual (important sau nu) pleacă din start devalizat printr-o seamă de prejudecăți. În lumea noastră vocile artei nu mai pot fi „sugrumate” eficient. El pot fi acoperite, pierdute, în underground-ul supraaglomerat al esteticii mercantile. Ingerințele politicului în orizontul esteticii, așa cum le concepea Platon însuși, nu sunt întâmplătoare. Istoria a cunoscut ideologii și doctrine sublime care s-au stins în tăcere fiindcă s-au vândut prost. Lumea nu era pregătită să le accepte, și ele au
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vicios. Sinceritatea lui Platon este, în această chestiune, admirabilă. El a recunoscut o realitate față de care politicul contemporan preferă să se eschiveze recurgând la cele mai sofisticate artificii. Nici un fel de sofism nu va putea camufla însă caracterul interesat al ingerințelor politicului în orizontul pretins „autonom” al esteticii. Lumea care stă înaintea ochilor noștri este, inevitabil, o lume a imaginii. Ea se adresează, în egală măsură, la ceea ce Platon considera că este „ochiul interior”. Derulajul continuu al imaginilor în orizontul „roiului
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o „Dare de seamă ținută cu ocazia serbării școlare de fine de an” de către directorul liceului, din care, printre altele aflăm că Leonida Bodnărescu, chiar în acele zile, a fost decorat cu „Răsplata Muncii” clasa I pentru învățământ, în afara oricărei ingerințe politice, absolut numai în baza meritelor sale pe terenul școlar, dar și despre vestea dureroasă a morții președintelui Academiei Române - profesor Dimitrie Onciul, întrupare a cinstei și a muncii dezinteresată. Ziarul „Universul” scrie despre ședința publică a Academiei prezidată de către dl.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din proximitatea frontului, poate nici nu știa de existența acestuia − și-a "manifestat" (nu se știe cum) "voința de a se uni cu Țara (s.a.)". Se preciza că, în ciuda amenințării mai sus pomenite, a fost o alegere "liberă de orice ingerință". Totuși, "voința" locuitorilor nu a fost suficientă, intervenția trupelor ucrainene determinându-l pe Iancu Flondor 54 "să ceară sprijinul armatei române". Abia "în atari împrejurări", Congresul General al Bucovinei, convocat special de către Consiliul românesc, a votat, tot la sugestia lui
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
contra în cercărilor d-a o subordona supremației patriarhului de la Constantinopole. Ea va cere îmbunătățirea pozițiunii materiale și morale a clerului mirean. XIII Presa va stărui pentru conservarea bunelor relațiuni cu Înalta Poartă, pe baza tratatelor noastre. Ea va denunța ingerința ce se simte în afacerile noastre din partea Prusiei. Noi datorim tuturor puterilor o egală considerațiune și, spre a proba respectul nostru pentru toate deopotrivă, nu putem tolera în România imixtiuni politice, jignitoare demnității noastre. 186 bucureștii de altădată XIV Presa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și autorizată apreciere asupra rolului important pe care l-a jucat domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, în istoria modernă a țării noastre (după Viața lui Cuza-Vodă a lui Bolintineanu, apărută în cinci ediții între anii 1868 și 1873). amestec sau ingerință, fie spre a reclama vreun drept în numele său, fie spre a interveni în interesul moștenitorilor mei. În caz de a înceta din viață vreunul din fiii mei iubiți înainte de a avea vârsta legală spre a putea testa după această vârstă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
copii orfani și găsiți în orașul Huși16, care va purta numele de Azilul Cuza și se va administra de tutela hotărâtă pentru fiii mei în minoritate, fără să poată vreodată nici statul, nici rudele mele a avea vreun amestec sau ingerință. După încetarea mea din viață, epitropul prin știința consilierului va plăti 7 000 napoleoni de aur, zic șapte mii napoleoni de aur, persoanei ce va înfățișa obligațiunea mea olografă scrisă în întregul său de mine în limba franceză, datată opt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Beizadeaua nu căzuse niciodată la Colegiul I de Ilfov, de aceea, în îngâmfarea lui, spusese odată cum că-i pare rău că n-are un fiu pentru ca să-i lase moștenire colegiul acesta. La Colegiul I lupta a fost liniștită. Nici ingerințe văzute, nici bande de bătăuși. Lupta s-a dat între Beizadeaua și forțele conservatoare ușor ajutate de administrație, și Gheorghe Vernescu, candidatul opoziției unite, susținut aprig de către primul său partizan, avocatul Pake Protopopescu. Gheorghe Vernescu se distinsese în Camera trecută
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai fi alt nimic decât o populațiune producătoare de grâu și de materii prime“), la politica de totală independență pe care trebuia să o promoveze țara noastră („Fiți români; urmați o cale politică românească! - aceea de a nu tolera nici o ingerință exclusivă, aceea de a nu favoriza pe nimeni în mod exclusiv decât pe sine însuși și interesele noastre proprii“) („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 28 iunie 1875“, MOF., nr. 153, 15/27 iulie 1875, p. 3467 și 3475). 70
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
9/21 mai 1876, p. 2576). 49. Nu era vorba de comisiuni de anchetă a gestiunii guvernului Catargiu, ci de patru comisii numite pentru a ancheta în județele Muscel, Olt, Buzău, Putna, Râmnicu Sărat, Iași, Bacău și Roman „ilegalitățile și ingerințele făcute cu ocazia alegerilor din urmă a senatorilor“ (Senatul. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 1 mai 1876, MOF., nr. 102, 8/20 mai 1876, p. 2548). 50. Nu un nou partid, ci o grupare politică efemeră, despre care Stindardul, gazetă liberală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a încorporat teritoriul românesc al Moldovei dintre Prut și Nistru pe care l-a denumit Basa rabia“ (Mircea Mușat, „Românii în vâltoarea vitregiilor istorice“, Anale de istorie, an. XXIV, nr. 3, 1978, p. 17; id., „Considerații privind urmările dominațiunii și ingerințelor străine asupra evoluției istorice a poporului român“, Anale de istorie, an. XXVII, nr. 2, 1981, p. 88). 38. ROM., an. XXI, 17 aprilie 1877, p. 344. Proclamația a iritat autoritățile române care considerau că numai ele - ca reprezentante ale unui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și 1933 prin acțiuni greviste de amploare, care au degenerat în lupte de stradă, soldate cu morți și răniți. Atâta timp cât s-a aflat în opoziție, P.N.Ț. a criticat activitatea organelor de securitate națională, pe care le-a acuzat de ingerințe și acțiuni de subminare, promițând restructurarea și democratizarea acestora de îndată ce va ajunge la putere. Având o majoritate absolută în Parlament, în 1929 au fost adoptate două legi - Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale (24 martie 1929) și Legea pentru organizarea Poliției
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
într-o lege specială, iar cei dovediți de asemenea afaceri au fost acuzați de crimă de sabotaj economic, caz în care pedeapsa maximă prevăzută era condamnarea la moarte. Alte cazuri de crimă au intrat în categoria celor clasice, fără nici o ingerință social-economică. Într-o cameră de hotel un tânăr și-a ucis partenera, apoi s-a sinucis, motivul fiind acela că părinții fetei se opuneau căsătoriei dintre ei, iar o crimă sângeroasă petrecută pe străzile orașului a fost comisă din cauza consumului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
români li se impunea obligația de a respecta și sărbătorile celebrate după calendarul gregorian, adică de a nu munci În zilele respective, la fel ca și vecinii lor de confesiune romano-catolică. În acest caz, era evident caracterul preponderent religios al ingerinței respective. În fine, completând acest evantai de cauze economice și confesionale, bătălia purtată Împotriva timpului sărbătorii era legitimată și În numele modernizării, al raționalizării, al civilizării românilor după tipare occidentale, În ultimă instanță. Inițial, acest tip de argumente putea fi Întâlnit
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
succint, printr-un comunicat guvernamental: "Este cu totul regretabil că unele minți primitive, înfierbântate de forțele ostile păcii, intervin în treburile interne ale Republicii noastre. Putem asigura populația vandană, precum și toate națiunile de bună-credință, că nu vom accepta niciodată nici o ingerință în programele noastre de învățământ. Totodată, suntem mândri să anunțăm, și cu acest prilej, că învățământul și educația din Republica Vandana de Nord au fost cotate pe scara QUG pe locul 11 pe întreaga emisferă nordică. Acest fapt obiectiv probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Zimberlan (fostul Julius Zimberlan Junior). Toate demersurile sale la forurile internaționale au rămas fără rezultatul dorit, Marile Puteri considerând că Republica Vandana de Nord este un stat suveran și independent, care are dreptul de a-și proteja teritoriul de orice ingerință străină. Astăzi Robert Zimberlan este contabil la I.R.D., iar actualul Julius Zimberlan Junior, proprietarul celebrei ferme J.R. STAR, tocmai a devenit președintele Asociației de Prietenie dintre Cetățenii Republicilor Surori Vandana de Sud și Vandana de Nord. (Atât de cunoscuta AdPdCRSVdSȘVdN
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
sanogen și al genofondului natural, cu alterări în echilibrul biosferei și al ecosistemelor;alterarea componenților chimici din atmosferă, din apele mărilor și oceanelor, ca urmare a deversărilor chimice și radioactive; - criza axiologică, urmare a crizei ecologice, la care se adaugă ingerința administrațiilor totalitare ce prefigurează un om nou, dezumanizat, deviat comportamental psihosocial, diminuat afectiv. În fața acestor situații prezente și în perspectiva viitorului, individul, societatea, organizarea administrativă, juridică, educațională trebuie mobilizați de către un curent de opinie propagat de mișcarea ecologică, pentru înfăptuirea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
în favoarea supușilor ortodocși din Imperiul otoman, ceea ce, în viziunea lui Stratford Canning, „s-ar fi dovedit fațal pentru independenta Porții, atât în principiu, cât și în practică”. într-adevăr, un asemenea act ar fi statuat juridic un drept permanent de ingerință politică a Rusiei în afacerile interne ale Imperiului otoman. Solicitarea de „garanții pentru viitor” a fost întotdeauna periculoasă în diplomație. Un astfel de demers a reprezentat una din cauzele războiului franco-prusian din 1870. La 10 mai 1853, Menșikov a decis
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și Brăila, prilej pentru noi abuzuri și întârzieri în livrarea mărfurilor. Pe tot parcursul anului 1850, Cunningham a adresat numeroase memorii de protest autorităților locale, exprimându-și dezacordul față de perioada lungă de carantină, de prețul ridicat al acesteia și de ingerințele inadmisibile ale inspectorilor ruși. Gardner a adresat un protest asemănător la 31 ianuarie 1851. Ca urmare, Barbu Știrbei a promulgat un decret privind reducerea duratei de carantină la patru zile, ulterior fiind reduse și taxele aferente acetui serviciu, după cum informează
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
374 footnote>: 1. relații privitoare la dreptul individului de a comunica prin corespondență la adăpostul oricăror indiscreții sau în imixtiuni ale unor persoane particulare sau oficiale; 2. relații privind dreptul individului de a avea un domiciliu în care, fără nici o ingerință, sa-și desfășoare viața particulară; 3. relații privitoare la dreptul individului la viață intimă, familială și privată. Obiectul material al infracțiunii prevăzute de articolul 20 alin. 1 al Legii 51/1991 este alcătuit din însuși corespondența din care s-au
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
pe care legiuitorul a acordat-o activității Oficiului și posibilității de cooperare între organismele pe care le reprezintă membrii Oficiului. În exercitarea atribuțiilor sale, Oficiul adoptă decizii cu majoritate de voturi, ceea ce atestă caracterul democratic al instituției, eliminând posibilitatea oricăror ingerințe de ordin politic. Legile din România cu privire la infracțiunea de spălare a banilor: 1. Traficul de stupefiante - art. 312 C.P. - Producerea, obținerea sau orice operațiune privind circulația produselor ori substanțelor stupefiante sau toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]